Primarul Emil Boc avertizează că, din 2027, fondurile europene ar putea fi centralizate la București. El susține că acest model propus de Comisia Europeană riscă să blocheze investițiile locale și să politizeze alocările de bani.

Primarul Clujului, Emil Boc, avertizează că viitorul exercițiu financiar european 2027–2034 ar putea aduce o centralizare excesivă a fondurilor europene, cu riscul ca autoritățile locale și regionale să-și piardă banii.

„Ce discutăm acum, despre viitorul politicii de coeziune, discutăm pentru exercițiul financiar 2027-2034. Cel târziu până în octombrie, Comisia Europeană trebuie să vină și să prezinte public viitorul cadru financiar multianual 202-2034, în care trebuie să se regăsească și viitorul politicii de coeziune. Aici există o viziune a Comisiei Europene de a centraliza foarte mult implementarea fondurilor europene, mergând pe ideea unui singur fond pentru fiecare țară și de a introduce în interior tot ce este acum – coeziune, agricultură și alte fonduri – într-o dimensiune centralizată”, a avertizat primarul, la Ziua Live.

Clujul și-ar putea pierde fondurile europene, din 2027

Edilul consideră că acest model ar putea duce la pierderea autonomiei regiunilor în ceea ce privește gestionarea fondurilor UE.

„Dacă se întâmplă așa, există riscul ca pentru 2027-2034, să nu avem șansa să ne facem programul operațional sectorial, cum îl avem acum aici, pe regiunea de nord-vest, la Cluj. Aici avem operațiunile descentralizare la Cluj și ne vedem foarte bine interesele, știm exact care sunt treburile noastre”, a mai arătat Emil Boc.

Semnal de alarmă privit politizarea alocării fondurilor

Mai grav, susține edilul, este riscul de politizare a fondurilor: „S-ar putea să se concentreze totul într-un singur centru de comandă la București, iar de acolo până la dimensiunea centralizată și politică, clientelară, nu e decât un singur pas. Nu poți să lași în sarcina guvernului național, și sunt foarte multe țări în Europa care să plângă că guvernul național pune în pericol anumite regiuni, pentru că decizia este politică, în primul rând, acolo, nu mai este tehnică și de infrastructură. Acest risc de centralizare poate periclita, pentru 2027-2034, absorbția fondurilor europene și utilizarea lor în concordanță cu interesele locale”, a mai avertizat primarul.

Emil Boc propune condiționarea banilor cu reforme la nivel local

Emil Boc critică și condiționarea fondurilor europene de reformele asumate de guvernele naționale, cum s-a întâmplat cu PNRR-ul. El propune în schimb jaloane care pot fi realizate la nivel local.

„Noi, primarii, toți am spus: păstrați ceea ce este bun, introducem reforme, care să fie implementate la nivelul unde iau banii. Adică, dacă pe regiunea de nord-vest ne trimit niște bani, să îmi condiționeze de reformă, să țină de noi, dar să nu îmi condiționeze banii de reforma pensiilor de la București, cum se întâmplă acum cu PNRR-ul. Proiectele locale din PNRR pot fi blocate pentru că Guvernul nu își face treaba”, a mai explicat Boc.

Primarii din Europa, împotriva propunerii Comisiei Europene

Edilul a spus că primarii din întreaga Europă au cerut Comisiei Europene să păstreze descentralizarea și să stabilească jaloanele de performanță cu autoritățile care gestionează efectiv fondurile.

„Toți primarii din Europa am spus: nu legați alocarea de fonduri pentru regiuni și orașe de îndeplinirea unor reforme de către guvernul național. (…) Să stabilești jaloanele cu cel care ia banii. Dacă eu iau banii, la nivelul regiunii de nord-vest, să îmi spui mie ce trebuie să fac, să îmi dai niște indicatori care depind de mine. Dar dacă mie îmi pui condiție să facă guvernul reforma pensiilor și el nu o face, și menține pensiile speciale, eu nu primesc banii pentru diverse investiții.

Consilierul județean PNL Cluj, Bashar Molhem, președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Cluj, propune ca activitatea membrilor ATOP să nu mai fie remunerată.

„Consider că putem elimina indemnizațiile membrilor ATOP, prin decizii ale consiliilor județene. O astfel de măsură n-ar mai trebui așteptată de la București”, afirmă Molhem Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale.

El susține că structura și-a dovedit utilitatea, dar poate funcționa pe baza implicării voluntare. „La Cluj se vor căuta soluții legale în acest sens”, promite consilierul județean liberal.

Bashar Molhem amintește că statul a cheltuit peste 200 de milioane de lei de la înființarea ATOP-urilor: „Sunt bani care puteau merge poate către un spital modern ori către școli”.

Mesajul lui Bashar Molhem

„Din noua mea calitate de președinte al Autorității Teritoriale de Ordine Publică Cluj – al acestui ATOP despre care se vorbește deja, de câteva zile – vin cu o propunere de bun simț.

Consider că putem elimina indemnizațiile membrilor ATOP, prin decizii ale consiliilor județene. O astfel de măsură n-ar mai trebui așteptată de la București.

O structură precum ATOP este importantă, și-a dovedit utilitatea, a dezvoltat multe proiecte importante. Dar autoritatea poate să funcționeze prin implicarea voluntară a membrilor săi, care sunt deja plătiți de instituțiile de stat din care aceștia provin.

Dacă facem un calcul, la nivel național statul cheltuie anual 20 de milioane de lei pentru ATOP-uri. De la înființarea lor, suma totală a trecut de 200 de milioane de lei. Sunt bani care puteau merge poate către un spital modern ori către școli.

În unele județe ATOP-ul cheltuiește mai mult, în unele mai puțin. Ce pot să vă spun în privința Clujului este că indemnizațiile sunt deja printre cele mai mici din țară: un procent de 7,5% din salariul președintelui consiliului județean. În alte județe, procentul ajunge chiar la 30%, adică un membru ATOP poate încasa și 3.000 de lei pe lună, pentru câteva ședințe.

Cheltuială inutilă

Dacă s-a ridicat problema că aceste ATOP-uri reprezintă o cheltuială inutilă pentru stat, haideți să eliminăm cheltuiala și nu activitatea în sine a structurii.

Toate instituțiile care se ocupă de siguranța cetățenilor colaborează foarte bine în cadrul acestor ATOP-uri, prin urmare soluția nu este să desființăm ceva ce funcționează, ci să încercăm să introducem principiul implicării voluntare, aspect pe care l-a subliniat și președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.

Noi la Cluj vom găsi forma legală prin care activitatea membrilor ATOP să se desfășoare benevol. Dacă există respect pentru resursele statului, invit și celelalte consilii județene să procedeze la fel”, a precizat consilierul județean PNL.

Cine sunt membrii ATOP Cluj

ATOP Cluj are în componență 6 consilieri judeteni desemnaţi de către Consiliul Judeţean Cluj prin HCJ nr. 11/ 28.01.2021:

Molhem Bashar – consilier judetean – președinte
Ciuta Cristia-Ilie – consilier judetean;
Cordoș Alexandru – consilier judetean;
Antal Géza – consilier judetean;
Iepure Mihai-Florin – consilier judetean;
Petaca Alexandru-Dan– consilier judetean;

3 reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj prin Dispoziţia cu nr. 34/2021, modificată prin Dispoziția 330/2021:

Marchiș Angela-Felicia – reprezentant al comunității;
Dehenes Adela-Corina- reprezentant al comunității;
Roșianu Aurel – reprezentant al comunității;

Membri de drept:

Buzás – Fekete Maria – subprefect al Judeţului Cluj
comisar şef Moșuțan Radu-Adrian – Inspector şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj;
subcomisar de poliție Moldovan Gelu Ionuț – reprezentat al Corpului Naţional al Poliţiştilor Cluj
colonel Drînda Gabriel – Inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ”Avram Iancu” Cluj
colonel Clițan Sebastian – Florin – Inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean ” Alexandru Vaida Voevod ” Cluj
Bonţidean Marcel Nicu – Director general al Direcţiei Generale Poliţia Locală Cluj-Napoca.

Proiecte de infrastructură de peste 230 milioane de euro ajung vineri, 13 iunie, pe masa consilierilor locali din Cluj-Napoca. Vor intra în dezbatere culoarul de nord și primele drumuri de legătură cu centura metropolitană, a anunțat primarul Emil Boc.

În primul rând, este vorba despre proiectul culoarului de mobilitate nord, din zona Gării până la Podul IRA, estimat la peste 1 miliard de lei (circa 200 de milioane de euro). În ședința de vineri, va fi supusă votului consilierilor locali aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Proiectul, prezentat clujenilor încă din 2022, a stagnat până recent, fiind necesară corearea sa cu lucrările la trenul metropolitan, a explicat primarul Emil Boc.

„Până acum s-a lucrat la documentația necesară culoarului de nord, pentru că aici a fost o treabă foarte grea, corelată cu proiectul trenului metropolitan. A trebuit să avem multe întâlniri pentru a ne putea corela, astfel încât să putem veni acum în fața consiliului local cu aprobarea indicatorilor tehnico-economici. Culoarul de mobilitate nord e Podul Oașului-Răsăritului, străzile Răsăritului, Câmpul Pâinii, Podul IRA”, a declarat edilul, la Ziua Live.

Investiție de circa 1 miliard de lei

Potrivit primarului, investiția cuprinde circa 10 kilometri de drum, 12 kilometri de piste de biciclete, spații verzi, dar și reabilitarea a două poduri existente și realizare a trei poduri noi, a două parcări subterane, a 13 stații de transport în comun și a șase sensuri giratorii, ridicându-se la peste 1 miliard de lei, aproximativ 200 de milioane de euro. Investiția cuprinde însă și lucrări ce urmează să fie realizate de dezvoltatorii proiectelor imobiliare din această zonă.

„Trebuie precizat faptul că aici e de așteptat ca și dezvoltatorii proiectelor imobiliare care sunt în zona aceasta nu vor putea trece la faza de execuție dacă nu vor face ceea ce li s-a stabilit de către consiliul local ca parte din acest culoar. Mă bucur că am ajuns în faza de aprobare, pentru că, după asta, urmează practic pregătirea organizării licitației, să vedem cum planificăm fondurile, pentru că 200 de milioane de euro nu e o sumă de ici, de colo”, a mai arătat Emil Boc.

Potrivit edilului, durata de execuție este de 45 de luni, potrivit studiului de fezabilitate, din care 3 luni pentru achiziție, 12 luni pentru proiectare și 30 de luni pentru execuție.

Primele drumuri de legătură la centura metropolitană

Mai mult, tot în ședința de vineri, 13 iunie, consilierii locali vor aproba primele trei drumuri de legătură pentru tronsonul 2 al centurii metropolitane, în valoare de circa 30 milioane de lei.

„Pe lângă acestea, mai avem tot în ședința de vineri, pe lângă aceste 200 de milioane de euro încă 30 de milioane de euro pentru primele trei drumuri de legătură în tronsonul 2 al centurii metropolitane. Centura metropolitană de 1,2 miliarde de euro, care sunt din bani europeni, bani naționali, rezolvă doar 85% din probleme. Mai sunt drumuri de legătură, cum este strada Edgar Quinet, care trebuie să fie făcute de către Primăria Cluj-Napoca pe raza municipiului nostru”, a mai arătat edilul.

Traseul drumurilor de legătură

Traseul celor trei drumuri de legătură ce vor fi amenajate se desprind din nodul 8 al centurii metropolitane și sunt următoarele:

• Drumul 22 – urmează traseul Cernăuți–Basarabiei–Dimitrie Gusti, până la Aleea Bâlea (872 m).

• Drumul 23 – merge pe străzile Bucovina și Huedinului până pe Mehedinți, pătrunzând în Mănăștur (697 m).

• Drumul 24 – modernizează complet strada Edgar Quinet, pe aproape 1 km.

RADP va fi executantul lucrărilor

Lucrările urmează să fie realizate de Primăria Cluj-Napoca prin RADP, a mai arătat edilul.

„Aici le facem cu RAPD, nu trebuie licitație, pentru că noi avem posibilitatea pe drumuri din interior să le facem cu compania, cu societatea comercială pe care noi o avem în subordinea Consiliului Local, și anume RADP-ul, deci, practic, urmează partea de proiectare și se trece direct la lucru.

Ne sincronizăm cu ceea ce se întâmplă în momentul de față cu centura metropolitană, unde, începând cu data de 23 iunie, am dat ordinul de începere a proiectării. Proiectarea se face pe mai multe tronsoane, cel mai devreme, un tronson va fi gata în 5 luni de zile, și, în funcție de aceasta, se emite apoi autorizația de construcție și se poate trece la execuție”, a conchis Emil Boc.

Trăim într-o țară fascinantă, cu oameni minunați. Un loc în care a apărut și există un oraș unic. Un loc unde oamenii cu caracter sunt tot mai puțini și pe cale de dispariție. Un loc al celor cu “stomac politic”, așa-zis “stomac de crocodil”!
Aici, unde prin telefoane se transmit informații, zvonuri, dar și ordine, există un oraș cu un nume imaginar, dar care este o realitate despre care vorbesc toți cei care se cred importanți și esențiali: „Orașul Sforilor”.

Numele lui nu este definit pe undeva, dar el apare în fiecare criză națională, în fiecare dezbatere cu ochii umflați, în fiecare strategie făcută în spatele ușilor închise. Un oraș în care totul se leagă doar cu sfori. Cunoscute doar de sforari. Realități vizibile doar pentru unii, invizibile pentru majoritatea celorlalți.

Sfori diverse

Sforile trase în acest oraș fascinant sunt diverse. De la cele trase în campaniile electorale, până la scuzele neputinței birocratice absolute. Mai sunt și cele nesemnificative, aparent nevinovate, dar care se trag în jurul adevărului până când acesta dispare, se transformă total în ceață și minciună.
Dar nu toată lumea poate trăi aici. Pentru că Orașul Sforilor nu e pentru cei cu stomac slab. Nu, e orașul celor cu „stomac bun pentru politică” — ființe puternice, adaptate la realitatea sforilor, antrenate să digere scandaluri, trădări, tăceri strategice, contracte cu anexe dubioase, promisiuni expirate și realități alternative. Un stomac care elimină ipocrizie, dar care zâmbește. Un stomac infectat cu lipsă de caracter!

Cartierul marionetelor

În Orașul Sforilor, centrul e ocupat de cartierul „marionetelor”, unde liderii nu merg singuri, ci sunt purtați de alții. Li se spun discursurile în căști discrete și li se arată direcția cu degetele altora. Acolo, influența nu se câștigă, se moștenește sau se cumpără.
Apoi urmează zona neutră, aparent plictisitoare, dar care, în realitate, e epicentrul manipulării. Acolo sunt cei care par că nu joacă, dar dețin zarurile. Și da, zarurile sunt măsluite! Toți cei care joacă știu asta. Dar ajung să iubească regulile acestea și nici măcar nu își mai doresc să le schimbe. Le place atât mizeria, cât și mirosul acesteia.
La margine, în ghetoul care vrea să fie curat, mai rezistă câțiva idealiști, îmbibați de cinism. Ei se țin de principii asemeni unor garduri considerate din beton, deși în realitate sunt din rahat. În Orașul Sforilor, principiile sunt ca hârtia igienică de lux: scumpe, decorative și rar folosite.

Miros de trădare

Un stomac politic adevărat recunoaște mirosul puterii chiar și printre mirosul de trădare. E antrenat să nu regurgiteze nici când înghite știri false, prietenii toxice, dosare penale sau sesiuni de vot la comandă. E un organ-miracol, învățat să transforme orice scandal în oportunitate și orice adevăr incomod într-o simplă „opinie alternativă”.
În Orașul Sforilor, legendele nu sunt eroii, ci „trăgătorii de sfori”. Se spun povești despre cum o singură sfoară, trasă la momentul potrivit, a doborât un guvern. Sau cum o simplă șoaptă într-un anturaj influent a schimbat destinul unei națiuni. Iar cei care au supraviețuit un timp fără să-și piardă mințile sunt venerați. Nu pentru ceea ce au făcut, ci pentru ceea ce au știut și NU au spus!
Orașul Sforilor e o pildă cu o simbolistică aparte, unică, dar și un avertisment. Este fără sfârșit. E locul unde se fabrică realitățile pe care le trăim, unde deciziile mari se iau pe foi mici și unde stomacul dictează moralitatea. Aici, ficțiunea e doar un prim draft al știrii de mâine, iar loialitatea durează exact cât e utilă.

Când se rupe ața politică

Nu-i orașul tuturor, dar e orașul care decide pentru toți!
Și dacă te întrebi unde e… ascultă!
Sforile nu se văd, dar se aud. Ca un suspin politic. Ca o șoaptă din culise. Ca un râs care nu are haz, dar are putere. În Orașul Sforilor, nu adevărul iese la lumină — ci doar cei care țin de capătul sforii! În Orașul Sforilor nimeni nu cade, toți sunt trași, ridicați sau înnodați după interese. Adevărul nu interesează, doar cine ține capătul invizibil al puterii!
Mâine, în Orașul Sforilor, nu va fi altceva decât o reluare subtil modificată a zilei de azi, dar cu alte măști, aceeași scenă și multe sfori trase invizibil de păpușari. Și totuși, ne mai rămâne visul.
În Orașul Sforilor, într-o zi, poate chiar mâine, s-ar putea rupe o singură ață și atunci păpușile vor cădea, cortina va arde, iar tăcerea va vorbi mai tare decât orice discurs.

Iar din cenușa manipulării, poate, poate… s-ar putea naște caracter, lumină și adevăr.