În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Primarul Emil Boc a postat, duminică, un filmuleț video pe pagina sa de Facebook în care apar mormane de gunoaie pe străzile Parisului.

”Umor de duminică: când nu dorești la Cluj sa fie ca la ….Paris ( in materie de salubritate)! No, se mai întâmplă și la “ case mari”!”, a spus edilul municipiului Cluj-Napoca.

Tânărul de 27 de ani care și-a ucis copilul de un an și apoi s-a spânzurat se numește Bogdan R și locuia într-un apartament cu chirie în Alba Iulia, informează Alba24.

Bărbatul i-a trimis noaptea trecută mamei copilului, fosta sa parteneră, o serie de mesaje, care au alertat-o. Copilul era la el, în weekend.

Cei doi au fost împreună de doi ani, iar din octombrie femeia ar fi plecat de la el.

Citește și Bărbatul care și-a ucis fiul de doar un an și apoi s-a spânzurat a lăsat un mesaj. ”Încă pot alege” a scris acesta în final

Acesta a fost student al Universității ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Cei care l-au cunoscut spun că era o fire mai retrasă și deseori era văzut la cafeneaua universității, unde stătea singur.

Unii dintre aceștia spun că tindea să devină agresiv și se enerva foarte repede. Într-o perioadă a fost și pe șantierele arheologice, unde a muncit pentru a face rost de bani însă pentru că era recalcitrant, a fost evitat.

Ulterior a lucrat și la un magazin din mall.

Noi elemente apar în cazul crimei și sinuciderii din Alba Iulia, Bărbatul care și-a ucis fiul de doar un an și apoi s-a spânzurat într-un apartament din cartierul Ampoi, a lăsat un mesaj pe contul său de Instagram, cu puțin timp înainte de tragedie. ”Încă pot alege” a scris acesta în final, arată Alba24.

Acesta a recunoscut că a greșit în trecut, dar și-a exprimat frustrările legate de pierderea familiei și a momentelor alături de fiul său. Contul este plin de fotografii în care acesta apare alături de micuț.

Mesajul pare adresat fostei partenere și este destul de lung. Mesajul se termină cu mențiunea: ”Încă pot alege”.

Citește și CRIMĂ și SINUCIDERE. Copil de un an spânzurat de tatăl său în Alba Iulia. Bărbatul și-a pus și el capăt zilelor

Vestea unei crime, urmate de o sinucidere a bulversat Alba Iulia, sâmbătă dimineață.

Alerta a fost dată de mama copilului în jurul orei 1:00. Se pare că femeia și-a dat seama că ceva nu este în regulă, după un schimb de mesaje cu bărbatul.

Copilașul, în vârstă de numai un an, se pare că era în weekend la tatăl său, un bărbat în vârstă de 27 de ani. Femeia și bărbatul erau despărțiți de câteva luni.

Femeia l-a sunat și, inițial, bărbatul a răspuns la telefon și a dat asigurări că fiul său este bine, dar a refuzat să comunice unde se află.

Nu a mai răspuns la următoarele apeluri, și nici la ușa apartamentului situat în blocul ”Potcoava” din Ampoi, unde stătea în chirie.

Ce spune Poliția: polițiștii au intrat în casă la aproximativ 3 ore de la apel

Polițiștii au intrat în casă la aproximativ 3 ore de la apel. Reprezentanții IPJ Alba spun că nu erau indicii clare că viața cuiva ar fi fost în pericol.

În plus, proprietarul apartamentului în care bărbatul stătea în chirie, aflat la Turda, nu a permis spargerea ușii și a venit el cu cheia de rezervă.

Ușa era încuiată așa că oricum a fost spartă. Toate explicațiile, mai jos:

”În noaptea de 25/26 martie 2023, în jurul orei 01,00, o femeie de 25 de ani, din Alba Iulia a sunat la 112, transmitând faptul că fiul său, în vârsă de un an, se află în grija fostului său partener și este îngrijorată în legătură cu acesta după ce a primit mesaje de la bărbat, legate de relația lor, fără ca din acestea să rezulte, în mod explicit, faptul că viața cuiva ar fi în pericol.

Polițiștii au luat legătura telefonic cu bărbatul care a dat asigurări că fiul său este bine, exprimându-și disponibilitatea de a demonstra acest lucru, însă a refuzat să comunice unde se află și nu a mai răspuns la telefon.

Polițiștii au trecut la verificarea domiciliului acestuia și a adresei unde locuia în chirie, în niciuna dintre locații neexistând indicii cu privire la posibile fapte de violență și s-a luat legătura și cu propietarul apartamentului închiriat, care a declarat că se va deplasa și el la fața locului.

Întrucât ușa de acces era blocată, din interior, s-a pătruns în apartament prin forțarea acesteia” declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Alba, Luminița Prodan.

Broina Urs este un pictor muralist foarte valoros, dar mai puțin cunoscut din zona Clujului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, acest talentat artist preot împodobea cu pictură murală câteva din edificiile religioase de lemn din zona Huedinului şi a Văii Almaşului.

Broina Urs nu este o prezență rară în preocupările specialiștilor, însă aceștia nu s-au aplecat atât de mult asupra operei sale artistice, ci asupra personalității interesante, ce răzbate din câteva documente păstrate. Numele său vine să stârnească curiozitatea în plus, arată reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Broina Urs, valorosul preot artist al secolului XVIII. A „împodobit” cu pictura sa mai multe biserici din Cluj

În lipsa inscripțiilor, atribuirea unora din ansamblurile sale murale se face pe baza analogiilor stilistice. Ar fi pictat la: biserica de lemn din Tămașa, strămutată la Ticu Colonie, la edificiul din Aghireșu, ridicat inițial în Văleni – Călățele, sau la biserica satului sălăjean Cubleșu, învecinat cu Stoboru, unde locuia și slujea Broina.

Se mai știe că a împodobit și lăcașul dispărut din Fildu de Jos, cu o pictură realizată între 1765-1780.

Personajele lui Broina Urs purtau veșminte de inspirație occidentală

„În preocupările cercetătorilor, personalitatea sa controversată pare să fi pus în umbră evidentul talent artistic. Pictura sa se particularizează prin numeroase elemente inedite, compozițiile sunt dinamice, personajele individualizate prin atitudini uneori teatrale și veșminte de inspirație occidentală.

În paleta sa cromatică domină roșu, albastru și verde, desenul, în linii subțiri, se detașează pe fondul gri deschis. Scene religioase în care inserează numeroase elemente de arhitectură sunt delimitate de benzi, ornate cu vrejuri florale, atent pictate, sau cu un decor asemănător solzilor de pește colorați în roșu, galben sau albastru.

Din pictura sa ne privesc personaje cu ochii rotunzi și negri, cu pomeții roșii, ca și cum ar purta machiaj, după moda vremii din rândul nobilimii. Atașamentului pictorului față de curtea vieneză, evident în documentele scrise, răzbate și din pictura sa. Regăsim în bisericile sale simbolul heraldic al imperiului habsburgic, sau reprezentarea lui Iosif al II-lea în compania unor personaje biblice”, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

În satul Aghireșu se păstrează o frumoasă biserică de lemn, ridicată inițial în 1780 în Văleni, comuna Călățele. În ultimii ani, cercetători precum Silvia Marin Barutcieff susțin atribuirea picturii interioare lui Broina Urs, întrucât aceasta prezintă unele elementele care-i sunt caracteristice acestuia.

Ca și în alte monumente împodobite de el, programul iconografic folosit este unul tradițional. În altar au fost ilustrate teme precum Sfânta Treime pe peretele estic, Iisus, în medalion, pe boltă, Sacrificiul lui Avram, la vest şi o Punere în mormânt, pe peretele nordic.

„Bolta naosului, afectată parțial de infiltrații, redă scene din Ciclul Hristologic, în dispunerea iconografică obișnuită. Pe peretele vestic al naosului ne atrag atenția Adam şi Eva în Grădina Raiului, înconjurați de animale, pe care Broina Urs le-a ales pentru simbolica lor în iconografia creștină: lupul, iepurele, vulpea sau bufnița.

În ambianța aceleiași grădini se mențin și pomii cu coroana rotundă și rod bogat, ce se înalță din ghivecele de pe bolta altarului și naosului”, mai arată specialiștii clujeni.

Pictura tâmplei, bine conservată, prezintă frumoase vase cu flori la bază, iar deasupra registrului Deisis o amplă Răstignire particularizată prin cele șase săbii, înfipte, simbolic, în inima Maicii Domnului. Pictura din pronaos, distrusă în timp, ilustra în trecut obișnuita Pildă a Fecioarelor.

„Regăsim la Aghireșu aceeași cromatică preferată de muralist. Scene biblice delimitate de bogate vrejuri florale au loc într-o ambianță arhitectonică atent lucrată. Întregul ansamblu denotă aplecarea autorului spre detaliu, iar coroana imperială reprezentată pe bolta naosului ne reamintește de simpatia pentru conducerea de la Viena.

Ultimul argument în sprijinul atribuirii acestui ansamblu mural lui Broina Urs este forma literelor inscripțiilor de la Aghireșu, aidoma cu scrisul lui Broina dintr-o celebră scrisoare pe care acesta o trimite în 1786 lui Iosif al II-lea”, spun cei de la CJCPCT Cluj.

Biserica din Ticu Colonie, pictată de Broina Urs

Pictarea bisericii din Ticu Colonie, pusă pe seama talentului aceluiași pictor, a avut loc în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (probabil după 1775), fapt susținut și de pomenirea sa în actul de resfințire din 1935, după strămutarea din Tămașa.

O inscripție din pronaos, pierdută între timp, ar fi argumentul. Totodată, este posibil ca aici să fi lucrat cu un ucenic. Cu ocazia transferării, Elena Popea, o pictoriță cunoscută în epocă, a fost invitată pentru o restaurare, concretizată însă într-o repictare, mai puțin reușită, a unor fragmente.

Nefiind restaurator ci pictor, intervenția Elenei Popea a modificat estetic ansamblul inițial, fără a schimba, din fericire, programul iconografic.

„Fără a insista asupra temelor pictate aici, ne oprim asupra elementelor inedite ale picturii lui Broina. Prin straie și coafuri, unele personaje din pictura naosului par că tocmai au descins de la curtea vieneză a secolului al XVIII-lea. La loc de cinste este reprezentat Iosif al II-lea, în compania Arhanghelului Mihail, sau în scena Prezentării la templu. Împăratului i se conferă astfel o aură divină, căci își câștigase dreptul de a sta într-o companie divină prin politica sa de toleranță religioasă, fiind astfel considerat un mare binefăcător al românilor transilvăneni, au mai precizat cei de la CJCPCT Cluj.

Proiectul „Biserici de lemn din patrimoniul județului Cluj” este desfășurat de Biroul de cercetare al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Foto: CJCPCT Cluj