În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

România conduce clasamentul statelor cu cele mai multe accidente rutiere, în 2022 înregistrându-se peste 76 de accidente pe zi (28.000 pe an), 4 români murind zilnic ca urmare a acestora, arată datele Institutului Național de Statistică, consultate de HotNews.ro. Clujul se situează pe locul 3 ca număr de accidente în anul trecut.

La nivel european, cele mai sigure drumuri sunt în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (93/milion) a raportat cea mai mare rată în 2021, an pentru care avem agregate cifrele la nivel de UE. Numărul de decese din România este peste dublul mediei europene (media UE a fost de 44 de decese rutiere la un milion de locuitori).

Pe baza cifrelor Eurostat, în afara Suediei, alte 8 state membre (Danemarca, Germania, Irlanda, Cipru, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia) au înregistrat cel mai scăzut număr de decese ca urmare a accidentelor.

La nivelul UE, puțin peste jumătate dintre decesele rutiere au avut loc pe drumurile rurale, față de 40% în zonele urbane și 8% pe autostrăzi. Ocupanții mașinilor (șoferi și pasageri) au reprezentat 43% din toate decesele rutiere, în timp ce pietonii au reprezentat 20%, utilizatorii de vehicule cu două roți (motociclete și mopede) 18% și bicicliștii 10% din totalul deceselor.

În zonele urbane, modelul este foarte diferit, pietonii (37%) reprezentând cea mai mare parte a victimelor.

Bărbații au reprezentat trei din patru decese rutiere (77%). Bătrânii (65+) au reprezentat mai mult de un sfert (28%) din totalul deceselor, deși proporțional mai mulți tineri sunt uciși pe drumuri. Circa 12% dintre cei uciși pe drumurile UE aveau vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, deși această grupă de vârstă reprezintă doar 7% din populația UE. Prin urmare, tinerii sunt mai susceptibili de a fi implicați într-o coliziune rutieră fatală.

Cum stăm în România

Pe județe, clasamentul celor mai multe accidente rutiere arată ca în graficul de mai jos.

Cât privește numărul celor decedați ca urmare a producerii accidentelor, situația e ușor schimbată.

În cursul anului 2022 s-au înregistrat 28.010 accidente de circulaţie rutieră cauzatoare de vătămări corporale, rezultând un număr de 36218 persoane accidentate, din care 4,5% persoane accidentate mortal. În anul 2022, comparativ cu 2021 se constată creşteri ale riscului asociat traficului rutier pentru toate tipurile de accidente de circulaţie rutieră cauzatoare de vătămări corporale, după natura acestora şi modul în care s-au produ, arată INS.

Cea mai mare creştere, respectiv cu 10,2%, s-a înregistrat la numărul accidentelorîn care este implicat un singur vehicul.

Ponderea accidentelor de circulaţie rutieră cauzatoare de vătămări corporale produse în localităţi (exclusiv autostrăzi) a fost de 83,8% din total accidente, iar ponderea persoanelor accidentate mortal sau rănite a fost de 79,4%din total persoane accidentate.

În anul 2022, din cei 3305 pietoni şi conducători de vehicule rutiere aflaţi sub influenţa alcoolului care au fost implicaţi în accidente de circulaţie rutieră cauzatoare de vătămări corporale, 1182, respectiv 35,8% au fost conducători de autoturisme.

După momentul producerii, ponderi mai mari ale numărului de accidente s-au înregistrat în lunile august (10,3% din numărul total de accidente), iulie (10,2%) şi iunie (9,9%).

După condiţiile de luminozitate, 73,0% din numărul total de accidente au avut loc în timpul zilei şi după starea carosabilului, 87,0% din accidente au avut loc pe carosabil uscat.

Vezi aici cercetarea INS pe tema accidentelor rutiere din România.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a participat, duminică, la Castelul Castelului Bánffy de la Bonțida la expoziția interactivă ”Câmpurile de forță ale lui Miklós Bánffy”.

”În acest an sărbătorim 150 de ani de la nașterea scriitorului și politicianului Miklós Bánffy, În anul 2019, Fundația Transilvania Trust a demarat, cu sprijinul Guvernului Ungariei, lucrările de restaurare a aripii neogotice a clădirii, unde s-a amenajat expoziția interactivă ce prezintă cele mai importante momente din viața și activitatea contelui”, a arătat președintele Fundației Transilvania Trust, Hegedus Csilla, organizatorul expoziției, care este și secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

La eveniment au participat, printre alții, președintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul Grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaților, Csoma Botond, lider al UDMR Cluj, senatorul UDMR de Cluj, Laszlo Attila, vicepreședintele CJ Cluj, Vakar Istvan.

Semjen Zsolt a afirmat că expoziția este un omagiu adus contelui Banffy, care a fost politician, ministru de Externe al Ungariei, dar și scriitor și grafician.

Pe 28 mai 2023 este sărbătorită Ziua Românilor de Pretutindeni, scrie Agerpres. Anterior anului 2014, Ziua Românilor de Pretutindeni a fost marcată la data de 30 noiembrie, concomitent cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, potrivit Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, publicată în Monitorul Oficial la 21 noiembrie 2007.

Articolul 10 din Legea 299/2007 a fost modificat prin Legea 101/2015, care a stabilit marcarea Zilei Românilor de Pretutindeni în ultima duminică a lunii mai.

Proiectul legislativ a fost susţinut de 42 de deputaţi şi senatori şi a fost votat la 22 aprilie 2015, în Camera Deputaţilor, de un număr de 299 de deputaţi prezenţi, potrivit unui comunicat remis AGERPRES. În expunerea de motive se arată că alegerea datei pentru marcarea unei astfel de zile a venit ca urmare a solicitărilor transmise de comunităţile de români din afara graniţelor naţionale.

Legea 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni reprezintă cadrul legal de reglementare a drepturilor persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română şi cele aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, din afara graniţelor României. Scopul legii este menţinerea, promovarea şi afirmarea identităţii lor culturale, etnice, lingvistice şi religioase.

Greva din educație continuă. Executivul nu a venit cu o soluție care să ducă la stingerea conflictului, spun reprezentanții Federației Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, după oferta Guvernului, scrie Mediafax.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” consideră că Guvernul este singurul responsabil pentru continuarea acestei forme extreme de protest.

„După trei zile de pauză în negocieri, Executivul nu a venit cu o soluție care să ducă la stingerea conflictului din educație. Observăm cum Guvernul, prin purtătorul său de cuvânt, propune aceleași prime/vouchere pe care angajații din învățământ le-au refuzat săptămâna trecută. Nu mai avem prim- ministru, nu mai avem miniștri cu care să negociem? De vineri am așteptat invitația la discuții, însă totul s-a redus la un mesaj transmis într-un briefing de presă susținut de purtătorul de cuvânt al Executivului. Guvernul României trebuie să înțeleagă, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, că încă nu a rezolvat cerința esențială: emiterea unei OUG prin care să se garanteze că, în noua lege a salarizării, salariul profesorului debutant va fi egal cu cel puţin salariul mediu brut pe economie, prevedere care a fost eliminată din Legea Învăţământului Preuniversitar”, arată Sindicatul.

Sindicaliștii spun că faptul că Guvernul României refuză să emită un astfel de act normativ, care să garanteze ceea ce a fost eliminat din Legea Învăţământului Preuniversitar și ceea ce s-a convenit în decembrie 2022 cu prim-ministrul Nicolae Ciucă (o grilă de salarizare potrivit căreia salariul profesorului debutant să fie cel puțin egal cu salariul mediu brut pe economie, iar salarizarea să țină cont de grade și de vechime) îi face pe angajați să creadă că, de fapt, „Executivul nu dorește nici măcar prin noua lege a salarizării să acorde salarii decente în învățământ”.

„Menționăm că, la ultimele negocieri avute cu reprezentanții Guvernului, joi, 25 mai 2023, solicitările noastre au fost clare: majorare salarială de 25%, în medie, până la intrarea în vigoare a Legii Salarizării Unice; emiterea unei OUG prin care să se garanteze că, în noua lege a salarizării, salariul profesorului debutant este egal cu cel puţin salariul mediu brut pe economie, ceea ce ar însemna că salariile medii ar urma să crească cu 60%”, arată Sindicatul.