Banca Mondială: Și familiile cu venituri medii din Cluj, nu doar cele sărace, trebuie ajutate să obțină o locuință

Experții din domeniul locuirii ai Băncii Mondiale au fost contractați să efectueze studii cu privire la piața imobiliară din Cluj-Napoca și zona metropolitană, și să propună soluții pentru cel mai scump județ din România atât la capitolul chirii, cât și la prețul de achiziție pe metru pătrat.

Banca Mondială s-a alăturat dezbaterii publice desfășurate joi, în cadrul Centrului de Inovație și Imaginație Civică Cluj, pe tema Locuirii.

Cu acest prilej, experții din Washington au arătat că trebuie să se discute despre ajutor public și pentru clasa medie la achiziționarea unei locuințe, dar în special pentru cei mai săraci.

Printre exemplele oferite de aceștia s-au numărat SUA, Polonia și Viena.

Pentru ca tot mai multe familii să-și permită o locuință, în America există locuințe sociale dezvoltare de către sectorul privat și ong-uri, care primesc resurse din partea corporațiilor. Dacă investesc aici, firmele primesc scutiri de taxe pe 15 ani sau posibilitatea concesionării unor terenuri. Tot aici, printr-un program guvernamental care oferă plăți către proprietari, cetățeanul plătește o sumă minimă, iar restul chiriei e plătită de autorități. Așa oamenii se pot desplasa mai ușor către zonele unde găsesc joburi.

Nu oricine e făcut să fie proprietar, nici chiar familiile cu venituri medii, lucru care s-a observat în timpul crizei imobiliare, spune Dean Cira, lead urban specialist pentru Banca Mondială.

În Polonia statul finanțează ONG-uri care acționează ca o agenție imobiliară intermediară între proprietari cu locuințe vacante și chiriași posibili, cu venituri mici. Finanțarea lor vine de la autoritățile locale sau Guvern. Proprietarii altfel ar avea locuințele goale, care se degradează în timp.

Ashna Mathema, senior housing specialist Banca Mondială, a arătat că din punctul de vedere al locuințelor cu prețuri accesibile, Viena este exemplu la nivel mondial. Aici, 50% din ce se constuiește trebuie să fie cu destinația de locuință accesibilă.

O problemă a României în general, desigur și a Clujului, este și faptul că încă nu sunt cadastrate toate terenurile și nu sunt inventariate toate proprietățile publice neutilizate.

Potrivit lui Bogdan Suditu, expert în locuire și conferențiar la Universitatea București, există un mare potențial pentru locuințe sociale în clădirile și terenurile neutilizate ale instituțiilor publice, dar nimeni nu a făcut vreun inventar clar al acestora.

Acesta a spus la rândul lui că politica de locuire a Clujului trebuie să țintească și spre acele familii care au deja o proprietate, dar densitatea din locuință e accentuată și nu își permit o locuință mai mare (să treacă de la o cameră la două camere, de exemplu).

”La Cluj sunt foarte multe locuințe neocupate. E simplu, trebuie doar să se plimbăm prin oraș să vedem că nu au becurile aprinse cu săptămânile”, mai precizează Bogdan Suditu.

În același timp locuițele publice pentru cei cu posibilități financiare mai mici sunt puține, iar cei care beneficiază de aceste programe nu sunt încurajați să intre în piața imobiliară. Anual există și foarte puține repartiții de locuințe sociale față de necesitățile cetățenilor.

Din acest punct de vedere, Clujul – prima zonă metropolitană din România care va avea o strategie de louire, trebuie să înainteze propuneri și către Guvern, în vederea încurajării acordării de stimulente pentru crearea locuințelor la prețuri accesibile. La acest capitol, avocatul Radu Mititean a amintit că a propus un proiect legislativ pentru ca dezvoltatorii imobiliari să beneficieze de unele derogări atâta timp cât o parte dintre locuințele create vor fi cedate Primăriei, însă propunerea a fost respinsă de parlamentari.

Avocatul clujean a spus că o asemenea măsură ar duce și la reducerea segregării care s-ar crea prin alocarea locuințelor sociale în zone de la marginea orașului.

Marile investiții ar putea fi o soluție

Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților Filiala Transilvania, consideră că marile investiții, cum sunt marile campusuri studențești, pot să facă funcționabilă zona metropolitană, atâta timp cât din timp se găsesc unelte să fie prevenite aceste probleme ale locuirii.

”Dacă mapăm toate aceste deziderate și ne vom pune cu toții la aceeași masă, experți din mai multe domenii, vom putea elimina mult din probleme, cum am făcut în cazul Soporului”, a spus Daniela Maier.

La capitolul tineret, Barbara Bulc – reprezentantul Fundației Botnar din Elveția, a indicat că avem o problemă cu accesibilitatea tinerilor la spații publice, cu traficul și cu spațiile de locuit penru aceștia, care sunt adesea aglomerate. Mai mult, nu există o instituție clar dedicată tineretului din zonele metropolitane, care să-i ajute. ”De multe ori vocea tinerilor în planificrea urbană nu e luată în calcul”.

Și Eniko Vincze, reprezentant al asociației Căși Sociale Acum!, a acordat atenție specială acelor proprietăți publice care nu sunt valorificate, asta în timp ce mulți oameni tăiesc în ”aglomerări informale”.

De ce ne agităm, dacă populația scade?

Statisticile arată că la nivelul României populația va scădea drastic până în anul 2050. Atunci de ce e necesar acest efort în zona Clujului?

Arhitectul Eugen Pănescu, co-inițiator al noului Plan Urganistic General al municipiului a arătat că aici va exista în continuare, multă vreme, cerere pentru locuințe.

Și nu e vorba numai de faptul că orașul e un magnet. Încă avem un procent foarte mic de metri pătrați utili raportat la fiecare cetățean (suntem îngrămădiți) și totodată un număr mare de generații per unitate locativă, adică mai multe generații ale unei familii care trăiesc în același apartament sau casă.

Date suplimentare

• În 2018 și 2019, Primăria Cluj-Napoca a acordat 127 de vouchere pentru plata chiriei.
• Proprietarii de locuințe din Cluj sunt reticenți în a închiria către familii cu copii sau minorități etnice
• Ponderea locuințelor de stat era 30% din total în 1990, iar acum este 1,78%
• 1300 de copii trăiau în zone marginalizate din Cluj-Napoca la recensământul din 2011. Peste 10% dintre cei care se aflau în aceste zone nu aveau energie electrică sau siguranță locativă.
• Cluj-Napoca are cinci zone urbane marginalizate