EDUCATIE
Asociația GRAUR din Cluj despre problema PLAGIATELOR: Ministrul Cîmpeanu face ”confuzii majore”
Asociația GRAUR din Cluj-Napoca ia poziție în problema plagiatelor și analizează „războiul” ministrului Educației Sorin Cîmpeanu cu fenomenul în cauză.
„Despre „cȋmpeneala” plagiatului şi a plagiatorilor…
Un ministru prea mic pentru un război atȃt de mare…
Ministrul Cȋmpeanu este pornit să rezolve, de pe poziţia politică şi administrativă pe care o ocupă, o problemă de integritate, o problemă de etică a societăţii romȃneşti. Să o rezolve şi nu oricum, ci musai definitiv!
Misiunea pare lăudabilă dacă nu ar fi una bazată pe multe aspecte cel puţin găunoase, dacă nu periculoase.
In primul rȃnd, trebuie constatat că ȋn faţa ministrului se află două ţinte diferite şi inegale: plagiatul şi plagiatorii.
Dacă plagiatul nu poate fi eradicat, sau măcar diminuat, decȃt printr-un sistem de educaţie permanent funcţional, cu plagiatorii lucrurile stau cu mult mai prost.
Profesori plagiatori
Ministrul face o serie de confuzii majore.
Plagiatorii populează toate academiile şi universităţile din Romȃnia şi ei au toate gradele didactice şi de pregătire posibile. Aşa se face că profesori plagiatori, pregătesc studenţi şi doctoranzi care nu pot fi decȃt asemeni lor, adică tot predispuşi la plagiat.
Ce este mai grav este că plagiatul conduce la compilare servilă şi acolo moare calitatea şcolii şi, ȋn mod inerent, cercetarea romȃnească. Un plagiator condus de un plagiator nu va putea deveni niciodată un cercetător de performanţă. In universităţile romȃneşti, plagiatul este normă şi nu excepţie.
Strategia de apărare a plagiatorilor prin „cȃmpeneală”…
Ar fi regretabil să se confunde activitatea unei serii de oameni politici sau parveniţi ai sistemului administrativ al statului cu plagiatorii.
Aceştia sunt, de fapt, nişte profitori de duzină, nişte indivizi jenanţi, frustraţi care ȋncearcă să completeze ceea ce nu au. Ei profită de corupţia care colcăie ȋn sistemul de ȋnvăţămȃnt superior.
Ar fi regretabil de asemenea să se tragă concluzia că aceşti indivizi sunt inocenţi şi că faptele lor sunt lipsite de nocivitate socială.
Mai mult, prezenţa lor ȋn toate structurile administraţiei de stat probează modul de a se naşte, de a se propaga şi de a acţiona al corupţiei „gulerelor albe”.
Gulerele albe
Doctoratul, mijlocit de reţele de profesorii universitari, generează reţele de influenţă din cele mai perverse, la cele mai ȋnalte niveluri. Din nefericire, tocmai această corupţie a „gulerelor albe” ȋşi propune să o favorizeze şi să o servească ministrul Cȋmpeanu.
Strategia este una simplă.
Deturnăm atenţia de la plagiatorii de profesie din universităţi, identificăm plagiatul numai la oamenii politici pe care ne facem că-i verificăm şi apoi, ȋnchidem pe veci problema plagiatului ȋn Romȃnia.
Si ca tacȃmul să fie complet, luăm universităţile ca martori că totul a fost spus.
Titluri științifice
Nu este vorba despre nişte universităţi anume ci chiar de universităţile care au acordat titlurile ştiinţifice boţite de plagiate multiple!
Este evident că strategia este şi uşor de ȋnţeles. O spune micul ministru, cu vorbe simple şi directe:
„… solicit universităţilor în care s-au susţinut toate aceste teze de doctorat ca într-un termen rezonabil, un an spre exemplu, să realizeze o analiză a tuturor tezelor de doctorat susţinute în aceste universităţi. Fiecare să-şi analizeze propriile teze, să-şi asume răspunderea şi să declare sub semnătură că au fost analizate şi că sunt sau nu sunt situaţii neconforme rezultate în urma acestei analize. … ”, [1]
”Cîmpeneala și plagiatorii”
Pentru omul de pe stradă este foarte simplu: prin „cȃmpeneală” se face linişte şi ordine ȋntr-o lume unde plagiatorii şi-au făcut de cap.
Ce nu i s-a spus şi ce nu i se spune niciodată omului de pe stradă este că finalizarea tezei de doctorat şi susţinerea acesteia se face dintotdeauna cu respectarea unor paşi bine precizati:
a) Teza de doctorat nu se poate depune de către doctorand fără să existe acordul conducătorului tezei.
b) Autorul tezei de doctorat depune o declaraţie ȋn care face precizarea că teza ȋi aparţine lui. Este evident că dacă, ulterior, se dovedeşte existenţa unui plagiat acesta răspunde de faptele sale.
c) Teza de doctorat este analizată o comisie numită de rectorul instituţiei. Fiecare membru al comisiei ȋntocmeşte un raport de analiză pe care-l finalizează cu precizarea că lucrare ȋndeplineşte toate condiţiile de conţinut şi formă şi face propunerea de susţinere publică a tezei şi acordarea titlului ştiinţific.
De ȋndeplinirea acestor cerinţe răspunde instituţia organizatoare, universitate sau Academia Romȃnă. In concluzie, de calitatea unei teze de doctorat răspund nişte oameni ȋmpreună cu doctorandul, răspunde o instituţie a statului ȋmpreună cu doctorandul.
Fapte de plagiat
Cu alte cuvinte, nişte oameni, răspund ȋn virtutea fişei postului de „conformitatea” tezelor. Ce facem cu ei? Ne facem că le uităm lipsa de competenţă şi le mai facem o dată munca, dar pe alţi bani.
Si acum, mişcarea de „cȋmpeneală”: universitatea, instituţia statului, este pusă să verifice nişte documente de a căror calitate răspunde!
Cine ar putea determina universitatea să recunoască atȃt calitatea ȋndoielnică a tezelor, cȃt şi faptele de plagiat cuprinse ȋn tezele acceptate la susţinere?
Despre care fapte de plagiat este vorba? Păi prin „cȋmpeneală” se verifică aşa, fără nici un motiv toate tezele. Un plagiat este asemenea unui obiect furat aflat ȋn casa hoţului: ȋl cauţi fără să ştii ce cauţi!
Care-i scopul „cȃmpenelii”? O spune, plin de el, micul ministru: „… este nevoie de un efort comun pentru a clarifica aceste acuze care planează de mult timp asupra sistemului de educaţie şi mă refer aici la învăţământul superior, nivel doctoral…” [1].
Lipsa de realism a „cȋmpenelii” este evidentă. In primul rȃnd, este o acţiune ȋn afara oricărei legi.Nu există nici o lege, nici o procedură legală prin care să reiei verificarea tuturor tezelor de doctorat. Nu există nici un fel de temei legal pentru a plăti o muncă fără sens, comandată de un ministru.
Plagiatul și corupția
In al doilea rȃnd, „cȋmpeneala” doreşte să fie o cruciadă prin care să se scoată plagiatul ȋn afara Romȃniei odată pentru ȋntotdeauna. După ce mai bine de 150 de ani cultura romȃnească este plină de plagiatori, „cȋmpeneala” ȋşi imaginează că că va reuşi, aşa, peste noapte, să elimine administrativ plagiatul!
In al treilea rȃnd nu rezultă ȋn nici un fel cum se vor termina verificările „cȋmpenelii”: se vor retrage titlurile ştiinţifice? Vor fi pedepsiţi membrii comisiilor de doctorat ale căror teze analizat au fost plagiate?
Universităţile vor avea afişate la intrare sau pe site listele cu toate tezele plagiate acordate?
Plagiatul şi corupţia sunt tare sociale specifice unei educaţii, unei societăţi şi cu ele nu poţi răzbi cu măsuri administrative, politice ci numai cu acţiuni de fond.
Plagiatul şi corupţia, ca şi alte manifestări asociale, pot fi diminuate, dar nicidecum eliminate.
Cavalerul de „cȋmpeneală”…
Ultimul gest al ministrului Cȋmpeanu este cel mai iraţional.
După ce ani de zile a tamponat toate iniţiativele societăţii civile cu privire la eradicarea plagiatului, cum ar fi cele ale GRAUR (Grupul pentru Reformă şi Alternativă Universitară) din Cluj-Napoca, ministrul introduce experimentul agro-sociologic prin care „ … un decident responsabil nu poate promova decizii pe care nu le poate susține prin exemplul personal,…” [2] şi solicită nici mai mult nici mai puţin decȃt „… analiză / verificare a conformității propriei teze de doctorat (susținută acum 21 de ani în cadrul USAMV București), inclusiv prin raportare la analiza întregii activități științifice … „ [2].
Care este motivul de fond a acestui act de bravadă? Păi, nu este niciunul! Sau totuşi, este un motiv legat doar de grija ministrului de a oferi colegilor săi nişte bani, aşa vreo 50-60 de euro.
„Cȋmpeneală” fără perspectivă, fără soluţii
La ce va folosi „cȋmpeneala”? Este dificil de spus fiindcă este o acţiune fără cap şi fără coadă, care priveşte o situaţie fără cap şi fără coadă. O singură situaţie şi confuzia se adȃnceşte: cazul tezei lui Kȍvesi este cuprins ȋn mulţimea tezelor de verificat? Dacă da, de ce, dacă, nu de ce?
Să vedem ce vom putea vedea:
– Profesori plagiatori care verifică plagiatele din tezele coordonate chiar de către ei (sic!).
– Universităţi care vor declara ritos, după numai un an de zile, că toate tezele acordate de ele au fost conforme.
– Un ministru care va emite un ordin care va face afirmaţia că dacă nu au fost găsite teze neconforme şi / sau plagiate ȋnseamnă că nu mai există ȋn Romȃnia nicio teză neconformă sau plagiată! Plagiatul va fi scos ȋn afara legii şi vom deveni prima ţară din lume liberă de plagiat!
Rămȃne o ȋntrebare: cum vor putea fi minţiţi ȋn continuare studenţii, care cunosc cel mai bine cursurile şi scrierile dascălilor lor, că acestea nu sunt plagiate, cȃnd ele sunt mostre notorii de plagiat (vezi www.plagiate.ro) ?”
Sursa: Asociația GRAUR
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales, sâmbătă, în funcția de vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului. Abrudean a fost până acum Secretar General al Guvernului condus de Marcel Ciolacu.
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Sâmbătă a avut loc ședință de plen la Senat pentru validarea mandatelor de senator. Tot astăzi, în plen, Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului.
Din această calitate, Mircea Abrudean va prelua atribuțiile de președinte al Senatului, conform Hotărârii Biroului Permanent al acestui for.
“Aceasta este o responsabilitate majoră, într-un moment în care echilibrul și deciziile bine gândite sunt esențiale pentru țara noastră. Am acumulat experiență importantă în toate pozițiile deținute, de la prefect în plină pandemie, la Secretar General al Guvernului, în contextul unui război la granițe. Sunt hotărât să folosesc tot ce am învățat și realizat în slujba voastră, într-o perioadă plină de provocări.
Acest mandat mă onorează, dar mă și obligă să acționez ferm, cu echilibru și dedicare totală”, a transmis Mircea Abrudean.
EVENIMENT
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
În timp ce Bulgaria traversează o criză politică prelungită, incapabilă să formeze un guvern stabil din 2021, România se confruntă cu propriile provocări în negocierile pentru formarea unui guvern după alegerile din 1 decembrie. Parcursul tumultuos al țării vecine oferă un exemplu al riscurilor cauzate de fragmentarea politică și de lipsa consensului, o situație care ar putea deveni realitate și în România dacă actualele negocieri politice nu vor duce la o soluție stabilă.
Bulgaria se află într-o criză politică profundă încă din 2021, iar incapacitatea partidelor de a forma un guvern stabil a dus la organizarea a nu mai puțin de șapte runde de alegeri parlamentare în doar trei ani. Această instabilitate a avut efecte profunde asupra economiei și încrederii publice în democrație.
România, în pragul unei crizei politice prelungite?
În România, după alegerile din 1 decembrie, formarea unui guvern stabil a devenit o provocare. Contextul din țara vecină arată un parcurs posibil și pentru România, în eventualitatea în care negocierile pentru formarea unui guvern nu vor duce la o propunere agreată în parlament. Inițial dorită ca o coaliție a forțelor proeuropene din țară – între PSD, PNL, USR, UDMR și minorități, negocierile au fost marcate de tensiuni și blocaje. Primul care au făcut un pas în lateral a fost USR, care a impus o listă de opt condiții pentru a face parte din viitoarea guvernare, inclusiv adoptarea bugetului, demiterea șefului AEP și a șefilor serviciilor de informații. De asemenea, Elena Lasconi a spus că toate partidele din coaliție trebuie să ceară demisia Președintelui Klaus Iohannis la data finalizării mandatului legitim.
Negocieri pentru guvern fără USR
Ulterior, Marcel Ciolacu a anunțat că PSD se retrage de la masa negocierilor, dar va sprijini din parlament un guvern de dreapta. Ulterior, vineri seara, PSD ar fi reluat negocierile cu PNL ș UMDR pentru formarea unui guvern, de data aceasta fără USR. „Nu poți face nimic cu așa-ziși parteneri cărora le e „silă” să stea la masă cu tine și care au impresia că așa se „murdăresc”, a spus Marcel Ciolacu. Sâmbătă dimineață, negocierile pentru formarea unui guvern au continuat între PSD, PNL, UDMR și minorități. Luni se așteaptă anunțarea oficială a componenței guvernului PSD-PNL-UDMR-minorități.
Tensiunile politice și lipsa unui consens puternic sugerează însă riscul unei instabilități pe termen lung, similar cu ceea ce se întâmplă în Bulgaria.
Ce s-a întâmplat în Bulgaria?
Începând cu 2017, Bulgaria a fost guvernată de o coaliție condusă de Boiko Borisov, liderul partidului conservator GERB. Guvernarea sa a fost însă afectată de numeroase scandaluri de corupție și acuzații de deturnare a fondurilor europene. În vara lui 2020, protestele anticorupție au izbucnit în plină pandemie de COVID-19, continuând până în primăvara lui 2021.
Alegerile din aprilie 2021 au fost câștigate de partidul GERB, condus de Boiko Borisov, dar care nu a reușit să creeze o majoritate, toate celelalte partide refuzând să intre la guvernare alături de fostul premier. Rezultatul a fost o nouă rundă de alegeri în luna iulie a aceluiași an. Acesta avea să fie începutul unui șir lung de alegeri parlamentare câștigate de diferite partide, dar incapabile să coaguleze o majoritate și să formeze un guvern stabil.
Un nou partid, aceleași probleme
În noiembrie 2021, un partid antisistem nou înființat numit Continuăm Schimbarea (PP) a dus o campanie anticorupție de succes și a reușit să câștige alegerile și să formeze o coaliție împotriva GERB alături de Partidul Socialist Bulgar (urmaș al fostului Partid Comunist), partidul liberal Bulgaria Democrată (DB) și de partidul de centru-dreapta Există un Astfel de Popor (ITN). În urma certurilor din coaliție, guvernul a căzut în iunie 2022, după prima moțiune de cenzură trecută în istoria modernă a Bulgariei.
A urmat o nouă rundă de alegeri fără succes în octombrie 2022, iar în aprilie 2023, un nou scrutin a marcat revenirea partidului GERB în fruntea clasamentului. De această dată, a reușit formarea unui guvern prin rotație cu opoziția PP-DB. În cadrul negocierilor, a fost stabilită desemnarea unui prim-ministru al PP-DB pentru primele nouă luni de guvernare, urmată de nouă luni cu un prim-ministru desemnat de GERB. La finalul primelor nouă luni, însă, coaliția s-a rupt și a urmat o nouă rundă de alegeri, în iunie 2024. Nici aceste alegeri nu au condus la formarea unui guvern, a șaptea undă de alegeri fiind organizată în octombrie 2024. Nici acest scrutin nu a adus o schimbare majoră în distribuția locurilor din parlament – GERB a luat cele mai mult voturi, 26,4%, urmat de PP-DB și de partidul ultranaționalist Renașterea.
Scandal la ultima rundă de alegeri
Cel mai recent scrutin a fost marcat de scandaluri de fraudă electorală și de cumpărare a voturilor, similare cu cele dezvăluite în Republica Moldova la alegerile prezidențiale și referendumul din această toamnă. Totodată, partidul centrist cu susținere a minorităților, Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, o prezență stabilă și puternică pe scena politică bulgară în ultimii 30 de ani, s-a destrămat., cele două facțiuni rezultate intrând separat în parlament.
Consecinței socio-politice și economice grave
Criza care afectează Bulgaria de mai bine de 3 ani are o serie de consecințe negative pentru țară. În primul rând, succesiunea de alegeri anticipate fără succes în a oferi o majoritate stabilă a subminat încrederea cetățenilor bulgari în instituțiile democratice. Lipsa încrederii este sugerată și de prezența tot mai mică la vot, care a scăzut de la 49,10% în aprilie 2021 la 33,40% în iunie 2024.
Pe fondul prefigurării continuării instabilității politice, există posibilitatea ca o parte dintre cetățenii care se vor prezenta la urne să susțină formațiuni politice extremiste pentru a încerca să pună capăt impasului în care se află Bulgaria. Partidele ultranaționaliste și de extremă dreaptă din Bulgaria au reușit pentru prima dată să treacă pragul simbolic de 20% din voturi, ceea ce complică și mai mult formarea unei coaliții stabile de guvernare. De asemenea, criza politică face Bulgaria și mai vulnerabilă la interferențe ale Rusiei în politica națională.
Amânarea adoptării euro este o altă consecință a situației din țară. Bulgaria face parte din mecanismul ERM II, care permite reducerea fluctuației ratei de schimb valutar în raport cu euro, asigurând astfel o mai mare stabilitate monetară. Adoptarea monedei unice, preconizată inițial a avea loc pe 1 ianuarie 2024, a fost amânată cu un an datorită neîndeplinirii criteriului inflației și a neadaptării legislației din cauza lipsei unui parlament. Între timp, legislația a fost revizuită, însă criteriul inflației rămâne în continuare neîndeplinit, după cum rezultă din raportul de convergență al Băncii Centrale Europene. Astfel, adoptarea euro pe 1 ianuarie 2025 este imposibilă. Rămâne de văzut dacă va fi posibilă schimbarea monedei în 2026, sau va fi o nouă amânare.
Criza politică din Bulgaria este un avertisment serios pentru România, marcată la rândul său de fragmentare politică, lipsă de consens și polarizare.
Președintele Klaus Iohannis a convocat duminică partidele parlamentare la consultări
Sâmbătă, 21 decembrie, continuă negocierile între partidele pro-europene care vor forma guvernul. Totuși până la această oră nu se cunoaște numele celui care fi propus ca premier.
Asta în condițiile în care președintele României, Klaus Iohannis, a convocat la Palatul Cotroceni, duminică, 22 decembrie, partidele parlamentare la consultări pentru desemnarea candidatului pentru funcția de premier.
PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale vor merge împreună la discuții.
Potrivit Administrației Prezidențiale, „în temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României, Klaus Iohannis, a invitat, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru”.
Consultările vor avea loc duminică, 22 decembrie 2024, după următorul program:
- Ora 12:00:
– Partidul Social Democrat (PSD);
– Partidul Național Liberal (PNL);
– Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);
– Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale. - Ora 12:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
- Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR);
- Ora 13:30 – Partidul S.O.S. România;
- Ora 14:00 – Partidul Oamenilor Tineri (POT).
EVENIMENT
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
Asociațiile de revoluționari, urmași ai eroilor – martiri și a luptătorilor a organizat, sâmbătă, comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 la Monumentul Stâlpi Împușcați din Piața Unirii din Cluj-Napoca.
“Să nu îi uităm niciodată”. Coroane de flori au fost depuse în mai multe locuri din Cluj-Napoca unde și-au pierdut viața cei care au luptat pentru libertate. Au fost oficiate și slujbe de comemorare a eroilor Revoluției de la Cluj.
Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
La comemorarea de la monumentul Stâlpii Împușcați au participat, printre alții, și primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea.
„Suntem aici pentriu a spune ‘nicodată sa nu se mai întâmple așa’, ca oamenii să-și vrese sângele pentru ca noi să putem avem libertate și democrație… Drumul pe care am plecat este infinit mai bun decât cel pe care l-am avut înainte de Decembrie 1989”, a spus Emil Boc.
Coroane de florii au fost depuse, sâmbătă, la Podul Astoria, dar și în Piața Unirii, la Monumentul Stâlpii Împușcați.
Eroii, comemorați și la Cimitirul Central din Cluj-Napoca
Eroii Revoluției au fost comemorați și în locul unde își dorm somnul veșnic.
Coroane de flori au fost depuse în Cimitirul Central, unde au fost prezenți reprezentanți ai Armatei Române, dar și în Cimitirul Mănăștur, pe Calea Moților nr. 102 și la Troița din Piața Mărăști.
La 21 decembrie 1989, la Cluj-Napoca au avut loc o serie de manifestații după evenimentele de la Timișoara.
La Cluj, revolta a început cu o manifestație a muncitorilor care se întorceau acasă după schimbul de tură de la fabricile din oraș. 27 de persoane au fost ucise la Cluj-Napoca de forțele armate. 14 persoane au fost ucise în centrul orașului, în Piața Unirii, 9 la fabrica de bere Ursus, 3 la Hotelul Astoria și o persoană în Piața Mărăști.
În Piața Unirii, în fața librăriei Universității și a hotelului Continental, era deja, în jurul orei 15.00, o prezență militară puternică, formată în principal din tineri recruți conduși de căpitanul Carp Dando. Mulțimea a strigat lozinci anticomuniste și anti-Ceaușescu, iar militarii au deschis focul la comandă.
Pompierii au intervenit sâmbătă pentru a stinge un incendiu produs într-o gospodărie din localitatea Aghireșu Fabrici.
Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă și la casă.
INCEDIU la o gospodărie din Aghireșu Fabrici. A ars o anexă plină cu lemne
Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin sunt cei care au intervenit pentru a stinge un incendiul.
La fața locului s-a deplasat echipajul de la Garda Aghireșu, iar incendiul s-a manifestat la o anexă gospodărească, pe o suprafață de aproximativ 4 metri pătrați.
În interior era depozitată o cantitate considerabilă de lemn. Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă la două case de locuit, fiind lichidat în limitele găsite.
În urma acestui eveniment, nu au existat persoane care să solicite îngrijiri medicale. Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza jarului nestins, depozitat în apropierea materialelor combustibile.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Clujeanul Mircea Abrudean a fost ales vicepreședinte al Senatului și a preluat atribuțiile de președinte al acestui for
Criza politică prelungită din Bulgaria și lecțiile pentru România. Șapte runde de alegeri parlamentare în trei ani
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
FOTO. INCEDIU la o gospodărie din Aghireșu Fabrici. A ars o anexă plină cu lemne
FOTO. 200 de kilograme de articole PIROTEHNICE, confiscate de polițiști. Valoarea pe piață e de 25.000 de lei
Clujean după gratii, după ce a spart geamul unei mașini și a furat un telefon mobil. Sub ochii șoferului
FOTO. Cum s-a produs accidentul de pe Splaiul Independenței din Cluj. Doi șoferi au fost răniți și transportați la spital
VIDEO. UPDATE. Incendiu la Dej, pe strada Baia Mare. Flăcările de la o anexă gospodărească au cuprins și o casă
