Am avut două bile: una s-a spart, pe cealaltă am pierdut-o. Povestea aparatelor de COLECTARE reciclabile din Cluj

Analogia cu celebrul banc nu e întâmplătoare: Clujul are două aparate a câte două unități de colectare a reciclabilelor, pentru care eliberează vouchere de bilete de transport în comun. Unul este în Zorilor, celălalt la complexul Hermes din Gheorgheni. Întâmplarea face că una dintre unitățile de la Hermes este defectă. Nu de ieri, alaltăieri, ci tocmai de la începutul lunii martie.

Ca atare, singurul rămas în funcțiune, din când în când și acela, are o coadă care o concurează pe cea a moaștelor Sfintei Paraschieva. Și asta zilnic.

Am întrebat „paznicul” instalației dacă s-a luat vreo măsură. „Domnu’ dragă, din martie am anunțat și nu o dată. Degeaba, n-o venit nimeni…”, zice el.

Am avut două bile: una s-a spart, pe cealaltă am pierdut-o. Povestea aparatelor de COLECTARE reciclabile din Cluj

Cluj24 a cerut un punct de vedere Primăriei Cluj-Napoca. Iată-l în continuare.

„Vă informăm asupra faptului că începând cu data de 4 martie 2025, s-a purtat o corespondență permanentă cu privire la defecțiunea tehnică majoră a unui sistem automat de colectare a deșeurilor reciclabile instalat la Piața Hermes, din cele două amplasate la Piața Hermes, atât cu Direcția Generală Poliția Locală, din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, cât și cu firma SC ENVIPCO SOLUTION SRL cu care Municipiul Cluj-Napoca a încheiat Contractul de achiziție a acestora.

Direcția Generală Poliția Locală din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca a fost informată cu privire la faptul că un sistem automat de colectare a deșeurilor reciclabile instalat la Piața Hermes (din cele două) din municipiul Cluj-Napoca a fost vandalizat. Astfel, acesta a înregistrat defecțiuni tehnice datorită cărora sistemul nu mai funcționează, iar cetățenii nu mai pot colecta deșeuri de ambalaje de băuturi.

În acest sens, am solicitat luarea măsurilor necesare în vederea identificării persoanelor vinovate de producerea actului de vandalizare, la sistemul de colectare ambalaje, mai sus menționat.

Prin o altă adresă Primăria Municipiului Cluj-Napoca transmisă firmei S.C. ENVIPCO SOLUTION SRL s-a solicitat ca reparația aparatului mai sus menționat să fie realizată până cel târziu la data de 5.06.2025. Menționăm că s-a constatat faptul că la acest aparat, cetățenii au alimentat pe gura de alimentare a sticlelor de plastic, inclusiv pahare de plastic de diferite dimensiuni”.

„Domnul care supraveghează îi ajută”

Și acum urmează întrebările:

• cât poate dura reparația unității dacă sesizarea s-a făcut în martie și termenul acordat firmei care se ocupă cu așa ceva este în iunie?
• cine controlează buna funcționare a acestora?
• până unde se întind competențele depanatoare ale persoanei care supraveghează aparatele?

Este bine știut faptul că alimentarea aparatelor cu pahare și caserole de plastic se face cu complicitatea supraveghetorului.

„Nu-i prima dată când aduc așa ceva la aparat. Domnul care supraveghează îi ajută și îi învață cum s-arunce paharele în gura de alimentare ca să i le ia aparatul, chiar fără cod de bare. Românul e inventiv. Problema e că stăm cu orele până termină ei cei 6-7 saci de caserole”, ne spune o clujeancă din zonă.

„Idee bună, implementare proastă”, spune un alt clujean.

Un simplu calcul ne arată dimensiunea „afacerii” pentru cei care adună din gunoi peturi, sticle și doze. Dar mai ales vin cu sacii plini de caserole și pahare din plastic, NOU NOUȚE:

• 100 de buc. de caserole costă 18 lei
• 100 de buc. de pahare de plastic costă 6 lei
• introduse în aparat, 15 caserole sau pahare valorează 6 lei (valoarea unui voucher de 15 reciclabile), asta însemnând că setul de 100 de buc., introdus în aparat, valorează aprox. 36 de lei, adică dublu în cazul caserolelor și de 6 ori în cazul paharelor.

„Vindem biletele cu 5 lei”

QED. Ca să facem o altă analogie, e ca în bancul cu moneda de 50 de bani căreia i se dau două găuri și se vinde cu un leu ca nasture, ca să i se dubleze valoarea.

De unde provine cash flow-ul? Păi, din valorificarea biletelor de transport primite pentru vouchere.

„Vă spun, că nu-i secret: vindem biletele cu 5 lei, da’ câteodată oamenii se zgârcesc și le dăm și cu 4 lei”, ne-a mărturisit o „întreprinzătoare”.

Clujeanul s-a prins că acel cod de bare nu mai este un musai, așa că hop și el cu caserole murdare, chiar pline de pământ și resturi ori pahare folosite.

Departe de noi gândul de a critica o asemenea întreprindere lucrativă. Până la urmă își atinge parțial scopul, acela de a scoate de pe străzi ambalajele reciclabilele. Problema e că ar fi păcat de idee ca să moară în fașă, că era bună…