Connect with us

EDUCATIE

A fost lansată busola electorală EU-VOTE, creată de UBB Cluj-Napoca. Ajută utilizatorii să-și identifice profilul de ALEGĂTOR

Publicat


busola eu-vote

Reprezentanții Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) și ai Facultății de Studii Europene (FSE) de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au lansat o busolă electorală menită să ajute utilizatorii să-și identifice profilul de alegător prin completarea unui chestionar.

Disponibilă atât în română, cât și în engleză, busola EU-VOTE poate fi accesată AICI. Aceasta le permite utilizatorilor din România să descopere ce tip de alegători sunt, oferindu-le și o mai bună înțelegere a peisajului politic european prin prezentarea temelor centrale dezbătute la Bruxelles.

A fost lansată busola electorală EU-VOTE, creată de UBB Cluj-Napoca. Ajută utilizatorii să-și identifice profilul de ALEGĂTOR

„EU-VOTE este o aplicație complet imparțială, realizată în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai, folosind surse oficiale și o metodologie științifică validată pentru a defini profilul fiecărui alegător.” au explicat cercetătorii FSPAC.

Lansată anul acesta în România, EU-VOTE este doar un prim pas. Echipa de cercetători de la UBB Cluj colaborează acum cu specialiști din alte state europene pentru a dezvolta o nouă busolă electorală, destinată alegerilor parlamentare și prezidențiale din România care vor avea loc la sfârșitul anului.

Proiectele EU-VOTE pentru alegerile europarlamentare și viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale din România sunt derulate de UBB Cluj, în parteneriat cu diverse instituții independente și europene.

Utilizatorii care participă la busola electorală au șansa de a câștiga una dintre cele 5 tablete Apple puse în joc, data limită fiind 16 iunie.

Din echipa FSPAC UBB implicată în dezvoltarea acestor busole fac parte: prof. univ. dr. Ioan Hosu (directorul Centrului de Cercetare în Comunicare și Inovare Socială), conf. univ. dr. Mihnea Stoica (director al Centrului Cultural și Academic Olandez), lect. univ. dr. Maria Mustățea, ing. Teodor Cosma, doctorand Diana Cornea, și lect. univ. dr. Dorin Spoaller.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO. Alunecare de teren la baza sportivă „La Terenuri” din Mănăștur

Publicat

O alunecare de teren a avut loc în baza sportivă „La Terenuri” din cartierul Mănăștur.

O porțiune dintr-un versant din baza sportivă „La Terenuri” a luat-o la vale. Alunecarea de teren s-a petrecut pe aleea pietonală de lângă râu, a semnalat un cititor Cluj24.

Tot mai multe alunecări de teren la Cluj-Napoca

Amintim că, recent, mai multe alunecări de teren au avut loc la Cluj-Napoca. Printre ele se numără alunecarea unei porțiuni din strada Uliului de la finalul lunii aprilie, unde lucrările de consolidare au început recent.

Ulterior, o surpătură a avut loc pe strada Nicolae Modoveanu din Valea Chintăului, din cauza lucrărior la un șantier. O altă alunecare s-a petrecut recent, în urma unei ploi torențiale, pe strada Govora din Mănăștur.


 

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO FOTO. Mii de credincioși, la tradiționala Procesiune de Rusalii din centrul Clujului

Publicat

Procesiunea de Rusalii s-a desfăşurat pe străzile din centrul municipiului Cluj-Napoca, duminică, 23 iunie. Peste 100 de preoți și mii de credincioși au participat la ceremonia religioasă.

Duminică, în centrul municipiului Cluj-Napoca a avut loc la tradiţionala Procesiune de Rusalii. Mii de credințioși și peste 100 de preoți au luat parte la manifestarea religioasă.

Evenimentul continuă o veche tradiţie din Ardeal ce are în centrul ei rugăciunea pentru mediul înconjurător şi pentru roadele pământului, la sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt.

Sluba Vecerniei plecării genunchilor

De la ora 17, credincioșii, alături de toţi preoţii clujeni şi credincioşii de la parohiile din municipiu, dar şi din parohiile învecinate Clujului, au participat pe platoul din faţa Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca la slujba Vecerniei plecării genunchilor, săvârșită de Părintele Mitropolit Andrei.

Procesiune în centrul Clujului

În jurul orei 18.30 a început procesiunea propriu-zisă, din faţa Catedralei, credincioșii deplasându-se pe traseul: Piaţa Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piaţa Unirii (prin spatele Bisericii Sfântul Mihail) – B-dul Eroilor – Piaţa Avram Iancu.

Procesiunea a avut în frunte toaca, crucea, felinare, ripide, prapori, icoana, vor urma diaconii şi soborul preoţilor slujitori, în frunte cu IPS Andrei Andreicuț – mitropolitul Clujului, și PS  Benedict Bistrițeanul – episcop vicar, dar și elevi, studenţi şi credincioşi.

De-a lungul traseului, alaiul a avut trei opriri şi s-au rostit ectenii speciale. Credincioșii care au participat la procesiunea de Rusalii au primit spice de grâu.

Rugăciune pentru natură

După încheierea procesiunii, în faţa Catedralei Mitropolitane au fost rostite rugăciuni pentru natură, iar la final Înaltpreasfinţitul Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învăţătură.

Evenimentul i-a adus împreună în rugăciune pe ierarhii, preoţii şi credincioşii ortodocși clujeni, la marele praznic al Cincizecimii, care reactualizează evenimentul pogorârii Duhului Sfânt, actul mântuitor prin care ia ființă Biserica în chip văzut, ca realitate istorică concretă, ca anticipare a Împărăției viitoare a lui Dumnezeu.

Pentru buna desfăşurare a procesiunii, Primăria şi Poliţia au lua măsuri de restricţionare a traficului în zona centrală a municipiului Cluj-Napoca, iar efective de jandarmi au asigurat liniştea desfăşurării acestei manifestări.

Citește mai departe

CULTURA

CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Da’ cu calu’ ce-ați avut?!

Publicat

Printre premianții români de anului acesta de la TIFF s-au numărat doi debutanți în lung metraj, Horea Cutută și George ve Gänæaard, care a lucrat în echipele de la Ilegitim (2015) sau Fixeur (2016), filmul lor numindu-se Clasat, o poveste despre inteligența artificială realizată ca un pseudo-documentar.

O „mențiune specială” a juriului pentru Weekend în familie, regizat de Mihnea Toma, un film documentar despre identitate sexuală, iar Moromeții 3 a fost recompensat cu premiul „cel mai popular film”.

Un film relativ ignorat de cinefilii români

Am ales să scriu în schimb despre filmul lui Marian Crișan, intitulat Warboy (2023), care a intrat în cinematografele noastre încă din noiembrie 2023, dar a fost relativ ignorat de spectatorii români (cu doar 12.500 de bilete vândute în total) și nici la proiecția de la TIFF nu s-au înghesuit cinefilii clujeni (care poate s-au dus la Clasat).

Deși îmi displace titlul englezesc pentru un film cu aer profund mioritic, această poveste care are loc în timpul Celui de-al doilea război mondial, realizat cu susținerea Centrelor Naționale ale Cinematografiei din România și Republica Moldova, dar și cu ajutorul TVR, merită mai multă atenție.

Pare o boală a regizorilor români contemporani care se înghesuie să schimbe registrul care i-a consacrat sau i-a adus în atenția spectatorilor. Ca și Porumboiu, care a făcut un polisier în limba engleză, sau Pui, care s-a apucat de drama istorice cu texte din filosofii ruși, Warboy seamănă cu un western mioritic.

Dar, chiar dacă  „specialiștii” în cinema de la noi s-au grăbit să-l eticheteze drept un „film de război”, faptul că regizorul a amplasat povestea în „România. Munții Apuseni, septembrie 1944”, după cum ne spune în intertitlul de generic de la început, nu înseamnă că e „de război”.

Un film inspirat de bunicul regizorului

Crișan, care declara în interviuri că s-a inspirat din poveștile bunicului său, care era paznic la cai în timpul  ultimului război mondial, prin munții Vrancei, spune povestea unui băietan, pe nume Nicu, despre al cărui tată aflăm că e pe front și care încearcă să-și câștige pâinea (de fapt mălaiul), cărând lemne din pădure pentru un „baron” local, cu ajutorul a doi cai (frumoși).

Băiatul, care îi ajută pe țapinari, trăgând bușteni din munte, e jecmănit la săculețul de făină de porumb, ceea ce prilejuiește o perorație tipic adolescentină, despre cum îi va bate „pă tăți” tatăl său când va reveni acasă din război.

Din fiecare interacțiune aflăm tot mai mult

Aici se simte abilitatea lui Marian Crișan de a spune povești, evidentă încă din Morgen, dată de faptul că știe să construiască lent o narațiune cinematografică. Din fiecare interacțiune a băiatului aflăm tot mai multe despre el, despre relația lui cu tatăl absent, despre lumea în care ne aflăm. Aproape de satul unde locuiește e instalat un post de transmisie nazist, unde băiatul interacționează cu soldații germani, care îl lasă să asculte la radio vocea lui „Tata”.

Când se va întâlni cu trei dezertori români, aflăm că pe tată îl cheamă Traian Pașca și că e soldat pe frontul sovietic și că mama lui se numește Victoria. Stând și ascultând poveștile bărbaților rămași în sat, care îi dau lui Nicu să bea, descoperim că aceștia îl cunoșteau și pe tatăl băiatului, căruia îi plăcea să bea.

O poveste sfâșietoare

Daniel Bâliș, ales pentru abilitățile sale de călărie, nu este actor profesionist și poate tocmai de aceea aduce cu Costel Băloiu, copilul care a jucat în serialul Pistruiatul și în  Roșcovanul (care a devenit apoi șofer de taxi), are un soi de inocență amestecată cu maturitate, o tristețe cuplată cu îndârjire, o naivitate și o duritate tăcută.

Martor la retragerea trupelor naziste, Nicu descoperă că „prietenii” săi germani nu sunt chiar așa de prietenoși, aceștia îi confiscă animalele care asigurau supraviețuirea familiei.

Deși mama, jucată de Adina Iftime, actriță la teatrul din Botoșani, care umblă desculță prin curte, vrea să îl împiedice, el se decide să își recupereze caii. La adăpostul nopții eliberează cei doi cai, după care pornește cu ei spre vârful muntelui, mergând la un unchi unde speră să fie în siguranță.

Trimitere la filmul „War Horse” al lui Spielberg

În această parte a filmului povestea se derulează pe coclaurile Apusenilor. Aici înțelegem și opțiunea pentru titlu, dată de trimiterea voită sau involuntară la War Horse (2011) filmul lui Spielberg care spunea povestea unui cal și a unui tânăr în timpul Primului război mondial, din perspectiva unui alt iubitor de cai.

Spre deosebire de Joey, adolescentul irlandez, Nicu nu este militar, dar se întâlnește cu un militar. Intriga se complică atunci când, ajuns cu animalele în vârful muntelui, mergând pe cărări numai de el știute, dă peste un parașutist, agățat de crengile unui zâmbru. Într-un pin din Apuseni tocmai a aterizat un american, pe care băiatul vrea să îl ajute, spunându-i că merge la Roșia (Montană), la unchiul său, iar pilotul înțelege Rusia (pronunțat Rașia).

Un cuplu actoricesc foarte bun

Rolul pilotului, numit Earl Cooper, e jucat de Reginald Ammons, care a avut un rol marginal în filmul lui Sergiu Celibidache despre mult mai faimosul său tată (The Yellow Tie, cu John Malkowics în rolul dirijorului român). Bâliș și Ammons fac un cuplu actoricesc foarte bun, fie și numai pentru că seamănă foarte bine, ceea ce permite ca relația dintre pilotul mai în vârstă (poate puțin peste vârsta medie a piloților americani) și băiețandrul de la munte, devine și mai relevant. Ammons nu e doar un american get-beget, dar reușește să joace în mod convingător.

O călătorie prin Apuseni

Călătoria celor doi prin Apuseni este marcată de tot felul de întâlniri și e ajutată de coloana sonoră, inspirată de stilul compozitorului basarabean Eugen Doga (creator al muzicii din Șatra lui Lotreanu, dar și din seria Maria Mirabela, realizată de Gopo). Un bade vrea să îi alunge, adresându-le întrebarea: „Ce cotați p-aci”, crezând că vor să îi fure fânul, dar americanul îl servește cu țigări „Lucky Strike”; se întâlnesc cu o bătrână care duce piatră cu ajutorul unui cal, care ne duce cu gândul la Bator (din povestea lui Agârbiceanu, nu din varianta respusă de Veroiu și Pița în Nunta de piatră).

Însă întâlnirea fatidică are loc când sau peste trei dezertori români, care îi fură calul, pe care vor să îl folosească pentru a căra tot ce au șterpelit. Accentul sudist al celor trei este în voit contrast cu accentul băiatului, amplificând tensiunea interacțiunii dintre ei. În cele din urmă americanul pune la cale o diversiune și îl salvează pe Nicu. După ce află că unchiul pe care îl căuta s-a refugiat cu tot cu animale „cătă munte”, pornesc iarăși la drum, fiind prinși de un grup de soldați sovietici.

Un film bazat pe fapte istorice

Poate că unii spectatori se întreabă, ca și badea cu care personajele se întâlnesc prin munți, „ce cată” un pilot american în Transilvania? E mai relevant că acest film se bazează pe fapte istorice care, deși sunt mai puțin cunoscute, sunt foarte importante. De fapt e o prejudecată istorică  aceea că americanii au atacat doar rafinăriile de la Ploiești.

Imaginea aceasta e cultivată sistematic, adeseori ziariștii de la noi preferă astfel de informații, cum a fost știrea publicată de Agenția americană DPAA (Defense POW/MIA Accounting Agency), specializată în identificarea prizonierilor de război și a soldaților dispăruți, despre identificarea rămășițelor unui aviator din escadrila de bombardiere care a atacat România, găsit în cimitirul Bolovan de la Ploiești.

Spre deosebire de alte armate ale lumii, care uită de morții lor prin cimitirele lumii, americanii au în bazele de date peste 22.000 de soldați dispăruți în luptă (MIA), dintre aceștia 662 murind sau fiind dați dispăruți în țara noastră.

Povestea pilotului american, plauzibilă

Ceea ce nu se știe și ceea ce face ca povestea pilotului american care s-a fi prăbușit în Apuseni să fie plauzibilă, este existența unei operațiuni sovieto-americană, numită „Frantic” (documentată de Mark Conversino în cartea Fighting with the Soviets: The Failure of Operation Frantic, 1944–1945. University Press of Kansas, 1997). Americanul nu venea pe traseul bombardierelor din operațiunea „Tidal Wave”, care soseau prin sudul României, dinspre aeroportul din Benghazi din Tunisia.

Așa cum îi povestește „Erol” lui Nicu, avionului lui se îndrepta spre Poltava, pentru că a rămas fără combustibil. Această explicație e susținută de faptul istoric că bombardierele americane B-17 au fost staționate în Ucraina sovietică. Unele atacuri aveau loc și în România, cum au fost cele care s-au derulat în iunie 1944, când a fost bombardat Galațiul, avioanele  venind dinspre Poltava. De altfel, la finalul lunii iunie, aviația nazistă a distrus o mare parte din flota staționată în Ucraina tocmai datorită acestor incursiuni. Traseul care ne interesează este acela al bombardamentelor ce vizau nodul de cale ferată de la Debrețin și zona Szolnok din Ungaria, prin urmare prezența unui pilot american în Transilvania nu e lipsită de sens.

 Accent ardelenesc autentic

Această credibilitate istorică este întărită și de autenticitatea dialectului ardelenesc folosit în film. Regizorul și actorii folosesc varianta limbii române vorbită în Ardeal cu mare grijă, spre deosebire de alte filme (cu este Teambuilding, unde „ardelenii” vorbesc de parcă ar fi de pe altă planetă), producția lui Crișan are „aromă” locală.

Am avut trecut și eu în copilărie prin experiența satului ardelenesc de munte, iar personajele lui Crișan redau impecabil modul acestora de a interacționa unii cu alții. La un moment dat Nicu se întâlnește cu vecina unchiului său, iar schimbul de replici între ei este redus la întrebarea „Așe?!”, urmată de răspunsul „Ie!” (care este „da”-ul moților).

O serie de inconsistențe problematice

Din păcate există o serie de alte inconsistențe istorice, care nu afectează narațiunea cinematografică, dar care sunt problematice. Deși filmul este amplasat în septembrie 1944 „în munții Apuseni”, frontul din Transilvania era încă departe, iar dacă acțiunea nu are loc în Transilvania de Nord ocupată de hortyști, atunci relația dintre soldații germani și localnici este cu totul greșită. Eroarea se datorează discursului istoric oficial, care a cultivat ideea unor „victorii ale românilor” după întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Această eroizare, care e prezentă inclusiv pe Wikipedia, e rezultatul unor „legende istorice” contemporane, printre care și „marea lovitură” dată de România naziștilor pe 23 august. În mod real aceasta a avut loc după ce armatele noastre au luptat aproape 3 ani alături de Wehrmacht, iar faimoasa „întoarcere a armelor” a fost rezultatul situației dezastruoase de pe frontul nazisto-român la finalul lunii august 1944. Când deja sovieticii erau în Prusia de Est, deci intraseră pe teritoriul național al Reich-ului, era doar o chestiune de ore înainte ca însuși Antonescu să accepte înfrângerea – atât doar că Mihăiță întâiul i-a luat-o înainte.

Firul istoric al evenimentelor

Însă, după ce, pe 23 august, frontul românesc s-a prăbușit, sovieticii au avansat rapid, ajungând din Moldova în București pe 30 august. Aceasta a coincis cu declanșarea unei ofensive românești în Transilvania, care a început în direcția Ormeniș, data aleasă având valoare simbolică, pentru că, în urmă cu exact 4 ani, românii abandonaseră Ardealul de Nord. Cu toate că obiectivele militare prevedeau atingerea cât mai rapidă a liniei Carpaţilor Orientali, adică „Apusenii”, unde are loc și povestea lui Crișan, armata română s-a blocat în ofensiva pentru „eliberarea Transilvaniei de Nord”.

Jumătate din Ardeal, care făcea parte din Ungaria, la rândul ei ocupată de trupele germane încă din primăvara anului 1944, era apărat de trupele hortysto-naziste. Trupele române, respectiv armatele 1 şi 4, trecuseră pe 8 septembrie 1944, în subordinea Frontului 2 ucrainean, condus de mareșalul Rodion Malinovski, sub directa comandă a generalului Ivan Managarov, care a primit titlul de „Erou al URSS” după asediul și ocuparea Budapestei, și a generalului Serghei Trofimenco, acuzat de pierderile masive de vieți românești la Oarba de Mureș, unde trupele noastre se aflau pe încă 5 octombrie. Orașul Târgu-Mureș a fost eliberat abia pe 28 septembrie, iar Turda a rezistat până pe 8 octombrie, în vreme ce orașul Cluj a fost eliberat abia pe 11 octombrie. După ce frontul „hortysto-fascist” s-a mutat pe râul Tisa, pe 25 octombrie rușii și românii au ajuns la vechea graniță, având loc eliberarea orașelor Carei și Satu Mare.

Soldații ruși, caricaturizați

Dincolo de aspectele și detaliile istorice, de aici decurge inconsecvența aparițiilor diverselor trupe combatante în filmul lui Crișan. Există naziști, dar nu există soldați maghiari, deși aceștia reprezentau principala formă de rezistență armată în Transilvania. Un alt fapt deranjant e modul cum sunt prezentați soldații sovietici. Când pilotul american și băiețandrul se întâlnesc în cele din urmă cu trupele rusești, acestea sunt caricaturizate.

Rușii sunt doar niște bandiți, conform prejudecăților anti-sovietice de pe la noi, iar la un moment dat ofițerul sovietic îi împușcă lui Nicu unul dintre animale, pe care soldații îl gătesc fără cruțare noaptea următoare, ca niște bestii. În mod real acești soldați ar fi făcut parte din grupul de armate „Ucraina Sud”, care nu era compus din niște vagabonzi care umblau aiurea prin păduri, ci din cele mai experimentate armate ale  momentului, oameni care și-au sacrificat viețile pentru a-i elibera cel mai probabil și pe părinții lui Crișan.

Unul dintre cineaștii de azi cu un potențial remarcabil

Cu toate aceste defecte, filmul lui Crișan dovedește că regizorul din Salonta este unul dintre cineaștii de azi cu un potențial remarcabil. Dacă unii dintre regizorii contemporani merg cu orice preț spre zona „experimentalului”, alegând teme „la zi” despre emoțiile unor categorii umane pe care de fapt nu le cunosc, el spune povești „localizate”, despre lucruri și oameni pe care îi știe foarte bine.

Modul cum ne conduce prin peisajele austere ale Apusenilor e cu adevărat emoționant, eu însumi am fost impresionat, poate și pentru că am nostalgia sângelui unor generații care au stat agățate pe crestele acelor munți. Iar finalul poveștii, pe care merită să fie descoperit în sala de cinema, nu dintr-o cronică de film, ne oferă o încheiere de mare forță emoțională, în concordanță cu întreaga construcție dramaturgică.

Citește mai departe

CULTURA

LIVE VIDEO. Procesiune de Rusalii prin centrul Clujului. Peste 100 de preoți și mii de credincioși ortodocși sunt prezenți

Publicat

Mii de credincioși având în frunte peste 100 de preoți din toate parohiile din Cluj-Napoca și din cele învecinate participă, duminică de la ora 18.30, la tradiționala procesiune de Rusalii pe străzile din centrul orașului.

Începând cu ora 17, pe platoul din faţa Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, mitropolitul Andrei a săvârşit slujba Vecerniei plecării genunchilor.

De la ora 18, procesiunea a pornit din faţa Catedralei pe următorul traseu: Piaţa Avram Iancu – B-dul 21 Decembrie 1989 – Piaţa Unirii (prin spatele Bisericii Sfântul Mihail) – B-dul Eroilor – Piaţa Avram Iancu, după care întregul sobor va reveni în faţa Catedralei.

În frunte cu mitropolitul Andrei

Procesiunea va avea în frunte toaca, crucea, felinare, ripide, prapori, icoana, vor urma diaconii şi soborul preoţilor slujitori, în frunte cu IPS Andrei Andreicuț – mitropolitul Clujului, și PS  Benedict Bistrițeanul – episcop vicar, dar și elevi, studenţi şi credincioşi.

De-a lungul traseului se vor face trei opriri şi se vor rosti ectenii speciale.

Credincioșii care au participat la procesiunea de Rusalii au primit spice de grâu.

Procesiunea de Rusalii continuă o veche tradiţie din Ardeal ce are în centrul ei rugăciunea pentru mediul înconjurător şi pentru roadele pământului, la sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt.

       

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax