7 ianuarie: Sfântul Ioan Botezătorul. Semnificația numelui și tradiții. Cea mai bogată familie onomastică din țară

Anual, pe 7 ianuarie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan, care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament și care a prorocit venirea Mântuitorului, totodată botezându-L.

Textele religioase spun că a fost copilul preotului Zaharia și a Elisabetei, urmașă a lui Aaron, și că s-a născut în cetatea Orini cu șase luni înainte să se nască Iisus Hristos. Nașterea sa a fost prevestită de îngerul Gavriil, care i-a spus lui Zaharia, cel din urmă rămânând mut până când a venit momentul să-i dea un nume fiului său, din cauza faptului că nu a crezut mesajul primit de la înger.

Scurt istoric

„Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi pe Acesta și a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: <<Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!>>”, informează crestinortodox.ro.

Sfântul Ioan avea o haină din păr de cămilă, o curea de piele și mânca miere sălbatică și lăcuste, potrivit Evangheliei după Marcu. Există multe speculații privind semnificația părului de cămilă.

Unii cred că animalul este simbol pentru curățenia sufletească, pe când alții susțin opusul. Mai există teorii cu privire la faptul că simbolizează poporul ales, în contrast cu ideea de necurăție a neamurilor păgâne.

Nu se știe cu certitudine dacă părul de cămilă este o metaforă ce face referire la vreuna dintre cele trei variante. În schimb, despre cureaua din piele se crede că simbolizează omorârea patimilor prin încingerea sa. Iar în ceea ce privește alimentația, albinele și lăcustele erau simboluri ale curățeniei în Vechiul Testament, atrăgând după sine ideea că Sfântul Ioan „se hrănea doar cu cele plăcute Domnului”, notează crestinortodox.ro.

A început să predice în al cincisprezecelea an de domnie a lui Cezar Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, făcându-l cunoscut în Israel, conform Alba24.

Sfântul Ioan se afla la un ospăț când Irod i-a tăiat capul, la cererea Irodiadei, după ce Ioan îl mustrase din cauza parteneriatului „nelegiuit” cu Irodiada, aceasta fiind soția fratelui său.

„În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată”, se mai arată pe site.

Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul apare anual în calendarul ortodox, pe 29 august. Alte sărbători religioase, pe lângă soborul său, prăznuit astăzi, sunt: zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie), prima și a doua aflare a capului (24 februarie) și a treia aflare (25 mai).

Semnificația numelui

Conform Alba24, aproximativ 2 milioane de români celebrează onomastica, de la Ioan derivând numeroase alte variante precum: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

Dar ca origine, este un nume iudaic. „Iohanan” este prescurtarea lui „Iehohanan” şi înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

„Compus din <<Jahve>>, în forma sa scurtă <<Jo>> şi <<hanan>> (a avea milă), semnificaţia numelui Ioan este <<Jahve a avut milă>>, <<Dumnezeu este milos>>. Numele este la origine o formulă de mulţumire faţă de o divinitate care a făcut posibilă naşterea unui copil, de aici semnificaţia <<dar de la Dumnezeu>>”, indică secretulnumerelor.ro.

Tradiții, obiceiuri și superstiții

Ziua de 7 ianuarie este, pentru credincioși, un îndemn spre mărturisirea greșelilor, așa cum botezul Sfântului Ioan a fost un botez al pocăinței, simbolizând curățenia sufletească a celui care are inima deschisă către Dumnezeu.

Dar, pe lângă îndemnul general prin care se traduce sărbătoarea, mai există tradiții și obiceiuri în ziua Sfântului Ioan.

„Se spune că acela care nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Tradiția spune că, în dimineața de Sfântul Ion, fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului, și că după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Un obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este <<Iordăneala>>. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și, după terminarea slujbei, stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii <<iordăniți>> trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

În Bucovina, la porțile tuturor celor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o petrecere cu lăutari, iar în Transilvania cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați”, se arată pe Alba24.

Sfântul Ion mai este cunoscut și sub numele de „Înaintemergătorul Domnului”.