Connect with us

EVENIMENT

BILANȚUL Curții de Apel Cluj pe 2022. Dana Gîrbovan (președinte): DEFICITUL de judecători este în creștere alarmantă

Publicat


curtea de apel

Joi, 9 martie 2023, Curtea de Apel Cluj a prezentat Adunării Generale a judecătorilor bilanțul de activitate aferent anului 2022, împreuna cu indicatorii înregistrați de toate  instanțele de pe raza curții. La eveniment au participat doamnele Ramona-Graţiela MILU, Elena-Raluca COSTACHE şi domnul Gheorghe-Liviu ODAGIU, judecători, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii din partea curţilor de apel.

„Analiza acestor date arată că, per ansamblu,  acestea au rămas performante, în ciuda provocărilor generate de creșterea numărului de cauze nou intrate, de cel mai grav deficit de judecători din ultimii ani si de presiunile constante la care este supus sistemul judiciar.

Cea mai importantă problemă cu care s-au confruntat instanțele de judecată în 2022 a fost aceea a creșterii deficitului de judecători.

Astfel, la finalul anului 2022, la nivelul Curții de Apel Cluj şi al instanțelor din raza sa de activitate erau vacante 58 de posturi de judecători, deficit vădit faţă de 01.01.2019, când erau doar 10 posturi vacante la nivelul întregii jurisdicții a Curții.

Deficitul de judecători este în creștere alarmantă: la finalul anului 2020 erau 30 de posturi vacante, iar la finalul anului 2021 se înregistrau 40 de posturi vacante.

În cadrul Curții de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, în anul 2022 şi-au desfășurat activitatea un număr de 56 judecători, un record negativ faţă de anul 2021, când au activat în cadrul Curții 59 de judecători, respectiv faţă anul 2020, când au fost în activitate 61 de judecători.

„În anul 2022 judecătorii Curții au soluționat 10.671 dosare”

În ciuda dificultăților generate de creșterea de la an la an a posturilor vacante, Curtea de Apel Cluj s-a încadrat, şi în 2022, în gradul de performanță „foarte eficient”, calificativ care a fost obținut în mod constant, începând cu anul 2015.

Activitatea intensă a judecătorilor este demonstrată de creșterea semnificativă a dosarelor nou intrate pe rolul Curţii de Apel Cluj, care în anul 2022 a ajuns la 10.600, ceea ce înseamnă un număr cu 600 mai mare, prin raportare la anul 2021, şi cu 2.400 mai mare, prin raportare la anul 2020.

Deși semnificativ mai puţini numeric, în anul 2022 judecătorii Curții au soluționat 10.671 dosare, cu 1.292 dosare mai mult decât în anul 2021 (când au fost soluționate 9.379 dosare) şi cu 2.421 dosare mai mult decât în anul 2020 (când au fost soluționate 8.250 dosare).

Efortul suplimentar depus de judecători este reflectat şi de operativitatea înregistrată la nivelul instanței în anul 2022, aceasta fiind în creștere faţă de anul anterior, în ciuda unui volum mai mare de dosare, coroborate cu accentuarea deficitului de judecători.

Aceasta stare de lucruri demonstrează, o dată în plus, ca judecătorii Curții de Apel Cluj nu au permis, în ciuda efortului suplimentar la care au fost supuși, să le fie afectate performanțele şi responsabilitățile faţă de cetățean şi  faţă de actul de justiție.

Prezentare extinsă

Anul 2022 a fost un an în care justiția s-a confruntat cu una dintre cele mai grave crize de resurse umane din ultimii 20 de ani.

Creșterea numărului de dosare înregistrată în anul 2021 a continuat şi în anul 2022, în ritm accelerat, fiind înregistrat la final de an 2022 un număr de dosare cu 2.400 mai mare decât la finele anului 2020.

Volumul crescut de dosare a fost gestionat de un număr, de la an la an, tot mai redus de judecători, ieșirile accelerate şi masive din sistem conducând la cea mai gravă criză de resurse umane din justiție din ultimii 20 de ani.

Cu toate aceste neajunsuri și provocări, datele statistice aferente activității anului 2022 dovedesc că, în ciuda numeroaselor şi serioaselor dificultăți, activitatea instanțelor din raza Curții de Apel Cluj a rămas una performantă.

În anul 2022 s-a dublat ritmul de creștere înregistrat în anul 2021, în ceea ce privește numărul de dosare nou intrate. Astfel, dacă în anul 2021, numărul de dosare nou intrate s-a ridicat la 140.000 (cu 7.000 dosare mai mult decât în anul precedent), în anul 2022 cauzele nou intrate au crescut cu 13.000, ajungând la numărul de 153.000 dosare.

Ca volum total de activitate, în anul 2022 instanțele de pe raza Curții de Apel Cluj au avut de gestionat un număr de 214.097 dosare, cu 9.561 dosare în plus faţă de anul 2021, şi cu 17.046 dosare în plus faţă de anul 2020.

„Judecătoriile mici din raza Curții de Apel Cluj s-au confruntat (…) cu o încărcătură excesivă”

În concret, la nivelul judecătoriilor din aria Curții de Apel Cluj, numărul cauzelor nou intrate în 2022 a fost cu 11.097 dosare mai mare decât în anul 2021. Acest număr reprezintă aproximativ 85% din creșterea înregistrată la nivelul tuturor instanțelor din raza Curții de Apel Cluj.

Judecătoriile mici din raza Curții de Apel Cluj s-au confruntat şi se confruntă în mod constant cu o încărcătură excesivă şi în continuă creștere a volumului de muncă, precum şi cu o criză permanentă de resurse umane. Spre exemplu, volumul de activitate cu care s-au confruntat în anul 2022 judecătorii de la Judecătoriile Sighetu Marmației, Beclean, Năsăud, Târgu Lăpuș, Turda, Șimleu Silvaniei, Baia Mare, Jibou şi Vișeu de Sus, a determinat pentru aceștia o încărcătură situată peste încărcătura medie înregistrată la nivel național, numărul de dosare fiind pentru unii dintre ei şi cu 600 mai mare decât numărul înregistrat ca medie la nivel național.

Între acestea, Judecătoria Sighetu Marmației se situează pe locul 5 în ierarhia celor mai încărcate instanţe din țară ca volum de activitate raportat la numărul de judecători.

Eforturile judecătorilor care şi-au desfășurat activitatea în cadrul instanțelor din raza Curții de Apel Cluj în anul 2022 transpare şi din evoluția încărcăturii medie, aceasta crescând sistematic de la 776 dosare în anul 2020, la 825 dosare în anul 2021 şi la 922 dosare în anul 2022.

Din punct de vedere administrativ, o preocupare şi totodată o realizare importantă a activității conducerii Curții de Apel Cluj a fost finalizarea primei etape din proiectul „Reparații capitale și modernizare Palatul de Justiție Cluj, situat în mun. Cluj-Napoca, P-ța Ștefan cel Mare nr. 1, jud. Cluj”.

Această primă etapă a constat în finalizarea unor lucrări complexe, respectiv a expertizei tehnică construcții și evaluare instalații în vederea reamenajării funcționale/modernizare și creșterea eficienței energetice și studii/expertize de specialitate, precum şi a documentației de avizare a lucrărilor de intervenții (DALI), inclusiv documentații pentru obținerea avizelor solicitate prin Certificatele de Urbanism, ambele pentru Palatul de Justiție Cluj.

Contractul încheiat cu acest obiect a fost executat în cursul anului trecut, lucrarea fiind avizata de Comisia Tehnica din Ministerul Justiției în decembrie 2022.

Faţă de situația actuală, scopul final este execuția de lucrări de intervenții, astfel încât să se obțină o consolidare integrală a clădirii, conform normativelor şi legislaţiei în vigoare, o reamenajare și o funcționalitate pentru desfășurarea de activităților de justiție, reorganizarea fluxurilor de circulație: public, magistrați şi arestați, să se respecte normele în vigoare şi să se asigure condiţii de acces pentru persoanele cu diverse dizabilități (locomotorii, vizuale, auditive, etc). De asemenea, este necesară realizarea tuturor măsurilor de siguranță la incendiu, pentru întreg ansamblul.

Din punct de vedere energetic şi al sustenabilității, se impune să fie luate măsuri de reducere a consumului de energie.

Totodată este necesară readucerea clădirii la forma şi volumetria inițiale, recuperarea imaginii originale, având în vedere faptul că ansamblul a fost construit între anii 1900-1902 şi reprezintă o etapă deosebit de importantă a patrimoniului arhitectural istoric al orașului.

În urma implementării acestor planuri de modernizare, indicatorii urbanistici existenți vor fi modificați, inclusiv suprafața construită, POT și CUT. Valoarea totală a investiției se ridică la 523.330.543,87 lei, iar devizul general a fost actualizat și va fi transmis Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe pentru aprobare.

Renovarea Palatului de Justiție din Cluj-Napoca este o etapă importantă în dezvoltarea sistemului judiciar din România și va contribui la creșterea eficienței și transparenței activității instanțelor de judecată. Implementarea acestor planuri va îmbunătăți semnificativ condițiile de lucru pentru personalul judiciar și va asigura un mediu sigur și modern pentru toți cei implicați în procesele judiciare”, se arată în bilanț.

Mai multe date statistice despre activitatea instanțelor din raza Curții de Apel Cluj în anul 2022 se regăsesc în bilanțul integral.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Zăpadă la Mărișel și la Dealul Negru, la jumătatea lunii aprilie. ”Una caldă, una rece”

Publicat

Mărișel
Un strat consistent de zăpadă s-a așternut în noaptea de marți spre miercuri în comuna Mărișel din județul Cluj, situată în zona de munte, dar și la Dealul Negru sau la Băișoara și Feleacu, unde încă ninge. 
”Una caldă, una rece… De la 22 de grade la zero grade. În mai puțin de 24 de ore”, au spus cei de la Cabana Moților care au și surprins zăpada într-o fotografie din dimineața zilei de 17 aprilie.
Un clujean a postat și el fotografii de la Dealul Negru spunând că a venit iarna și că a nins si miercuri dimineață în Apuseni ”Nu trebuie sa ne mire episodul acesta de ninsoare. Este încă dreptul ei calendaristic. Vara draguta s-a grăbit sa – si faca apariția”, a spus Ghiță P.
Potrivit meteorologilor, vremea este în răcire în această perioadă, cu temperaturi de câteva grade.
Mărișel

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Incendiu de amploare la Gilău. Trei case afectate și un grajd. Doi cai nu au putut fi salvați

Publicat

Un incendiu de amploare a izbucnit în noaptea de marți spre miercuri la o casă în comuna Gilău, iar focul s-a extins la alte două  case din vecinătate, dar si la un grajd cu cai.

Incendiul a fost lichidat de pompierii clujeni după câteva ore de luptă cu flăcările.

”Au ars in total aproximativ 400 mp acoperiș de la o casă cu 2 camere, bucătărie de vară și un grajd cu cai.

Trei cai au fost evacuați.

Doi cai nu au mai putut fi scoși din grajd

Incendiul s-a extins și la acoperișul casei învecinate, fiind afectați aproximativ 30 mp, iar la a treia casa învecinată a fost afectat un geam si un gard.

Doi cai nu au mai fi putut scoși din incendiu”, arată pompierii ISU Cluj.

Aceștia spun că s-a acționat pentru stingerea flăcărilor și înlăturarea efectelor secundare ale incendiului mai bine de 5 ore, fiind împiedicată propagarea acestuia mai departe de limitele în care a fost găsit.

Citește mai departe

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro s-a apropiat la 0,2 bani de maximul istoric

Publicat

De

Euro se apropie de maximul istoric

Posibilitatea extinderii conflictului militar dintre Israel și Iran la nivelul întregului Orient Mijlociu, a redus cererea de active riscante, în timp ce dolarul a cunoscut o apreciere consistentă.

Euro s-a depreciat marți la 1,0602 – 1,0648 dolari ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,6664 la 4,6818 lei, un curs mai ridicat fiind înregistrat în 1 noiembrie trecut.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro s-a apropiat la 0,2 bani de maximul istoric

Moneda unică se tranzacționa în piața locală în culoarul 4,974 – 4,977 lei iar media ei a crescut de la 4,9737 la 4,9763 lei, la 0,2 bani de maximul istoric atins în urmă cu 11 luni.

Marți, a fost publicată minuta ședinței de politică monetară a BNR, care atenționează asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro sunt în continuare ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern considerabil și tendința recentă de reaccentuare a acestuia, precum și execuția bugetară din primele două luni ale anului și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice.

S-a apreciat că în perspectivă apropiată dominante ca influență vor rămâne totuși atractivitatea relativă încă ridicată a plasamentelor în monedă națională și expectațiile privind perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative ale băncilor centrale majore”.

România, la un pas de de categoria junk

Standard & Poor’s a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, note care se află la un singur pas de categoria junk (gunoi).

Cu o lună înainte de următoarea ședință de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă o decizie de tăiere cu un sfert de punct procentual a ratei de referință, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Prețul aurului a urcat din nou

Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o pe aceasta față de euro iar cursul ei a urcat de la 5,1094 la 5,1289 lei. Media lirei sterline a crescut marginal la 5,8284 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 356,8240 lei, creșterea fiind limitată de faptul că metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.362,40 – 2.389,30 dolari, sub recordul de 2.431,90 dolari atins vinerea trecută, când prețul a atins maximul istoric de 359,6861 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 394,88 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3197 zloți/euro.

Încrederea în criptomonede s-a erodat iar bitcoin s-a depreciat marți la 61.773 – 63.906 dolari iar ethereum la 3.000 – 3.126 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până marți, la ora 14:00

Foto: pixabay.com

Citește mai departe

POLITICA

Georgiana Teodorescu (AUR): România a avut comisar european pentru Transporturi timp de 5 ani.Rezultatele? Zero pe toate liniile

Publicat

georgiana teodorescu

Georgiana Teodorescu, candidat AUR pentru Parlamentul European, o acuză pe Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, că nu a făcut aproape nimic în mandatul său de 5 ani la Bruxelles.

„Toți românii știu că suntem în urmă cu infrastructura. Zi de zi de ne confruntăm cu șantiere care ajung în scurt timp să aibă 34 de ani de la inaugurare.

Mortalitatea pe șoselele României este printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Acestea sunt doar câteva dintre problemele de zi cu zi ale românilor, unele pentru care mulți au avut speranța că se va găsi o soluție dacă țara noastră va avea comisar european pentru transporturi.

Doar că planurile din 2019 nu s-au concretizat. Adina Vălean a urmărit mai degrabă interesele Ursulei von der Leyen și ale prietenilor ei din PPE.

Cu ce rămânem la finalul mandatului de comisar european al Adinei Vălean?

Probleme rămase

Cu multe probleme, în mare parte aceleași. În raportul său recent, Curtea Europeană de Conturi (CEC) examinează cauzele numărului crescut al deceselor în urma accidentelor în traficul rutier în UE. În acest document, UE arată cu degetul spre țara noastră ca fiind fruntașă la rata mortalității în transportul rutier, cu 86 decese la 1 milion de locuitori, în 2022.

Motivele sunt cunoscute de toți: infrastructura la pământ, lipsa investițiilor în transportul feroviar, rutier sau naval.

Există numeroase exemple legate de cum ar fi putut doamna Vălean să își ajute țara.

Vă dau un exemplu: Canalul Rin-Main-Dunăre care este un coridor vital pentru transportul de mărfuri în Europa și ar fi avut nevoie de o consolidare a rețelei transeuropene pentru a îmbunătăți inter modalitatea și conectivitatea cu alte regiuni, precum Marea Neagră.

Acest canal putea să fie modernizat și declarat operabil, cu ajutorul doamnei Vălean, ceea ce ar fi adus multiple beneficii României.

Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ar fi putut stimula dezvoltarea economică în regiunile din apropierea Dunării și Mării Negre, generând locuri de muncă și creștere economică în zonele rurale și urbane deopotrivă.

De asemenea, modernizarea și funcționarea canalului ar fi dus la îmbunătățirea infrastructurii de transport maritim și fluvial, ceea ce ar facilita accesul la piețele europene și internaționale pentru produsele românești.

Canal în paragină

Nu mai spunem că transportul fluvial ar fi ajutat la decarbonizarea Europei ceea ce ar fi dus la aprecierea doamnei Vălean în grupul ei de prieteni „ecologiști” de la Bruxelles.

Însă, tot transportul românesc, inclusiv canalul cu pricina, a fost lăsat în paragină și dat uitării pentru că doamna Vălean are treburi mai importante – se ocupă de extinderea rețelei TEN-T către Ucraina și Moldova.

România a avut în ultimii 10 ani comisari europeni pentru dezvoltare regională și transport. Cu ce ne-a ajutat deținerea acestor funcții? Cu nimic!

Dimpotrivă, există un decalaj uriaș între regiuni din România și cele din statele vestice din Uniunea Europeană, iar la nivelul infrastructurii de transport suntem, probabil, singura țară europeană care nu are capitala conectată la celelalte capitale europene printr-o autostradă.

Cam aceasta e realitatea cu care ne confruntăm!

Pe 9 iunie avem șansa de a avea europarlamentari patrioți, care să apere cu adevărat interesele românilor și, de ce nu, în sfârșit un comisar european care să se lupte pentru propria țară, nu pentru păpușarii pe care îi are în spate la Bruxelles!”, a declarat Georgiana Teodorescu, candidat AUR pentru Parlamentul European.

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax