Tinerii cercetători ai Universității de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” (UMFIH) Cluj-Napoca au câștigat un proiect în care studiază dacă  îmbătrânirea ar putea fi influențată de nivelul de acid uric din organismul uman. Studiul se va face utilizând probe biologice de la un număr de 200 de pacienți selectați în cadrul Secției de Geriatrie din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca.

Echipa de cercetători a câștigat la finalul anului trecut competiția națională de tinere echipe (UEFISCDI) pe domeniul Biologie.

”De când am început  doctoratul, și pe parcursul cercetărilor postdoctorale, am lucrat într-un domeniu de cercetare ce investigează hiperuricemia. Ce face, ce consecințe poate să aibă asupra răspunsului inflamator în primul rând și, mai nou, studiem posibilele efecte asupra îmbătrânirii. Hiperuricemia (creșterea acidului uric seric peste valoarea considerată fiziologică) e o condiție metabolică ce afectează cam 10-20% din populație, fiind asociată cu diverse patologii cronice precum disfuncția renală sau sindromul metabolic, însă nefiindu-i atribuit vreun rol patologic sau inflamator direct.

Dar se știe că, dacă acidul uric depășește pragul de solubilitate în sânge sau în unele țesuturi, la un moment dat poate să precipite sub forma unor cristale de urat și să determine, la o minoritate din pacienți, apariția unei artrite, guta. Acesta a fost subiectul tezei mele de doctorat.

Pe parcursul acestui doctorat a ieșit la iveală că hiperuricemia poate să impacteze într-un mod oarecum silențios răspunsul nostru imun, precondiționând inflamator celulele imune circulante în sânge.

Relevanță pentru îmbătrânirea omului

Conform rezultatelor noastre, aceste celule care sunt expuse la nivele crescute de acid uric nu determină o inflamație puternică în absența vreunui alt agent inflamator.  Însă atunci când noi le provocăm cu un stimul, acestea răspund mai agresiv decât celulele care nu au fost expuse la acid uric.

În ultimii 7-8 ani, în colaborare cu mentorii noștri, prof. Leo Joosten și Mihai Netea de la Centrul Medical Universitar Radboud din Olanda, am lucrat pe ipoteza că hiperuricemia ar putea contribui la inflamație prin inducerea unor modificări epigenetice persistente la nivelul materialului genetic al acestor celule.

De aproximativ 2 ani am început să studiem asocierea hiperuricemiei și cu imunosenescența (îmbătrânirea sistemului imunitar) lucru care, ar putea avea relevanță, în ultimă instanță, pentru îmbătrânirea omului.

Astfel, s-a născut curiozitatea referitoare la ceea ce se întâmplă în cazul persoanelor de peste 65 de ani”, a declarat pentru Cluj24 directorul de proiect de la UMFIH, Tania Crișan.

Măsurarea îmbătrânirii

Potrivit acesteia, există anumite tehnici prin care cercetătorii pot măsura îmbătrânirea.

”Dacă ne uităm la ADN, anumite modificări la nivelul ADN-ului sunt asociate cu îmbătrânirea. Noi le numim ceasuri epigenetice de îmbătrânire. Apoi răspunsul imun în sine: variații ale felului în care celulele răspund la stimuli inflamatori sau infecțioși pot să se asocieze mai mult sau mai puțin cu îmbătrânirea.

Obiectivul proiectului actual este să determinăm aceste date biologice în această cohortă de 200 de pacienți geriatrici în colaborare cu Spitalul Municipal Cluj-Napoca. Apoi dorim sa corelăm rezultatele ce țin de îmbătrânirea sistemului imunitar cu nivelul de acidul uric. Așadar, prima întrebare este legată de sistemul imunitar, dacă celulele care circulă în sânge și sunt responsabile de reacția împotriva infecțiilor sau de inflamație sunt mai mult sau mai puțin îmbătrânite din cauza acidului uric?

Apoi, vom studia eventualele corelații dintre acești parametri biologici cu evaluările geriatrice ale subiecților incluși în studiu deoarece se știe din studii recente că îmbătrânirea sistemului imunitar este implicată în îmbătrânirea de organ.

Dacă demonstrăm că ipoteza studiului este adevărată, și anume că acidul uric este asociat sau legat în mod cauzal de vreunul din aceste aspecte ce țin de senescență, atunci, relevanța acestui proiect ar fi că în viitor am putea să scădem concentrația acidului uric pentru a putea să influențăm procesul de îmbătrânire”, a explicat cercetătorul clujean.

Reducerea nivelului de acid uric

Tania Crișan a subliniat că vârsta biologică poate fi diferită de vârsta cronologică din motive încă necunoscute pe deplin. Pe baza cercetărilor anterioare în domeniu, proiectul de față pornește de la premisa că acidul uric ar putea fi unul din factorii care să contribuie la o îmbătrânire biologică accelerată.

” Este posibil ca anumite persoane, deși având factori de risc similari, să prezinte o vârstă biologică mai avansată din cauza nivelului de acid uric. Dacă vreo asemenea legătură va fi identificată, atunci e tentant să speculăm că o intervenție asupra nivelului de acid uric ar putea influența aceste procese legate de îmbătrânire.

Reducerea nivelului acidului uric se poate realiza relativ ușor, fie prin medicamente care inhibă producția sau cresc excreția acestuia, fie prin reducerea aportului alimentar.

În cazul în care vor fi identificate mecanisme prin care acidul uric provoacă modificări epigenetice, s-ar putea interveni pentru a atenua aceste efecte. Există modulatori epigenetici care ar putea avea aplicații în acest sens.

Sau, dacă aflăm că o anumită moleculă mediază tot acest proces, această moleculă ar putea fi țintită prin terapie.

La finalul proiectului, rezultatele cercetării vor fi publicate în articole științifice și vor fi prezentat la diverse conferințe.

Proiectul este în valoare de 500.000 de lei și va începe în luna septembrie 2025, având o durată de 2 ani.

Echipa de cercetători de la UMFIH

Echipa de tineri cercetători UMFIH Cluj-Napoca: asist.univ.dr. Tania Crișan – director de proiect, asist.univ.dr Lucreția Avram – cercetător postdoctoral, dr. Medeea Badii – cercetător postdoctoral, dr. Orsolya Tőkés Gaál – cercetător postdoctoral, dr. Georgiana Cabău – cercetător postdoctoral, asist.univ.dr. Valentin Nica – cercetător doctoral, dr. Ancuța Straton – cercetător doctoral, dr. Maria Muntiu – cercetător doctoral.

Tania Crișan – carte de vizită

Tania Crișan (foto sus) este cercetător la Departamentul de Genetică Medicală al UMFIH Cluj-Napoca. A absolvit universitatea clujeană, iar titlul de doctor în Științe Medicale l-a obținut la Universitatea Radboud din Nijmegen (Olanda).

Este specializată pe mecanismele bolilor inflamatorii și interrelația acestora cu factorii individuali de susceptibilitate genetică.

De-a lungul anilor a publicat multe articole științifice în reviste de specialitate.

Anularea candidaturii celui care a declarat că la alegerile prezidențiale din noiembrie nu a cheltuit niciun ban în cursul campaniei sale, afirmație care a fost principalul motiv pentru reluarea alegerilor în mai, a adus o rază de speranță.

Asta într-o piață care e zguduită de războiul comercial declanșat Statele Unite, de creșterea locală a prețurilor și de uriașul deficit al guvernului de coaliție, arată analistul economic Radu Georgescu.

România, aproape de categoria junk

Rata anuală a inflației s-a majorat în februarie la 5,02% de la 5% în ianuarie, una din cea mai mare creștere a prețurilor din Uniunea Europeană. Totodată, arată analistul economic, deficitul comercial a crescut în prima lună a anului cu 40%, respectiv 2,7 miliarde de euro).

„Actuala situație politică încordată nu permite guvernului consolidarea fiscală și pe cea bugetară. Motiv pentru agenția Moody’s să mențină ratingul României la Baa3, dar a trecut perspectiva de la ‘stabilă’ la ‘negativă’, ultima treaptă înainte de trecere la categoria ‘gunoi’ (junk).

Decizii asemănătoare au fost luate de la începutul anului de agențiile Standard & Poor’s și Fitch. Ambele au menținut calificativul de țară la ‘BBB-’, dar au trecut perspectiva la negativ”, arată economistul Radu Georgescu.
Moody’s anticipează majorarea costurilor de finanțare pentru România, care vor ridica datoria publică din PIB la 59,3% în acest an, respectiv 62,7% în 2026.

ROBOR la trei luni a stragnat

Începutul săptămânii trecute a adus o creștere a cursului euro până la 4,9772 lei, dar a coborât vineri la 4,9768 lei, în timp ce culoarul de tranzacționare a fost cuprins între 4,976 și 4,9775 lei.

Piața monetară a fost stabilă, iar indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat vineri la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la sfârșitul săptămânii la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.

Un nou record pentru aur

Războiul comercial declanșat de administrația Trump și tensiunile geopolitice la nivel mondial au majorat cererea de active sigure, precum aurul, arată analistul economic.

Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute, prețul metalului galben a atins un nou record de 3.004,90 dolari/uncie, fiind prima dată în istorie când a fost depășit pragul de 3.000 dolari.

În piața locală, prețul gramului de aur a urcat de la 433,5050 lei la 439,0006 lei, sub maximul istoric de 452,3179 lei atins în urmă cu circa o lună. Avansul a fost limitat de evoluția depreciativă a dolarului.
Bitcoin a scăzut

Decizia statelor europene de a creşte cheltuielile pentru apărare a majorat interesul pentru plasamentele în moneda unică. Un rol pozitiv a revenit și scăderea inflației din Germania în februarie la 2,6%. Euro a atins un maxim de 1,0931 dolari, iar vineri a fluctuat între 1,0830 și 1,0913 dolari, când piața de peste Ocean s-a închis la 1,0879 dolari. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut la nivel săptămânal de la 4,5831 la 4,5625 lei.

Moneda unică a avut o evoluție apreciativă și față de alte valute majore. Aceasta s-a reflectat în scăderea la nivel săptămânal a cursului francului elvețian de la 5,2229 lei la 5,1610 lei, respectiv a lirei sterline de la 5,9245 la 5,9082 lei.

Ieșirile din piața americană au provocat scăderea criptomonedelor, evoluție determinată și de lipsa unor inițiative din partea administrației de la Casa Albă în acest domeniu. Lunea trecută, bitcoin a scăzut până la 76.649 dolari iar ethereum până la 1.767 dolari. La sfârșitul săptămânii, bitcoin fluctua între 82.678 și 84.422 dolari iar ethereum în culoarul 1.875 – 1.940 dolari.

Postul Paștilor era însoțit în satele din zona Clujului de o serie de obiceiuri care reflectau atât pregătirea spirituală, cât și cea din gospodărie.

Femeile țeseau haine noi pentru zilele de sărbătoare, iar bărbații se ocupau de curățenia din curți și livezi,  arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj

Muncă și rânduială

Această perioadă era una de muncă intensă, dar și de rugăciune și reflecție. Pe întreaga perioadă a postului, femeile torceau, țeseau și coseau, existând credința că de Înviere fiecare persoană trebuie să îmbrace haine noi.

Munca în godspodărie se intensifica în Săptămâna Mare, atunci când curățenia devenea o preocupare esențială. Specialiștii clujeni spun că era un moment de mare forfotă, pentru că fiecare familie se străduia să întâmpine sărbătoarea într-un mediu curat și primitor.

Obiceiuri străvechi pentru o casă primitoare

Hainele de sărbătoare erau scoase din lăzi și lăițere, aerisite la soare, apoi reașezate cu grijă, între ele fiind puse crenguțe de busuioc și alte plante aromatice, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

Apoi, blidele de lut și icoanele de glajă erau spălate și împodobite cu ștergare de sărbătoare. De asemenea, pavimentul casei, realizat din pământ galben, era reîmprospătat, adăugând un miros proaspăt și un aspect îngrijit gospodăriilor.

Această rânduială, transmisă din generație în generație, reflectă respectul și evlavia cu care oamenii din satele clujene se pregăteau pentru cea mai importantă sărbătoare a creștinismului. Dar chiar dacă multe dintre aceste obiceiuri s-au pierdut în timp, spiritul sărbătorii și al pregătirilor pentru Paști continuă să fie o parte importantă a identității locale.

Foto: CJCPCT – Casa familiei Cherhaț Simion și Haristina din Strâmbu, județul Cluj, construită la mijlocul secolului al XIX-lea, demolată în 2004 – arhiva personală prof. Viorel Lăcătuș.

Luni, 17 martie, elevii de clasa a VIII-a din județul Cluj vor susține simularea examenului de Evaluare Națională.

Notele obținute la simulare se trec în catalog, decât la solicitarea scrisă a elevului sau părintelui acestuia.

Mii de elevi clujeni încep luni simularea examenului de Evaluare Națională

Elevii clujeni de clasa a VIII-a vor începe luni ultima verificare înaintea examenului de Evaluare Națională din vară. Simularea se va desfășura la fel ca examenul propriu-zis.  Mai jos sunt câteva informații importante:

• Probele încep la ora 9:00.
• Accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30.
• Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de două ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Calendarul probelor

Luni, 17 martie, are loc simularea probei la Limba și literatura română, marți, 18 martie are loc proba la matematică, iar iar miercuri, 19 martie, va avea loc proba la Limba și literatura maternă. Rezultatele vor fi comunicate luni, 31 martie.

Vezi AICI informații utile despre REDACTAREA lucrărilor.

Lucrările vor fi evaluate folosindu-se platforma de evaluare digitalizată.

Important:

• Rezultatele obținute la simulare se comunică individual, nu prin afișare.
• Ele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, pentru adoptarea unor măsuri care au scopul de a îmbunătăți performanțele școlare, în perspectiva examenelor din vara acestui an.
• Rezultatele obținute la simulare nu se trec în catalog. În situația în care se dorește consemnarea notelor în catalog, acest lucru se poate face în baza unei cereri scrise depuse de cei interesați.

De asemenea, Ministerul Educației precizează că subiectele și baremele se vor publica în fiecare zi, după încheierea fiecărei probe, la ora 15:00, AICI.