Adevărul despre lepră în România. De ce nu trebuie să ne alarmăm din cauza cazurilor de la Cluj

Lepra, boală considerată de mulți uitată, a reapărut în atenția medicilor și a publicului după confirmarea a două cazuri la Cluj.

Dermatologul Alexandru Mocanu a explicat pentru Cluj24 că, deși boala poate provoca leziuni severe ale pielii și nervilor, riscul pentru populația generală rămâne extrem de scăzut.

Semne timpurii greu de observat

„Primele semne sunt discrete și pot fi ușor ignorate. Cel mai important semn timpuriu este apariția unei pete pe piele care nu mai simte normal. Această pată poate fi mai deschisă la culoare sau ușor roșiatică, nu doare și nu mănâncă, persistă luni de zile și nu dispare cu creme obișnuite”, explică dr. Mocanu.

Dermatologul subliniază că diferența esențială față de alte afecțiuni ale pielii este pierderea sensibilității.

„Diferența esențială față de alte afecțiuni ale pielii este pierderea sensibilității: pacientul simte mai greu atingerea, căldura sau durerea”, a adăugat medicul dermatolog.

În stadiile avansate, boala poate afecta nervii periferici, ochii sau căile respiratorii, provocând complicații grave, inclusiv paralizii sau pierderea vederii, dacă nu este tratată la timp.

„Manifestările clinice ale leprei sunt în principal cutanate – macule hipopigmentate sau eritematoase, plăci infiltrate, răni și ulcerații nedureroase, noduli desfiguranți, piele uscată – și neurologice – pierderea sensibilității termice, tactile și dureroase, îngroșarea nervilor periferici, parestezii și paralizii în faze avansate. De asemenea, pot apărea manifestări ORL, precum congestie nazală cronică, sângerări nazale și distrugerea septului nazal, și oftalmice – keratita, iridociclita și chiar orbire dacă nu este tratată la timp”, a adăugat dermatologul.

Diagnosticul, dificil în stadiile incipiente

„Detectarea leprei în stadiile incipiente este dificilă deoarece primele simptome sunt discrete și pot fi confundate cu alte boli de piele”, spune dr. Mocanu.

„De obicei apare o pată care nu doare, nu mănâncă și persistă, fiind asemănătoare cu o micoză, eczemă sau vitiligo. Semnul esențial, adesea trecut cu vederea, este scăderea sensibilității în zona respectivă, care face diferența și poate conduce la traumatisme repetate, insesizabile”, a transmis dermatologul.

Cum se transmite lepra?

Contrar percepției populare, lepra se transmite greu și doar în condiții speciale.

„Boala se răspândește prin picături respiratorii de la nivelul nasului și gurii, în urma unui contact apropiat și de lungă durată cu o persoană netratată”, explică specialistul.

„Perioada de incubație este foarte lungă, între 2 și 20 de ani, cu o medie de aproximativ 5 ani. Peste 95% din populație este natural rezistentă, ceea ce face ca riscul de transmitere în comunitate să fie extrem de scăzut. Boala nu se transmite prin atingere ocazională, strângere de mână, contact sexual, sânge sau obiecte.”

Tratamentul face diferența

Persoanele primesc o combinație de antibiotice (precum dapsonă, rifampicină, clofazimină) administrate pe termen lung, până la 2 ani, în funcție de forma bolii, pentru a vindeca infecția și a opri progresia.

„După începerea tratamentului corect, riscul de transmitere scade rapid. Practic, după primele doze de tratament, pacientul nu mai este considerat contagios”, spune dr. Mocanu.

„Tratamentul precoce protejează atât pacientul, cât și comunitatea. Pacientul este izolat și tratat conform protocoalelor, iar ancheta epidemiologică urmărește doar contacții apropiați. Nu sunt necesare măsuri speciale pentru populația generală.”

Ultimul caz de lepră din Cluj, confirmat în 1991

Istoricul medical Oana Habor arată că leprele au existat și în trecutul apropiat al Clujului. Aceasta amintește că, într-un ziar din 1991, se confirma un caz de lepră la un student clujean, însă informațiile erau păstrate secret.

„Boala a fost ținută discret în trecut, din motive de siguranță publică și stigmatizare socială”, a explicat Oana Habor pentru Cluj24.

Ce trebuie să știe populația

„Apariția unui caz de lepra trebuie privită calm și rațional. Este o boală rară, cu contagiozitate scăzută și complet tratabilă dacă este descoperită la timp”, concluzionează dr. Mocanu.

Publicul trebuie să fie informat corect și să nu se alarmeze inutil. Monitorizarea contacților apropiați și aplicarea tratamentului conform protocoalelor sunt suficiente pentru prevenirea răspândirii bolii.