Compania de Transport Public Cluj-Napoca se vede nevoită să pună în aplicare Hotărârea Consiliului Local nr. 135 din 19.05.2025, a comunei Chinteni, care prevede stabilirea noilor tarife la transportul public metropolitan, în conformitate cu indicele cumulat al inflației.

Astfel, începând cu ziua de luni, 26 mai 2025, vor intra în vigoare noi tarife pentru transportul public metropolitan de călători pe relația Cluj-Napoca – comuna Chinteni.

CTP Cluj: Noi TARIFE la transportul public metropolitan pentru Chinteni

Subliniem că această ajustare tarifară este impusă de faptul că de la bugetul comunei Chinteni nu se poate asigura compensarea acestui indice al inflației in conformitate cu prevederile OUG – lui nr. 156/2024, art. XXXVI.

Mai precizăm că CTP a acceptat solicitarea Comunei Chinteni ca pentru majorarea actuală să se folosească un coeficient de ajustare de 32%, deși indicele cumulat de inflatie este de 39,4%. Noile tarife vor putea fi consultate pe site-ul companiei www.ctpcj.ro si in aplicatia de mobil Tranzy.

Regretăm că am fost nevoiți să operam această ajustare de prețuri la bilete și abonamente și îi asigurăm pe călătorii noștri de preocuparea noastra permanenta de imbunatatire a calitatii serviciului de transport public.

Cineaști aflați la primul sau al doilea lungmetraj din carieră concurează pentru trofeele competițiilor internaționale ale celei de-a 24-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, care se va desfășura la Cluj-Napoca, între 13-22 iunie 2025.

12 producții din toată lumea se află în cursa pentru Trofeul Transilvania și celelalte premii ale Competiției Oficiale, în timp ce 10 filme își vor disputa premiul Competiției What’s Up Doc?.

„Complet neintenționat, dar perfect plauzibil, dată fiind degringolada lumii în care trăim, cele 12 filme din Competiție compun un Babel straniu, dar fascinant, în care nu se mai înțeleg om cu om, om cu lume, lume cu lumi. În lipsa unei realități mai bune și mai conciliante, arta rămâne singura care mai poate transfigura pozitiv și cu sens acest deficit cronic de comunicare, empatie și autentic”, a declarat Mihai Chirilov, director artistic TIFF.

Debuturi puternice despre limitele umanității

Suntem la marginea societății în Pământ străin (To a Land Unknown, r. Mahdi Fleifel), în Atena de astăzi, unde doi frați palestinieni încearcă să plece spre Germania. Debutul multipremiat al regizorului de origine palestiniană conturează o lume disperată în care, uneori, singura cale spre visuri pare să treacă peste cadavrele celor asemenea ție. Drama refugiaților revine și în Xoftex, al doilea film semnat de Noaz Deshe, al cărui debut (White Shadow) s-a văzut la TIFF în 2014. Aici, universul este o tabără de azilanți imaginară, cu iz de purgatoriu, unde realitatea și imaginația se amestecă “tripant” devenind neîncăpătoare și sufocante.

Păunul (Peacock, r. Bernhard Wenger) este o satiră empatică care vorbește despre dificultatea de a mai fi noi înșine într-o societate din ce în ce mai ipocrită și artificială. Debutul austriac, despre un angajat al Rent-A-Friend, este un concentrat savuros de Lanthimos, Östlund și Seidl.

Regatul (The Kingdom, r. Julien Colonna) ne transportă în Corsica anilor ’90, unde răfuielile între clanuri transformă viața într-o cursă pentru supraviețuire. Thrillerul condensează violența unei întregi epoci în relația intensă dintre o adolescentă și tatăl ei. Dragostea de tată este, de altfel, și motorul filmului Trei zile cu tata (Three Days of Fish, r. Peter Hoogendoorn), un coming-of-age întârziat și savuros. Cu umor sec și tandrețe discretă, filmul urmărește trei zile petrecute de un fiu adult cu tatăl său, aflat în pragul unei plecări definitive.

Când iubirea și convingerile sunt puse la încercare

În debutul spaniol Surzenie (Sorda, r. Eva Libertad), un cuplu așteaptă să afle dacă nou-născutul lor va fi surd ca mama sau va auzi ca tatăl. Relația tensionată a proaspeților părinți e transmisă cu subtilitate și precizie, filmul explorând curajos nuanțele delicate ale intimității și diferențelor. Dovezi de iubire (Acts of Love, r. Jeppe Rønde) vine din nord, cu o atmosferă demnă de un Lars von Trier. Povestea unei femei ce trăiește în sânul unui cult religios și își revede, după mulți ani, fratele, provoacă limitele empatiei, acceptării și credinței, într-o lecție cinematografică profund tulburătoare.

Plouă peste Babel (Rains Over Babel, r. Gala del Sol) părăsește tărâmul convențional al credinței pentru a explora drumul spre acceptare. Debutul columbian este un fantasy psihedelic în care asumarea propriei identități e reimaginată în haine extravagante, cu tocuri, machiaj strident și un soundtrack pe care și Moartea dansează. În Isteria (Hysteria, r. Mehmet Akif Büyükatalay), credința este chestionată alături de loialitate, respect, toleranță și onestitate. Filmarea unei scene cu arderea Coranului declanșează un haos moral, punând regizorul în situația de a-și regândi filmul. În centrul poveștii se află asistenta lui, a cărei greșeală forțează un deznodământ exploziv.

Drumuri absurde, adevăruri evazive și artă ca enigmă

Ultimul drum (The Weeping Walk, r. Dimitri Verhulst) este un road movie absurd, care testează limitele umorului în ritmul lent al unui cortegiu funerar ce se încăpățânează să ajungă la locul dorit de răposată, pentru încă o dovadă, foarte kaurismakiană, că drumul este mai important decât destinația. Deși totul se petrece într-o singură locație, și eroii din Miocard (Myocardium, r. José Manuel Carrasco) parcurg un drum întortocheat, mai repetitiv și decât Ziua Cârtiței, pentru a ajunge la un adevăr care, în final, nu e nici singular, nici complet real.

Last but not least, Debut (Debut, or Objects of the Field of Debris, as Currently Catalogued, r. Julian Castronovo) este o meditație despre adevăr, iluzie și fals în artă. Este, în același timp, un gest de curaj al unui tânăr regizor, care îndrăznește să modeleze colajul, poezia și filosofia într-o poveste polițistă ce se estompează la final exact ca eticheta lămuritoare de lângă un tablou care te-a fermecat.

What’s Up Doc? revine pentru al patrulea an

Este al patrulea an în care secțiunea What’s Up Doc? are o competiție dedicată în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania, iar cele 10 titluri selecționate propun o întindere la limită a ideii de documentar, adunând laolaltă formate clasice, hibrid, ba chiar și o ficțiune.

„Am pornit de la ideea de distanță: fizică, emoțională, socială, etică. Am căutat incompatibilități perfecte, explorate în moduri cât mai diverse, al căror mesaj rămâne valabil indiferent pe ce parte a baricadei lui te-ai afla. Așa au rezultat zece filme, dintre care șapte sunt debuturi.”, spune Crăița Nanu, curator al competiției What’s Up Doc?.

Documentarul ca oglindă a lumii interioare și sociale

Scapă de amantă.SRL (Mistress Dispeller, r. Elizabeth Lo) este cel mai titrat film din selecție, dar și cel mai improbabil fly-on-the-wall al momentului. Serviciul din titlu există în China, iar documentarul urmărește o soție care apelează la el, simțind că își pierde bărbatul. Ce urmează trebuie văzut ca să fie crezut. Tot despre pierdere este vorba și în Scrisori de pe strada Wolf (Letters from Wolf Street, r. Arjun Talwar), proaspăt sosit de la Berlinale. Documentarul tânărului regizor indian, care privește strada pe care locuiește în Varșovia în încercarea de a se simți acasă, este o superbă declarație de dragoste și apartenență.

Iubirea debordează și în Fursec infinit (Endless Cookie, r. Seth Scriver, Peter Scriver), o antologie de anecdote despre o familie de indigeni din nordul Canadei. Singurul titlu animat din competiție, filmul folosește forma ca mijloc de a ridica povestea deasupra contextului familial, devenind o pledoarie caldă despre șanse, acceptare și protejarea istoriei. De cealaltă parte a continentului, Despăgubire (Loss Adjustment, r. Miguel Calderón), debutul în documentar al copilului teribil al artei contemporane din Mexic, se uită la societate via artă și viceversa, prin intermediul unui agent de asigurări care cumpără o fotografie de la regizor și se trezește aruncat într-o lume acaparantă, însă la fel de înșelătoare ca meseria pe care o condamnă.

Între memorie, secrete și adevăruri incomode

Invenția (Invention, r. Courtney Stephens) este un exercițiu de stil filmat pe 16mm, în culori violente, conceput pentru tatăl (un doctor de medicină alternativă) din care a rămas doar imaginea – via înregistrări VHS ale unor showuri TV autentice – și patentul unui mecanism bizar de vindecare. Distanța dintre cei doi fiind imposibil de acoperit, regizoarea debutează în ficțiune cu această poveste extrem de reală despre pierdere.

Antrenant și solar, Chitara flamenco a lui Yerai Cortes (The Flamenco Guitar of Yerai Cortes, r. Antón Álvarez), preferatul publicului la Festivalul de la Rotterdam, explorează familia tânărului artist până la descoperirea unui secret uriaș care îi completează stilul, dă sens versurilor și generează o fantastică declarație de dragoste pentru mamă. Claustrofobic și întunecat, Saturn (r. Daniel Tornero) alege o singură parte a unui conflict și o face cu atâta forță cinematică, încât îl poți confunda cu ficțiunea. Familia, confruntată cu perspectiva ca bunicul să fie închis pentru abuz de minori, se decojește lent, în spațiul aparent sigur, amenințat doar de conflictele interioare pe care adevărul le face să ia forme mitologice.

Cinemaul devine oglindă a lumii marginale

Întoarcerea proiecționistului (The Return of the Projectionist, r. Orkhan Aghazadeh) are aerul și structura unei fabule. Posibilitatea reparării unui vechi proiector pe peliculă într-un sat din munții Azerbaidjanului trezește entuziasm, dar și conflicte vechi de când lumea, care culminează cu cenzura. Departe de lume, deși în inima ei, se află și Russ, din ILOVERUSS (r. Tova Mozard), un actor care încă mai speră că va reuși la Hollywood. Documentarul, profund lynchian, împletește 20 de ani de prietenie până când relația devine străvezie în tot tragismul ei.

Singurătatea devine palpabilă în mijlocul unui complex din Pakistan, unde zeci de magazine vând poze trucate la minut. Iluzia realității (Make It Look Real, r. Danial Shah) examinează industria cosmetizării imaginii personale într-o societate aflată în plin conflict. Și, pe cât de necomunicativi sunt clienții, pe atât de lipsită de judecată e privirea regizorului. Distanța dintre cele două lumi poate fi cuprinsă doar de spectator.

Cluj-Napoca continuă să își consolideze poziția de oraș premium pe piața imobiliară din România.

Pe fondul cererii în creștere, locuințele de închiriat din Cluj-Napoca s-au scumpit în zonele centrale, dar și semicentrale. Un cartier atrage, însă, atenția, conform celor mai recente analize.

Care este cel mai scump cartier la chirii din Cluj-Napoca

La începutul anului 2025, cererea pentru locuințele de închiriat a crescut semnificativ, iar cartierul Borhanci a devenit cea mai scumpă zonă din oraș, cu chirii care ajung, în medie, la 900 de euro pe lună pentru un apartament, potrivit unui raport realizat de Imobiliare.ro.

Această valoare plasează cartierul Borhanci în topul celor mai exclusiviste cartiere din țară, alături de zonele de lux din București, cum ar fi Primăverii și Aviatorilor-Kiseleff, unde chiriile trec de 1.800 de euro pe lună, dar și de cartierul Calea Poienii din Brașov, care a depășit Clujul în acest trimestru, atingând 1.000 de euro pe lună.

Chiriile au crescut peste tot la Cluj-Napoca

Pe fondul cererii în creștere, locuințele de închiriat din Cluj-Napoca s-au scumpit. Astfel, chiria medie a unei garsoniere este acum de 360 de euro pe lună, în timp ce un apartament cu două camere se închiriază cu aproximativ 550 de euro pe lună. Pentru cei care caută un apartament cu trei camere, bugetul necesar ajunge la 700 de euro pe lună.

Interesul crescut, arată specialiștii vine în contextul în care oferta de locuințe disponibile rămâne limitată în comparație cu începutul anului trecut, în special în cazul proprietăților noi. Acestea atrag din ce în ce mai mult chiriașii, în special tinerii profesioniști și familiile tinere, care caută locuințe moderne în cartiere liniștite și bine conectate.

În timp ce Clujul își menține poziția de lider regional în vestul țării în ceea ce privește costurile de închiriere, raportul relevă și o competiție tot mai strânsă din partea altor orașe mari, precum Brașov și Iași, care vin puternic din urmă cu dezvoltări rezidențiale noi și atractive.

Clujenii care sperau la chirii mai accesibile trebuie să-și ajusteze așteptările, cel puțin pentru moment, având în vedere că piața dă toate semnele că va continua să urce.

Ruta de la Cluj-Napoca spre Billund se redeschide, anunță compania aeriană Wizz Air.

Începând de astări, biletele pot fi achiziționate de pe website-ul și din aplicația mobilă a operatorului aerian ultra-low-cost, la prețuri începând de la 99,99 de lei.

Zborurile spre Billund, Danemarca, RELUATE de pe Aeroportul Internațional Cluj-Napoca

Compania aeriană a anunțat joi, 22 mai, redeschiderea rutei de la Cluj-Napoca către Billund, Danemarca. Zborurile vor fi operate în fiecare luni și vineri, începând cu data de 27 octombrie 2025.

„Billund este un oraș fermecător din Danemarca și cel care găzduiește faimosul LEGOLAND Billund Resort. De când lucrez la Wizz Air, am fost acolo de multe ori și trebuie să spun că este o destinație ce trebuie neapărat vizitată pentru familii și entuziaștii de toate vârstele. Dincolo de clădirile colorate, vizitatorii pot explora impresionanta casă LEGO – un centru de experiențe interactive – și se pot bucura de atracțiile din apropiere, precum parcul acvatic Lalandia sau Givskud Zoo. Amestecul său unic de creativitate, distracție pentru familii și ospitalitate daneză face din Billund o destinație memorabilă. Aștept cu nerăbdare să vă întâmpin pe toți pe zborurile noastre redeschise către Billund!”, a declarat Ioana Seghete, ambasadoare Wizz Air din Cluj-Napoca și însoțitoare de zbor.

„Extinderea rețelei de rute din Cluj-Napoca rămâne o prioritate pentru compania aeriană, iar relansarea zborurilor către Billund reflectă această ambiție. Anunțată la scurt timp după destinațiile Castellón și Heraklion, care vor începe în acest sezon de vară, noua rută oferă pasagerilor și mai multe opțiuni pentru călătorii accesibile, în linie cu planul de transformare «Customer First Compass» de la nivelul întregii rețele Wizz Air. Sunt încântată să vă întâmpin la bordul aeronavelor noastre spre și mai multe destinații minunate de pe Aeroportul Cluj”, a precizat și Anastasia Novak, Corporate Communications Manager la Wizz Air.

Zborul spre Billund, unul dintre cele mai solicitate de către pasagerii

Wizz Air oferă acum 37 de destinații din 14 țări de la Cluj-Napoca, îmbunătățind conectivitatea și opțiunile de călătorie pentru pasagerii locali și din zonele apropiate. Promovând creșterea locurilor de muncă și stimulând turismul, Wizz Air își demonstrează angajamentul de a sprijini dezvoltarea industriei de turism din România și a peisajului său economic general.

„Suntem foarte încântați să putem anunța alături de operatorul aerian Wizz Air, reluarea zborurilor spre Billund și spre întreaga Danemarcă, începând cu luna octombrie a acestui an. Destinația Billund a fost una dintre cele mai solicitate de către pasagerii din aria noastră de acoperire, de la suspendarea sa în februarie 2023, iar reintroducerea ei în rețeaua de destinații disponibile de la Cluj-Napoca considerăm că va determina atât o creștere a fluxurilor turistice dintre cele două țări, cât și va contribui la stimularea schimburilor economice dintre cele două regiuni interconectate prin zboruri directe, la prețuri accesibile pentru pasageri”, a spus David Ciceo, CEO-ul Aeroportului Internațional Cluj.

Viorel Federiga, Președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului Internațional Cluj a precizat la rândul său: „O nouă destinație înseamnă noi opțiuni de călătorie pentru pasagerii Aeroportului Cluj, iar aceasta foarte populară rută Wizz Air, nu poate decât să consolideze poziția aeroportului în regiune, drept principală poartă aeriană a Transilvaniei. Dorim mult succes operatorului aerian și la cât mai multe anunțuri de acest fel, pentru Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj”.