ECONOMIE
ANALIZĂ. Radu Georgescu: BNR are REZERVE de 56 miliarde euro
Leul a revenit pe aprecierea față de euro în prima zi din februarie, recuperând astfel o parte din pierderile de marți, apărute după creșterea cererii comerciale.
Cursul euro a scăzut de la 4,9221 la 4,9148 lei, într-o ședință în care cotațiile au scăzut de la 4,921 lei, la deschidere, până la 4,912 lei, înainte de anunțarea mediei de către BNR.
Leul va fi fi protejat în următoarele luni de majorarea rezervei valutare a BNR la un nivel record de 50,202 miliarde euro, după ce în conturile sale au intrat 4,754 miliarde euro, mare parte fiind formată din împrumuturile făcute în ianuarie de Trezorerie. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 ianuarie 2023 au fost de 56,067 miliarde euro
Suma se va majora și în februarie după ce Finanțele s-au împrumutat la sfârșitul lui ianuarie cu încă 2 miliarde de euro prin două emisiuni de euroobligațiuni, ceea ce a făcut ca doar în prima lună din 2023 necesarul brut de finanțare al României să fie acoperit la finalul lunii ianuarie în proporție de 31% din necesarul brut de finanțare pentru întregul an.
„Indicele ROBOR la trei luni a coborât”
În piața monetară, dobânzile interbancare și-au temperat evoluția descendentă, în condițiile în care băncile se află în plină perioadă de formare a rezervelor minime obligatorii.
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât miercuri de la 7,19 la 7,18%, minim al ultimei jumătăți de an. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,52%, valoare care nu a mai fost atinsă din 21 iulie 2022. Indicele la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a crescut de la 7,86 la 7,89%.
Scăderea inflației din zona euro în ianuarie la 8,5%, minimul ultimelor opt luni, față de 9,2% în decembrie, a permis speculatorilor să-și marcheze profiturile după aprecierea de marți până la 1,0802 dolari. În ziua în care se va anunța dobânda de politică monetară din Statele Unite, cotațiile euro au crescut la 1,0852 – 1,0897 dolari iar media monedei americane a coborât de la 4,5466 la 4,5152 lei.
Prudența arătată de piețe înainte de anunțarea deciziei de politică monetară a Fed a majorat plasamentele în moneda elvețiană, considerată drept un activ sigur, iar euro a scăzut la 0.995 – 0,998 franci/euro astfel că media a crescut la 4,9264 lei.
După episodul apreciativ de marți, cursul lirei sterline a scăzut la 5,5638 lei.
Creșterea metalului galben la 1.921 – 1.930 dolari/uncie a suplinit deprecierea monedei americane iar prețul gramului de aur a urcat la 279,6982 lei.
În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 390,13 forinți/euro iar cea poloneză a continuat să se aprecieze până la 4,7080 zloți/euro.
Bitcoin se consolida în jurul pragului de 23.000 dolari și fluctua între 22.942 și 23.172 dolari. Ether se tranzacționa în culoarul 1.568 – 1.592 dolari.
Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ECONOMIE
VIDEO. Start promițător pe lotul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania. Zeci de utilaje, mobilizate de Erbașu
Au început lucrările pe sectorul Suplacu de Barcău-Chiribiș, parte a Autostrăzii Transilvania (A3). Zeci de muncitori și utilaje au fost mobilizate deja pe șantier, în zona subsecțiunii 3C1.
Antreprenorul Construcții Erbașu a început lucrările pe sectorul Suplacu de Barcău – Chiribiș, parte a Autostrăzii Transilvania (A3) în data de 20 ianuarie 2025. Anunțul a fost făcut sâmbătă de Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Start promițător pe lotul Suplacu de Barcău-Chiribiș al Autostrăzii Transilvania
Pe șantierul secțiunii de 26,35 km, sunt mobilizați în prezent 75 de muncitori și 50 de utilaje.
Lucrările în desfășurare includ construirea platformelor pentru piloți, realizarea drumurilor tehnologice, pregătirea terenului pentru execuția terasamentelor și aprovizionarea cu materiale necesare construcției.
Directorul CNAIR a precizat că organizarea de șantier este complet funcțională, iar stațiile pentru producerea betonului și a asfaltului au fost deja montate. Numărul muncitorilor și al utilajelor va crește progresiv, în funcție de fazele proiectului.
Când vor fi gata lucrările?
Pe acest segment de autostradă vor fi construite:
- 3 viaducte;
- 8 pasaje;
- 8 poduri, inclusiv unul spectaculos, cu o lungime de 1.650 metri, peste lacul de acumulare de la km 6+665;
- O parcare de scurtă durată de tip S1;
- Un Centru de Întreținere și Coordonare.
Valoarea contractului este de 884,12 milioane lei (fără TVA), finanțarea fiind asigurată prin fonduri europene nerambursabile din Programul Transport 2021-2027. Termenul de finalizare a lucrărilor este de 18 luni de la emiterea ordinului de începere, ceea ce înseamnă că lucrările ar trebui să fie încheiate până în iulie 2026.
„Vom realiza 26,35 km esențiali pentru infrastructura rutieră majoră din România, care vor cuprinde: un nod rutier, o bretea de întoarcere pe autostradă, 19 structuri (poduri, viaducte, pasaje), o parcare de scurtă durată de tip S1, precum și un centru de întreținere și coordonare. Totodată, pentru realizarea acestei secțiuni, vom reloca o serie de drumuri existente, inclusiv un drum național, drumuri județene și drumuri comunale, iar pe un sector de aproximativ 2 km, vom executa lucrări de relocare a utilităților și de eliberare a amplasamentului din cadrul câmpului petrolier Suplacu de Barcău”, a transmis recent Construcții Erbașu.
Încă două loturi din A3, finalizate anul acesta
Recent, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere a declarat că loturile Nădășelu – Zimbor (30,06 km) și Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km) din Autostrada Transilvania cuprinse în PNRR vor fi realizate în acest an.
„Secțiuni din Autostrada Transilvania sunt prinse în PNRR. Avem aici un constructor puternic român, cel mai puternic (grupul UMB, deținut de Dorinel Umbrărescu – n.r.), cu care am discutat despre aceste proiecte. Reprezentanții constructorului mi-au comunicat că anul acesta vor face tot ceea ce ține de ei să finalizeze lucrările. Lipsă vor fi cele două viaducte, care vor fi construite de un antreprenor turc, care știe foarte bine că termenul nu poate fi extins. Avem toată încrederea că va reuși să finalizeze cele două viaducte conform obligațiilor din PNRR (până la finalul anului 2026 – n.r.)”, a declarat directorul general al CNAIR.
EVENIMENT
Transport agabaritic pe drumurile din Cluj, între 26 ianuarie și 2 februarie. VEZI traseul
Un transport agabaritic fără încărcătură va avea loc în perioada 26 ianuarie – 2 februarie 2025, pe ruta Vama Nădlac II – Zimbor, traversând mai multe autostrăzi și drumuri naționale din România, inclusiv din județul Cluj.
În perioada 26.01.2025 – 02.02.2025 se va desfășura un transport cu depășiri pe traseul Nădlac II PTF – A1 – A11 – DN7 – Ilia – A1 – A10 – Turda – A3 – Gilău – A3 – Nădășelu – DN1F – Zimbor, anunță Directia Regională de Drumuri și Poduri Cluj.
Vehicul fără încărcătură
Vehiculul este fără încărcătură. Lățimea maximă a vehiculului este 3,8 m, masa totală 122 tone, lungime 36 m, înălțime 4,40 m, viteza de deplasare urmând a fi adaptată condițiilor de trafic. Menționăm că în conformitate cu OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice viteza maximă de deplasare a vehiculelor cu depășiri este de 70 km/oră.
„Etapele de desfășurare ale transportului sunt stabilite de poliția rutieră. Vehiculul va fi însoțit de autovehicule de însoțire autorizate și de echipaje ale poliției rutiere. Transportul nu se va desfășura în perioadele și pe sectoarele de drum pe care sunt semnalate fenomene meteorologice periculoase, prin codurile galben, portocaliu sau roșu”, a tranmis DRDP Cluj.
Informaţii suplimentare privind starea reţelei de drumuri naţionale și autostrăzi pot fi obţinute de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., la numerele de telefon 021/264.33.33; 021/9360 sau accesând pe prima pagina în caseta din stânga: www.cnadnr.ro – DISPECERAT – Situatia Drumurilor Naţionale, dar și pagina de FB https://www.facebook.com/cnadnr/.
Furtul comorilor din tezaurul dacic expuse la Muzeul de Stat din Olanda este un atac direct la adresa istoriei și identității noastre naționale, transmite Alianța pentru Unirea Românilor.
Pierderea unor artefacte inestimabile, cum este faimosul coif de la Coțofenești, demonstrează nu doar vulnerabilitatea patrimoniului nostru cultural, ci și lipsa de interes a autorităților române în protejarea acestuia.
„MAE a reacționat lamentabil”
Ministerul Afacerilor Externe, sub conducerea lui Emil Hurezeanu, a reacționat lamentabil, fără vreo asumare clară și fără nicio strategie reală pentru recuperarea obiectelor furate. În acest context, solicităm demisia de urgență a ambasadorului României la Haga și a întregii conduceri MAE pentru eșecul lor total în gestionarea acestei crize.
În timp ce Olanda critică România pentru lipsa siguranței la granițe – motivul pentru care am și fost ținuți la marginea Schengen-ului ani la rând – , vedem acum cum o țară considerată un așa-zis exemplu de securitate nu a fost capabilă să asigure protecția unor exponate de o valoare inestimabilă. Dacă nici măcar un muzeu prestigios din vestul Europei nu poate asigura securitatea comorilor noastre, atunci cine ar trebui să o facă?
„Ar trebui să fie un semnal de alarmă”
Această situație ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autoritățile noastre, care ani la rând au ignorat investițiile în cultură și patrimoniu. Muzeul Național de Istorie din București stă de peste 20 ani închis pentru reparații interminabile, în timp ce relicve de o importanță crucială pentru poporul nostru sunt plimbate prin lume, fără măsuri adecvate de protecție.
Nu este prima oară când România își pierde patrimoniul din cauza incompetenței clasei politice. Moștenirea Gojdu a fost cedată pe tavă Ungariei, iar autoritățile noastre au stat neputincioase, incapabile să apere testamentul marelui filantrop român. Acum, ne confruntăm cu o nouă lovitură asupra identității naționale, iar politicienii din fruntea țării sunt mai preocupați de propriile interese decât de protejarea valorilor istorice ale României.
„AUR va continua să lupte pentru patrimoniul cultural al României”
Este timpul ca guvernanții să se trezească din somnul cel de moarte și să înceapă să lucreze pentru protejarea istoriei noastre, nu doar pentru a servi interesele străine. AUR va continua să lupte pentru ca patrimoniul cultural al României să fie protejat și respectat așa cum se cuvine, iar această rușine internațională să nu se mai repete niciodată.
Cultura și istoria noastră trebuie apărate cu fermitate, iar cei responsabili pentru această pierdere trebuie să răspundă! România are nevoie de conducători patrioți, nu de slugi care se ascund în momente critice!
Printre cele mai importante piese prezentate în cadrul expoziției se regăsesc:
- tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare
- coiful de la Coțofenești
- diadema de la Bunești-Averești
- piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești
- brățările dacice din Sarmizegetusa Regia
- tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj.
Un videoclip surprins în fața Teatrului Național din Cluj-Napoca a stârnit valuri de curiozitate și controverse printre clujeni. Imaginile surprind o persoană care stropește gazonul cu un lichid de culoare verde intens.
În imaginile surprinse vineri, 24 ianuarie, se vede cum o persoană stropește gazonul cu un lichid verde intens. Deși mulți au crezut inițial că iarba este „vopsită” pentru a-i conferi un aspect proaspăt, nu este ceea ce pare.
Îngrijorări și confuzie
Evenimentul a atras rapid reacții pe internet. O sesizare a fost depusă și pe aplicația MyCluj: „Spațiul verde din fața Teatrului Național e vopsit cu verde. Se murdăresc câinii, copiii. E periculos,” se arată în reclamație.
Jurnaliștii Cluj24 au făcut verificări privind situația semnalată de internauți, descoperind că procedura este de fapt, una de însămânțare lichidă, o tehnică utilizată pentru regenerarea spațiilor verzi. Aceeași metodă a fost folosită și pentru însămânțarea malurilor Someșului, recent revitalizate.
Ce este însămânțarea lichidă?
Însămânțarea lichidă este un proces prin care semințele de iarbă sunt amestecate cu apă, îngrășăminte și un colorant temporar, care permite aplicarea uniformă și ajută la identificarea zonelor tratate. Această metodă este frecvent utilizată în amenajările peisagistice moderne, fiind eficientă pentru refacerea rapidă a gazonului.