În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Într-o postare pe o rețea de socializare a apărut informația că proiectul metroului din Cluj nu beneficiază de niciun leu finanțare în bugetul pe acest an. Legat de acest fapt, Primăria Cluj-Napoca a ținut să facă precizări: sunt 310 milioane lei prevăzuți în bugetul național pentru finanțare.

„Precizăm faptul că metroul din Cluj are prinsă finanțare de 310.000.000 lei în bugetul național, care asigură continuarea proiectului de realizare a metroului.

Primăria Cluj-Napoca: Metroul are o FINANȚARE de 310 milioane de lei în bugetul pe 2025

Acest fapt poate fi verificat în proiectul de buget al Guvernului României pentru anul 2025 – Ministerul Transportului și infrastructurii, Anexa nr.3/24 la următoarele pagini din documentul publicat online (așa cum sunt numerotate în document):
– pagina 16 – SINTEZA POLITICILOR ȘI A PROGRAMELOR BUGETARE FINANȚATE PRIN BUGET, programul bugetar Consolidarea transportului public urban de călători Cluj (Cod 2395)
– pagina 994 – Program/facilitate/instrument 146 – Investiția 4: Dezvoltarea rețelei de transport cu metroul în municipiile București și Cluj-Napoca (autoritatea de management: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii), capitolul bugetar 84 – Transporturi, respectiv Titlul XIII – Proiecte cu finanțare din sume aferente componentei de împrumut a PNRR (840161), cod bugetar 84016105 – Transferuri din bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea proiectelor aferente PNRR
– paginile 1070-1073 – FISA PROGRAMULUI BUGETAR / PROGRAM: Consolidarea transportului public urban de calatori Cluj (Cod program 2395)

Atașăm în acest sens capturi de ecran din documentul la care facem referire – proiectul de buget publicat aici”, se arată în comunicatul Primăriei.

Deputații și senatorii clujeni au averi extrem de diverse, reflectând atât investiții semnificative în proprietăți imobiliare, cât și economii considerabile sau salarii de invidiat.

Declarațiile de avere ale parlamentarilor clujeni, depuse la preluarea mandatelor, dezvălie o mare diversitate de proprietăți imobiliare, conturi bancare „dolofane” și salarii consistente primite de la companii de stat. Unii dețin zeci de terenuri și apartamente, în timp ce alții abia au câteva bunuri imobile.

Și conturile lor bancare variază – de la câteva zeci de mii de lei, la sume impresionante în lei sau valută. Unii parlamentari și-au plasat banii în acțiuni la companii mari, iar alții se pot lăuda cu colecții scumpe de bijuterii și tablouri.

În continuare vă prezentăm o analiză detaliată a averilor parlamentarilor clujeni.

Senat

Cristian Șipoș (AUR)

Senatorul Cristian Șipoș (AUR) deține două terenuri intravilane: unul situat în Cluj-Napoca, cu o suprafață de 630 de metri pătrați și un altul în Turda, cu o suprafață de 300 de metri pătrați, pe care l-a primit moștenire. În ceea ce privește proprietățile imobiliare, acesta are un apartament de 50 de metri pătrați în Cluj-Napoca, precum și o casă de locuit în același oraș, cu o suprafață de 270 de metri pătrați.

Cristian Șipoș nu are mașină și nici conturi bancare. Totuși, are o datorie în valoare de 24.000 de euro, cu termen de scadență în anul 2034.

La capitolul venituri, senatorul a obținut 60.000 de lei din activitatea sa ca inginer la Tera Niros SRL, la care se adaugă 14.000 de lei din funcția de consilier la Camera Deputaților și 55.200 de lei din dividende. Soția sa, Emilia Șipoș, care ocupă poziția de conferențiar universitar la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN), a avut un venit anual de 102.402 lei.

Mircea Abrudean (PNL)

Mircea Abrudean (PNL) deține un teren agricol în Cluj-Napoca, cu o suprafață de 4.660 de metri pătrați. Totodată, are în proprietate trei terenuri intravilane: unul în Cluj-Napoca, cu o suprafață de 2.460 de metri pătrați, altul în Sălicea, cu o suprafață de 23.000 de metri pătrați și unul în Mănăstireni, cu o suprafață de 1.075 de metri pătrați. La acestea se adaugă un apartament în Cluj-Napoca, cu o suprafață de 213 metri pătrați, achiziționat în anul 2020.

Senatorul nu deține autoturisme, însă are în posesie ceasuri, bijuterii și tablouri a căror valoare estimată depășește 30.000 de euro. În ceea ce privește situația financiară, acesta are mai multe conturi curente și depozite bancare în lei, cu un sold cumulat de aproximativ 431.000 de lei. De asemenea, deține acțiuni la diverse companii.

Mircea Abrudean a acordat împrumuturi semnificative, printre care 422.020 de lei către Romanian Diners SRL, 173.000 de lei către Mira Consulting SRL și 198.000 de lei către Partidul Național Liberal. Pe de altă parte, senatorul are datorii către mai multe bănci, cu scadențe cuprinse între 2025 și 2049, în valoare totală de aproape un milion de lei.

La capitolul venituri, Mircea Abrudean a încasat 257.916 lei din funcția de membru CIFGA la Exim Banca Românească, 173.818 lei de la Secretariatul General al Guvernului și 16.608 lei ca membru CEISD al Consiliului Concurenței. Totodată, a obținut venituri din chirii în valoare de 30.000 de lei. Soția sa, Adina Abrudean, a câștigat 170.713 lei din funcția de director adjunct al Curții de Conturi Cluj și 30.000 de lei din chirii.

Ciprian Rus (USR)

Ciprian Rus (USR) deține un teren intravilan cu o suprafață de 642 de metri pătrați în Cluj-Napoca. De asemenea, are în proprietate un apartament de 82 de metri pătrați, situat tot în Cluj-Napoca. În ceea ce privește bunurile mobile, acesta deține un autoturism Hyundai fabricat în anul 2019.

Din punct de vedere financiar, Ciprian Rus nu are conturi bancare, însă are peste 26.000 de lei într-un fond privat de pensii. Totodată, senatorul are o datorie la bancă în valoare de 270.000 de lei, cu termen de scadență în anul 2040.

La capitolul venituri, Ciprian Rus a obținut 306.200 de lei din consultanță în domeniul software. Soția sa, care lucrează ca asistent medical la Direcția de Asistență Socială și Medicală Cluj-Napoca, a câștigat 41.396 de lei.

Istvan Tasnadi (UDMR)

Fostul prefect al Clujului deține un teren agricol cu o suprafață de 11.184 de metri pătrați în localitatea Aluniș, județul Cluj, pe care îl deține în cotă de 50%. Nu are declarat niciun imobil în proprietatea sa, dar deține un autoturism BMW X5 fabricat în anul 2016.

În ceea ce privește situația financiară, politicianul are mai multe conturi bancare în lei și euro, cu un sold total de aproape 100.000 de lei și peste 30.000 de euro. Acesta nu are datorii.

La capitolul venituri, a obținut 109.512 lei din indemnizația aferentă funcției de subprefect al Clujului, 21.270 de lei din indemnizația ATOP de la Consiliul Județean Cluj și 3.141 de lei ca urmare a activității de cadru didactic asociat la Universitatea Babeș-Bolyai. De asemenea, a beneficiat de o normă de hrană în valoare de 12.410 lei. Soția sa, Andreea Tasnadi, a câștigat 61.065 de lei din salariul de la Tribunalul Cluj.

Camera Deputaților

Răzvan Ciortea (PSD)

Deputatul Răzvan Ciortea are în proprietate două apartamente moștenite în Turda, cu suprafețe de 51 mp și 47 mp. În 2024, și-a vândut autoturismul pentru suma de 3.000 de euro. De asemenea, în declarația de avere figurează bijuterii în valoare de 20.000 de euro.

Conturile sale bancare însumează economii considerabile: aproximativ 380.000 de lei, 30.000 de euro și 25.000 de dolari, distribuite în conturi curente, depozite și fonduri de investiții, inclusiv pensii private. În ceea ce privește împrumuturile acordate, Ciortea a oferit Partidului Social Democrat Cluj sume importante: 231.000 de lei.

Anul trecut, a obținut 43.626 de lei din salariul de subprefect al județului Cluj, 58.155 de lei din funcția de senator, 2.700 de lei de la Camera Deputaților și 9.209 lei din salariul primit de la Activ Fluid Instal. Soția sa, Stanca Ciortea, a obținut 104.621 de lei ca salariu de la APIA. În plus, a primit mai multe sume din hotărâri judecătorești în urma unor litigii cu diverse școli din Turda.

Remus Lăpușan (PSD)

Remus Lăpușan are un portofoliu extins de terenuri: are trei terenuri intravilane în localitățile Cluj-Napoca (720 mp), Rogojel (2.640 mp) și Berindu (7.290 mp) din județul Cluj. În plus, are două terenuri forestiere în Berindu, însumând 26.466 mp și 14.758 mp, dar și cinci terenuri agricole din care două în Mihăiești (12.600 mp și 8.700 mp), două în Săliștea Veche, de 5.800 mp fiecare și unu la Berindu, de 33.300 mp.

În ceea ce privește proprietățile imobiliare, Lăpușan este proprietarul unui apartament de 63 mp și al unei case de 240 mp în Cluj-Napoca. Pe lângă acestea, mai deține un spațiu comercial și o casă în Berindu.

Din punct de vedere financiar, are mai multe conturi în lei și euro, inclusiv pensii private în valoare de 430.000 de lei, asigurări de 60.000 de lei și 7.000 de euro, dar și alte active bancare de 26.000 de lei și peste 18.000 de euro. A oferit împrumuturi în nume personal de 198.000 de lei Partidului Social Democrat Cluj, precum și alte sume către diverse firme. Deține acțiuni la Romgaz SA și Electrica SA.

În ceea ce privește datoriile, are un credit scadent în 2027, în valoare de 72.000 de lei. La capitolul venituri, Lăpușan a câștigat 380.000 de lei din funcția de membru în directoratul Uniqua Asigurări de Viață. Soția sa, medic într-o clinică privată, a avut un venit anual de 140.400 de lei. Pe lângă acestea, a mai obținut 8.000 de lei din dobânzi și dividende.

Ramona-Ioana Bruynseels (AUR)

Ramona-Ioana Bruynseels (AUR) se remarcă prin cea mai impresionantă situație financiară dintre politicienii analizați, având o avere diversificată și considerabilă. Deține trei terenuri intravilane, două dintre acestea situate în Voluntari, județul Ilfov, cu suprafețe de 999 mp și 1680 mp, ambele deținute integral. Cel de-al treilea teren, cu o suprafață de 92 mp, este situat în Scoția, în regiunea Dumfries and Galloway.

În ceea ce privește proprietățile imobiliare, Ramona-Ioana Bruynseels și soțul său, Dominic Bruynseels, fost director general al BCR și fost CEO al First Bank, sunt proprietarii a nouă apartamente cu suprafețe între 24 mp și 195 mp. Șapte dintre acestea se află în mai multe localități din Anglia, iar două sunt situate în București și Florești (Cluj). De asemenea, cuplul deține două case de locuit în Voluntari (Ilfov) și două case de vacanță în Alicante, Spania.

Averi impresionante și proprietăți în alte țări

Ramona-Ioana Bruynseels conduce un autoturism Land Rover fabricat în 2010. Bunurile de valoare includ bijuterii și ceasuri în valoare de 70.000 de euro, dar și obiecte de artă evaluate la 30.000 de euro.

Situația financiară a familiei este consolidată de 26 de conturi bancare, depozite și fonduri de investiții, în lei, euro, dolari și lire sterline. Senatoarea deține acțiuni la mai multe companii și a acordat o serie de împrumuturi în nume personal către persoane și firme. Printre acestea se numără un împrumut de 80.000 de euro acordat Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și două împrumuturi, fiecare de câte 80.000 de euro, către Partidul Umanist Social Liberal.

La capitolul venituri, Ramona-Ioana Bruynseels a obținut 62.088 de lei ca director general al firmei Ardora Enterprise SRL și 2.544 de lei ca indemnizație de consilier local al Sectorului 1. În plus, a câștigat 20.400 de dolari din închirierea apartamentelor, iar soțul său a încasat 49.611 lire sterline tot din chiria proprietăților. Familia a avut un venit consistent de peste 185.000 de euro din vânzarea acțiunilor la Erste Bank Vienna Austria. Dominic Bruynseels a câștigat 89.580 de lei ca președinte al Consiliului de Administrație al Mai Mai Credit și a obținut peste 39.000 de lire sterline din pensie.

Alin Coleșa (AUR)

Deputatul Alin Coleșa deține trei terenuri intravilane în Cluj-Napoca, cu suprafețe de 1.350 mp, 550 mp și 800 mp, diverse cote-parte. În plus, mai are un teren agricol în Uioara de Jos, județul Alba, de 2,17 hectare. Are și o casă la Cluj-Napoca cu o suprafață de 390 mp. Acesta este proprietarul a două mașini: o Toyota Prius fabricată în 2014 și un Volkswagen Caddy din 2011.

La capitolul active financiare, Coleșa are conturi în lei și euro la mai multe bănci, cu economii totale de peste 174.000 de lei și 4.150 de euro. Totodată, are două credite bancare, unul de 65.000 de lei și altul de 100.000 de lei, scadente între 2025 și 2028. Veniturile sale din salariul de deputat au fost de 157.000 de lei, în timp ce soția sa a încasat 28.000 de lei ca administrator al propriei firme și a obținut dividende în valoare de 35.000 de lei.

Ovidiu Cîmpean (PNL)

Deputatul PNL Ovidiu Cîmpean este proprietarul unui apartament de 81 mp în Cluj-Napoca și deține un autoturism Volvo fabricat în 2021.

Are economii de 24.737 lei într-un fond de investiții sau pensii private. De asemenea, deține acțiuni la mai multe companii, inclusiv Arobs, BRD, SEE, Romgaz, OMV, Banca Transilvania, Teraplast, UiPath, Alibaba și Digi Communications.La capitolul datorii, Cîmpean are două credite: unul în valoare de 365.394 de lei, scadent în 2035, și un altul contractat anul trecut, de 172.619 lei, scadent în 2029.

Veniturile sale au fost generate din mai multe surse: 62.630 de lei din indemnizația de președinte al Consiliului de Administrație TELETRANS, 113.926 de lei din funcția de secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și 1.500 de lei din activitatea de predare la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În plus, Cîmpean a obținut venituri suplimentare din dividende, în valoare de 27.586 de lei.

Soția sa a obținut 144.240 de lei din salariul de la Termoficare Napoca, 6.500 de lei din stimulentul de inserție și 3.072 de lei alocație de stat pentru copil.

Radu Moisin (PNL)

Radu Moisin este proprietarul a două terenuri intravilane în Cluj-Napoca (381 mp și 44 mp) și a unui teren în Florești (162 mp), precum și a unui teren agricol în Mărișel (1.000 mp). Acesta deține cinci apartamente, patru dintre ele fiind situate în Cluj-Napoca (cu suprafețe de 146 mp, 93 mp, 74 mp și 49 mp), iar unul în Florești (79 mp).

Parcul său auto este compus din două mașini Mercedes fabricate în 2015, modelele C250 și CLA.

În conturile sale bancare are economii de peste 25.000 de franci elvețieni, 23.500 de euro și peste 88.000 de lei. În plus, a acordat împrumuturi în nume personal și a realizat investiții prin platforma de brokeraj XTB. Pe de altă parte, are și o datorie către o persoană fizică, în valoare de 150.000 de lei, sumă ce reprezintă contribuția sa la campania electorală și care trebuie achitată în acest an.

Veniturile sale din funcția de deputat au fost de 137.097 de lei, iar din activitatea de avocat a obținut 111.349 de lei. Soția sa a câștigat 112.043 de lei din salariul obținut la ANCOM. În plus, a avut venituri de circa 50.000 de lei din acțiuni și dividende, iar soția sa a vândut un apartament în Florești pentru suma de 110.000 de euro.

Oana Murariu (USR)

Deputata Oana Murariu deține diverse cote-parte din patru terenuri intravilane, dintre care trei sunt situate în Cluj-Napoca (762 mp, 8.091 mp și 512 mp), iar unul în localitatea Sântejude Vale (1.232 mp). În plus, mai are în proprietate două terenuri agricole: unul în Ciumbrud, județul Alba (6.300 mp), și altul în Supuru de Jos, județul Satu Mare (3,59 hectare), precum și un teren extravilan de 4.300 mp în Ciumbrud.

Din punct de vedere imobiliar, aceasta deține două apartamente în Cluj-Napoca, cu suprafețe de 64 mp, respectiv 44 mp, dar și o casă de vacanță în Sântejude Vale. În ceea ce privește autoturismele, Murariu este proprietara unei Toyota din 2008 și a unei Dacia din 1993, aceasta fiind moștenită. În ultimele 12 luni, a pierdut un teren în Cluj-Napoca prin expropriere.

Conturile sale bancare includ economii de aproximativ 86.000 de lei, în conturi curente și fonduri de investiții (inclusiv pensii private). A acordat două împrumuturi partidului Uniunea Salvați România (USR), în valoare de 60.000 de lei, respectiv 40.000 de lei. Pe de altă parte, are două datorii scadente anul acesta: una de 100.000 de lei către mama sa, Dana Murariu, și una de 9.000 de lei către Banca Transilvania.

La capitolul venituri, Oana Murariu a câștigat 152.508 lei din salariul de deputat și 5.000 de euro pentru participarea la diverse conferințe internaționale. Soțul său, Mihai Iepure, consilier județean, a obținut 15.756 lei din indemnizația de la Consiliul Județean Cluj și 1.225 lei ca membru al Consiliului Colegiului Medicilor Stomatologi Cluj.

Ciprian Rigman (USR)

Ciprian Rigman deține un teren intravilan de 178 mp în Turda, unde are și o casă de locuit de 131 mp. Ca mijloc de transport, acesta conduce un Volkswagen Golf Alltrack fabricat în 2016.

Din punct de vedere financiar, Rigman are economii de 55.034 lei într-un fond de investiții sau pensii private. În schimb, are și un credit bancar în valoare de 25.000 de lei, scadent în 2034.

Veniturile sale au provenit în principal din activitatea de profesor la Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” din Turda, unde a câștigat 99.237 de lei. De asemenea, a obținut 8.860 de lei din alte forme de învățământ. Soția sa, Cristina Rigman, a înregistrat venituri de 209.330 de lei din activitatea de consultanță și formare desfășurată prin PFA-ul său.

Csoma Botond (UDMR)

Csoma Botond deține două terenuri, unul situat în Cluj-Napoca, cu o suprafață de 500 mp, și un altul în Gheorghieni, județul Cluj, de 790 mp, deținut în cotă-parte de 33%. De asemenea, acesta are în proprietate trei case în Cluj-Napoca, cu suprafețe de 190 mp, 43 mp și 22 mp. Parlamentarul conduce un autoturism Skoda Octavia fabricat în anul 2020.

Situația financiară a acestuia include conturi bancare în care sunt depuși peste 65.000 de lei. Totodată, a acordat un împrumut în valoare de 75.000 de lei UDMR, destinat campaniei electorale din 2024. Pe de altă parte, datoriile sale constau într-un credit de 74.000 de lei și un credit ipotecar de 50.000 de euro, ambele contractate în anul 2024.

Csoma Botond a câștigat 146.000 de lei din activitatea desfășurată la Camera Deputaților, la care se adaugă 4.800 de euro obținuți din închirierea unor proprietăți.

Aurora Tasica Simu (POT)

Aurora Tasica Simu de la Partidului Oamenilor Tineri deține un teren intravilan de 392 mp în Cluj-Napoca, pe care îl deține în coproprietate cu soțul său. De asemenea, aceasta este proprietara unei case în Cluj-Napoca, cu o suprafață de 132 mp. Aurora Tasica Simu deține un vehicul Suzuki fabricat în 2008.

În ceea ce privește datoriile, Aurora Tasica Simu are un credit la bancă în valoare de 522.000 de lei, cu termen de scadență în anul 2048. Ea nu are conturi la bancă.

Veniturile sale anuale sunt de 135.304 lei, obținute din activitatea profesională de avocat. Soțul său, Voicu Simu, a câștigat 230.000 de lei din dividendele primite de la diverse surse.

Compania clujeană Farmec SA a fost amendată de către Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) cu suma de 5.000 de euro pentru încălcarea securității datelor cu caracter personal. În urma unui atac cibernetic, a fost accesată o bază de date cu utilizatori și administratori ai site-ului companiei, fapt care a condus la extragerea de date din sistemul de evidență menționat. Farmec a achitat amenda.

„Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a finalizat, în luna decembrie 2024, o investigație la operatorul FARMEC SA și a constatat încălcarea art. 25 alin. (1) coroborat cu art. 32 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Regulamentul (UE) 2016/679.

Farmec Cluj, AMENDATĂ cu 5.000 de euro pentru încălcarea SECURITĂȚII datelor cu caracter personal

Ca atare, operatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 24.854,50 lei (echivalentul sumei de 5000   Euro).

Investigația a fost demarată ca urmare a transmiterii de către operatorul FARMEC S.A. a unei notificări de încălcare a securității datelor cu caracter personal, potrivit dispozițiilor art. 33 din Regulamentul (UE) 2016/679.

În cadrul investigației s-a constatat că, în urma unui atac cibernetic, a fost accesată o bază de date cu utilizatori și administratori ai site-ului operatorului, fapt care a condus la extragerea de date din sistemul de evidență menționat.

De asemenea, s-a constatat că operatorul nu a implementat la data incidentului măsurile de securitate necesare, astfel încât să prevină atacul și nu și-a actualizat sistemele informatice la ultima versiune permisă de licențiere, pentru a face față noilor amenințări cibernetice.

Aceasta a condus la divulgarea neautorizată sau accesul neautorizat la date cu caracter personal ale unui număr semnificativ de persoane fizice vizate, precum: nume, prenume, adresa de e-mail, parolă criptată pentru acces cont utilizator, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 25 alin. (1) coroborat cu art. 32 alin. (1) lit. b), d) și alin. (2) din Regulamentul (UE). 2016/679.

Operatorul a achitat amenda contravențională stabilită”, a comunicat ANSPDCP.

Mai mulți administratori ai unor asociații de proprietari sunt cercetați penal după ce au delapidat din banii clujenilor, iar Primăria Cluj-Napoca a cerut instanței de judecată retragerea certificatului de atestare a calității de administrator.

La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, în anul 2024 au fost demarate cercetări în cadrul a șase dosare penale, întocmite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de delapidare, infracțiuni care ar fi fost comise în dauna unor asociații de proprietari.

”Activitățile de cercetare se află în curs, sub coordonarea unităților de parchet competente”, au precizat polițiștii clujeni pentru Cluj24.

Nereguli constatate de Primărie

De asemenea, la nivelul Primăriei Cluj-Napoca au fost înregistrate anul trecut mai multe sesizări cu privire la modul defectuos în care își desfășoară activitatea unii dintre administratorii asociațiilor de proprietari.

”Serviciul Relații cu consiliul și administrație locală din cadrul aparatului de specialitate al Primăriei Cluj-Napoca a efectuat mai multe verificări financiar-contabile, privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, s-a constatat că administratorii au repartizat incorect sumele în listele de plată, nu au achitat în termen facturile emise de furnizorii de servicii ai asociațiilor de proprietari, fiind somate cu sistarea acestora. De asemenea, s-a constatat și lipsă în gestiune.

Aceste aspecte au fost semnalate la următorii administratori: Cristina Olimpia Dodea – reprezentanta firmei SC BAB Nord SRL și SC BAB Sud SRL, Laura Barz, care deține contracte de administrare la asociații atât pe persoană fizică, cât și pe persoană jurdică – SC CLC Bloc Admin SRL, cât și Iakab Ioan Santo”, au precizat reprezentanții primăriei clujene pentru Cluj24.

Certificat de administrator retras

Demersurile făcute de Primăria pentru rezolvarea sesizărilor în ceea ce privește activitatea celor trei administratori constau în sesizarea instanței de judecată pentru retragerea certificatului de atestare a calității de administrator de imobile a Cristinei Dodea.

”Constatările făcute de Primăria Cluj-Napoca, în urma verificărilor financiar-contabile privind activitatea doamnelor Cristina Olimpia Dodea, Laura Barz și a domnului Iakab Ioan Santo, au fost transmise atât Direcției Generale Poliția locală – Serviciul Inspecție comercială, cât și Poliției municipiului Cluj-Napoca – Serviciul de Investigare a Criminalității”, au subliniat reprezentanții Primăriei.

Sumele de bani delapidate de la asociațiile de proprietari sunt cunoscute doar de anchetatori, care încearcă recuperarea lor.