ACTUALITATE
9.659 de ZILE de MUNCĂ. 26 de ANI. Muzeul SATULUI, Dimitrie GUSTI şi SOCIOLOGIE Românească de acum 85 de ani. Întrecut de Cluj
O splendoare românească. Un depozit imens de tradiţional. Muzeul Satului, inaugurat în luna mai 1936. Şi făcătorul lui, Dimitrie Gusti. Şi o altă facere a sa, revista Sociologie Românească (arhiva Cluj24), tot din mai 1936. Cu raportul lui Dimitrie Gusti către rege despre facerea Muzeului Satului.
Muzeu şi sociologie în elita lumii
Ce muncă! Şi ce frumuseţe a rezultat! „Socotiţi pe zile de lucru, aceşti muncitori au lucrat 5.759 de zile, iar adăogând şi cele 3.900 zile ale sătenilor meşteri, totalul s-ar ridica la 9.659 de zile de lucru, adică la vreo 25 de ani şi 269 de zile” (Dimitrie Gusti). Cam aşa s-a născut Muzeul Satului. În imagine, nr 5 al revistei „Sociologie Românească”, din mai 1936 (arhiva Cluj24), şi cuvântarea lui Dimitrie Gusti către Carol al II-lea, la inaugurarea Muzeului Satului.
*Revista „Sociologie românească” (1936-1946). A fost una dintre cele mai prestigioase publicaţii româneşti. A fost desemnată -datorită prestigiului sociologiei noastre şi personal lui Dimitrie Gusti- drept organ oficial al Asociaţiei europene şi mondiale de sociologie.
*Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”. A fost creația marelui sociolog. Muzeul a fost inaugurat pe 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea. Iar pentru public, pe 17 mai 1936. În prezent este una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului.
*Dimitrie Gusti (13 februarie 1880, 30 octombrie 1955). Sociolog, istoric, filosof, președintele Academiei Române, ministrul Instrucţiunii Publice. Este părintele sociologiei românești.
Despre Muzeul Satului
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, România este „Muzeul din inima capitalei”, care și-a deschis porțile pentru public în anul 1936. Expoziția permanentă acoperă o suprafață de 14 ha având 380 de monumente, 60.000 de obiecte în colecțiile de patrimoniu și peste 250.000 de documente de arhivă referitoare la sat și viața sa tradițională.
Expozițiile permanente și cele temporare atrag un număr de 500.000 de vizitatori anual. Muzeul Satului este obiectivul cultural cel mai vizitat din România, deschis în toate zilele săptămânii și o MARCĂ românească și europeană care inspiră încredere. www.muzeul-satului.ro
Doar două muzee în aer liber în Europa
Pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei României, vizitatorul de pretutindeni are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea, până la începutul sec. XX. Construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografie au recăpătat o a doua viaţă la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Ideea unui muzeu în aer liber în România se înfiripă încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În 1867 Alexandru Odobescu, eminent om de cultură, propune prezentarea, în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris, într-un pavilion special amenajat, a unor monumente de arhitectură populară.
Ceva mai târziu, savantul Alexandru Ţzigara Samurcaş avea sa preconizeze aducerea în Muzeul Etnografic, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială din Bucureşti, înfiinţat de el în 1906, a unor „gospodarii autentice şi complete din toate regiunile mai însemnate locuite de români”. Proiectul s-a concretizat în 1909. Prin expunerea în acest muzeu a unei case ţărăneşti din judeţul Gorj.
În anii `30 ai secolului XX, în Europa, existau doar două muzee în aer liber: Muzeul Skansen din Stockholm (Suedia, 1891) şi Muzeul Bygdøy din Lillehamer (Norvegia ).
Primul muzeu după al Clujului
În ţara noastră, la vremea respectivă, îşi avea deschise porţile, pentru public, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Parcul „Hoia”, de la Cluj, fondat în 1929 de către profesorul Romulus Vuia, cu specific regional şi Muzeul Satului Românesc (astăzi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”) din Bucureşti, din 1936, cu caracter naţional.
Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări intense şi susţinute, teoretice şi de teren, a unor experimente muzeografice, de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Ca şef al catedrei de sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, Gusti organizează între 1925-1935, cu specialişti din diverse domenii (sociologi, etnografi, folclorişti, geografi, statisticieni, medici ) şi cu studenţii săi, campanii de cercetări monografice, cu caracter interdisciplinar, într-un număr relativ mare de sate (Fundu Moldovei – jud. Suceava, Nereju – jud. Vrancea, Drăguş – jud. Braşov, Dragomireşti – jud. Maramureş, Clopotiva – jud. Hunedoara, Runcu – jud. Gorj , Ruşeţu – jud. Buzău etc.).
Pe baza acestor experienţe, a unei munci asidue de concepţie şi a sprijinului moral şi material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”, din martie 1936, în numai două luni, s-a putut clădi o opera muzeografică de excepţie. În acest scurt interval de timp, echipele de specialişti şi studenţi (aceiaşi care participaseră la campanile de teren), conduse de profesorii D. Gusti şi H. H. Stahl, au achiziţionat din satele cercetate construcţii ţărăneşti (case, anexe gospodăreşti, biserici, instalaţii tehnice) şi obiecte de interior (mobilier, ceramica, ţesături, unelte etc.), considerate ca reprezentative pentru locurile lor de origine. www.muzeul-satului.ro
(MaAv)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
Festivalul Palanețului la Căianu. Competiție culinară și spectacol folcloric la prima ediție
În comuna clujeană Căianu are loc duminică, 8 septembrie 2024, Festivalul Palanețului.
Este prima ediție și e organizată după o idee a tinerilor din comuna clujeană.
Festivalul Palanețului la Căianu. Competiție culinară și spectacol folcloric la prima ediție
Prima ediție a Festivalului Palanețului va avea loc în cadrul Zilei Comunei Căianu.
Palanețele coapte pe vatră, un preparat nelipsit de pe mesele locuitorilor din Căianu la sărbătorile mari din perioada anului, vor fi pregătite de socăcițele din sat.
Ideea organizării acestui festival a venit din partea tinerilor din comună, care, anul trecut, au inițiat un atelier gastronomic pentru a promova acest produs local.
Cu varză, brânză, urdă și prune
Evenimentul va include o competiție culinară, în cadrul căreia diverse tipuri de palanețe, respectiv cu varză, brânză, urdă și prune, vor fi expuse pentru degustare, iar cele mai gustoase vor fi premiate.
Artiști și ansambluri renumite urcă pe scenă
Programul zilei va include și un spectacol folcloric, care va începe la ora 14:00 și va reuni pe scenă artiști și ansambluri renumite.
Printre cei care vor urca pe scenă sunt Mariana Pop, Aurel Șuteu, Lucia Potra, Claudiu Ciotleuș și Ansamblurile folclorice: „Rapsodia Someșană”, „Miorița”, „Moștenirea”, „Muguri de dor”, „Someșul-Apahida” și Ansamblul de dansuri tradiționale Vaida-Cămăraș.
Evenimentul este organizat de autoritățile din Căianu, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.
POLITICA
AUR va depune un proiect legislativ care modifică noua lege a pensiilor, în favoarea persoanelor cu dizabilități
Alianța pentru Unirea Românilor va depune un proiect legislativ care modifică noua lege a pensiilor, în favoarea persoanelor cu dizabilități .
Inițiativa vine ca urmare a discuțiilor purtate de președintele AUR, George Simion, cu Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România.
AUR va depune un proiect legislativ care modifică noua lege a pensiilor, în favoarea persoanelor cu dizabilități
„Mi se pare incredibil. La câtă propagandă, câtă promovare, câte fonduri alocate campaniei de conștientizare și tu să vii ca Guvern să îți bați joc de toate eforturile, de oamenii care nu se pot apăra singuri.
Vă suntem alături. Trebuie să ai suflet. Din păcate, am văzut cazuri, merg mult prin țară; am văzut om fără o mână, avea gradul 3 de invaliditate, săracul muncea. Soluții găsim. Noi vă stăm la dispoziție.
Oficial, Guvernul iese și spune prin ministrul Muncii că totul e bine, că lumea e fericită, că sunt dezinformări. Adevărul e altul. Nu putem decât să vă fim avocați, susținători, pentru a vă găsi dreptatea. E rolul nostru”, i-a transmis președintele AUR, George Simion, reprezentantului persoanelor cu dizabilități, în cadrul discuțiilor purtate la Parlament.
“Suntem considerați ineficienți”
„Avem mari probleme, nu suntem doriți. Suntem considerați ineficienți, plus că efortul de a ajunge la un loc de muncă este considerabil, atât pentru noi, cât și pentru familiile noastre.
Noi ne dorim să lucrăm, dar nu avem contextul să facem asta. Noi, persoanele cu dizabilități, de 30 de ani ne-am pensionat pe trei legi distincte.
Am tras semnale de alarmă încă din anul 2018, am încercat să explicăm că utilizarea unei noi formule de calcul pe noi ne va devasta pur și simplu.
Nu e corect să se schimbe regulile unui joc după ce s-a încheiat jocul. Îmi pun întrebarea: se încearcă, oare, o dezbinare a persoanelor cu dizabilități? Pentru că în modul de comunicare am văzut „nevăzători” și „persoane cu dizabilități”. Toți suntem persoane cu dizabilități. Colegii noștri au ajuns să fie defăimați în spațiul public de alte categorii”, a subliniat Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România.
Articol modificat
Alianța pentru Unirea Românilor va iniția un proiect legislativ care corectează această discriminare.
Articolul 53 din Legea pensiilor din sistemul public se modifică astfel: „Persoanele cu handicap grav se pot pensiona la cerere, indiferent de vârstă, dacă au realizat în condiții de handicap un stagiu de cotizare contributiv de cel puțin o treime din stagiul complet de cotizare”.
În forma în vigoare, de această măsură de pensionare la limită de vârstă beneficiau doar „persoanele cu deficiență vizuală gravă”, nevăzătorii fiind astfel scoși din categoria persoanelor cu dizabilități, fiind create astfel inechități și discriminări.
„Este o propunere echitabilă, etică și morală. Pentru că nu putem să împărțim categoriile persoanelor cu dizabilități, unii sunt mai afectați și unii mai puțin afectați”, a susținut Daniela Tontsch.
Proiectul legislativ inițiat de către AUR urmează să fie depus în decursul zilelor următoare.
Deputatul Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR, consideră că România nu are nevoie de eroi falși, precum Nicolae Ciucă, și că românii au nevoie de lideri adevărați!
“Nicolae Ciucă sau „eroul de la Nassiriya” sau cum s-a încercat transformarea acestui mit al ostașului în realitate! Vă este clar, acum, că Nicolae Ciucă nu este ceea ce pare? Campania sa pentru președinția României, bazată pe o imagine eronată de erou național, creată din fragmente de adevăr și minciuni gogonate este o falsificare a realității.
„Un ostaș în slujba țării” este doar o altă etapă a acestei încercări de mistificare a realității. Totul se dovedește a fi doar o insultă la adresa celor care au servit onest în teatrele de operațiuni și o palmă dată întregului popor român.
Fals eroism
Respect haina militară, îi respect pe toți ostașii acestei țări, tocmai de aceea nu o să mă refer la Nicolae Ciucă – generalul, ci la Nicolae Ciucă – omul politic.
Acesta a lăsat cu bună știință un mit să se dezvolte, nu a contrazis niciodată prezentările elogioase, și acum, în pragul campanii prezidențiale, încă se folosește de acest fals eroism pentru a-și construi imaginea.
Dar adevărul este altul și iese la lumină, prezentat chiar de anchetele jurnalistice care încep să devină un coșmar pentru partidul din Aleea Modrogan, Nr. 1.
În 2003, bătălia reală de la Nassiriya, în care au murit zeci de soldați americani și britanici, s-a încheiat înainte ca Ciucă să ajungă în Irak. Când Ciucă a ajuns acolo, românii conduși de el nu au fost implicați în luptele directe, iar rolul lor a fost unul de flancare, departe de linia frontului.
Românii merită mai mult
Mai mult, în timpul unui atac în care colegii săi italieni erau prinși într-o ambuscadă, Ciucă a refuzat să le vină în ajutor, sub pretextul că nu avea aprobare de la București.
Sunt lucruri pe care presa de investigații le prezintă. Aceasta nu este conduita unui „erou”.
Îmi este imposibil de înțeles cum un asemenea om ar putea aspira la cea mai înaltă funcție în stat. Nicolae Ciucă, cu tot sprijinul consultanților săi străini plătiți cu bani grei, este doar o copie nereușită a lui Petr Pavel, actualul președinte al Cehiei, și el fost militar.
Să fie clar: nu contest meritele generale ale unui militar, dar să încerci să prezinți altfel faptele din teren și să expui o imagine falsă pentru a câștiga capital politic este de neacceptat.
România nu are nevoie de eroi falși! Românii merită mai mult și au nevoie de lideri adevărați!”, spune Dan Tanasă.
EVENIMENT
FOTO. „Festival du Bonheur pour le gourmands” aduce delicii culinare în premieră la Cluj, în Iulius Parc
„Festival du Bonheur pour le gourmands” vine în premieră la Cluj, în Iulius Parc, cu multe surprize pentru pasionații de delicii culinare. Pregătește-te pentru un festival al aromelor culinare și bucură-te de atmosfera energică și dinamică!
Gastronomia street-food este recunoscută și apreciată de toată lumea pentru preparatele diverse, aparținând unor zone culturale diferite, dar și pentru bucuria cu care îi adună în jurul său pe cei dornici să experimenteze delicii.
Până duminică, 8 septembrie 2024, Iulius Parc găzduiește 14 foodtruck-uri, într-un line-up culinar care explorează preparate din toate colțurile lumii.
De la gastronomia americană, renumită pentru gustul suculent și crunchy, mâncarea mediteraneeană, asezonată cu diferite sosuri și până la preparatele inspirate din bucătăria tradițională românească, festivalul acoperă toată gama de preferințe.
Muzică și mâncăruri delicioase
Clujenii se vor putea bucura de întreg sistemul solar, care „va fi adus” în Iulius Parc: planetele uriașe vor fi decorul ideal pentru sesiuni foto și cu siguranță îi vor încânta pe cei mici, dar și pe cei mai mari.
Line-upul culinar este completat de muzica remixată de Adi Todoran, BAKU, CÉLAVI și mulți alții, care vor întreține atmosfera în fiecare seară a festivalului.
Pregătește-te să fii răsfățat cu mâncăruri delicioase, să vibrezi împreună cu prietenii tăi pe ritmurile DJ-ilor și să creezi amintiri de neuitat! Mai multe informații despre Festival du Bonheur pour le gourmands puteți afla accesând pagina de Facebook a evenimentului.
Line-up culinar
Churros by Pokka, Delice waffle, Festifry, Gogosi, Jerry’s pizza, Knafeida, MEATinc., Mexican Bizness, Pasta Van, Parfum de Gratar, Romanian Burger, Streetbites, Vagabundos Food Truck, Hotdog grill.