A început „o fermentaţie” pro-pace, iar dacă Europa nu îşi abandonează poziţia pro-război, va rămâne singură în acest război, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, sâmbătă, la Băile Tuşnad, în discursul pe care l-a susţinut în încheierea a celei de-a 33-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos), citat de MTI.

În faţa publicului adunat în aer liber, prim-ministrul Ungariei a analizat situaţia creată de războiul dintre Rusia şi Ucraina şi a spus că se apropie o schimbare a sistemului mondial: Asia va deveni centrul dominant al lumii, motiv pentru care este nevoie de „o macro strategie maghiară”, a cărei prima versiune „brută” a fost, deja, finalizată.

La începutul prezentării sale, premierul ungar a relatat că a avut o întâlnire cu omologul său român, vineri, la Bucureşti. „Facem progrese”, a declarat Viktor Orbán, spunând că România este, astăzi, al treilea cel mai important partener economic al Ungariei, iar relaţiile economice şi comerciale înregistrează noi recorduri.

Sprijin pentru Schengen

Prim-ministrul maghiar a anunţat că a discutat cu Marcel Ciolacu despre planul căii ferate de mare viteză Bucureşti-Budapesta şi că l-a asigurat pe acesta de faptul că în timpul preşedinţiei rotative a UE, Ungaria va pune în octombrie pe ordinea de zi problema aderării României la Spaţiul Schengen, iar dacă va fi cazul, şi la şedinţa consiliului JAI, în decembrie.

Orbán a relatat: chiar dacă partea română nu a vrut să stabilească despre ce poate vorbi în acest an la Tusványos, la Bruxelles mulţi au condamnat misiunea de pace a Ungariei – cu toate că şi carta organizaţiei precizează că „scopul Uniunii este pacea”.

Timpul este de partea păcii, a declarat premierul ungar, iar referindu-se la alegerile prezidenţiale americane a spus că Trump este „ante portas”.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, dacă Europa nu trece la o politică a păcii până la alegerile prezidenţiale americane, atunci după victoria electorală a lui Donald Trump va trebui să facă acest lucru recunoscându-şi înfrângerea, într-un mod ruşinos, asumându-şi singură răspunderea politică.

Politică pro-pace

Premierul a explicat că cei de la Bruxelles sunt supăraţi că numim politică de război ceea ce fac ei; în opinia lor, ei susţin războiul de dragul păcii. În acelaşi timp, de la începutul misiunii de pace a Ungariei, miniştrii de externe din SUA şi Rusia au avut o convorbire, ministrul de externe elveţian a purtat discuţii cu cel rus.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a sunat, în sfârşit, pe Donald Trump, iar ministrul de externe ucrainean a călătorit la Beijing. „Cu alte cuvinte, fermentaţia a început”, a adăugat Viktor Orbán. Încet-încet trecem de la o politică europeană pro-război la o politică pro-pace, a subliniat premierul maghiar.

Viktor Orbán a vorbit despre faptul că războiul dintre Rusia şi Ucraina dezvăluie realitatea – la fel ca pastila roşie din filmul Matrix.

Despre războiul ruso-ucrainean

Şeful guvernului de la Budapesta a vorbit despre această realitate, împărţindu-le pe puncte. În primul rând, Orbán a subliniat că părţile suferă în război pierderi brutale, cu toate acestea nu vor să cadă la un acord. Există două motive pentru asta: pe de-o parte, ambii cred că pot câştiga, iar pe de altă parte, ambii sunt alimentaţi de propriul adevăr real sau perceput, a spus premierul.

Prim-ministrul Ungariei a relatat: ucrainenii cred că aceasta este o invazie a ruşilor, care încalcă dreptul internaţional şi suveranitatea teritorială, respectiv că ei sunt, de fapt, în autoapărare şi duc un război de independenţă. Ruşii cred că în Ucraina au avut loc dezvoltări militare serioase ale NATO, că Ucrainei îi este promisă aderarea la NATO, iar ei nu vor să vadă nici trupe NATO, nici arme NATO la graniţa dintre Rusia şi Ucraina.

Astfel, ei consideră că Rusia are dreptul la autoapărare, iar acesta este, de fapt, un război provocat. Prin urmare, toată lumea are un fel de adevăr al său, real sau perceput, şi niciuna dintre părţi nu va renunţa la război, a adăugat Orbán.

Pace din exterior

Acest lucru duce direct la escaladare, a afirmat premierul, subliniind că dacă depinde de cele două părţi, nu va fi pace. Pacea poate sosi doar din exterior.

În al doilea rând, în timp ce în anii precedenţi, SUA declara că principalul său concurent şi oponent îl reprezintă China, acum vedem că poartă un război proxy împotriva Rusiei, iar China este acuzată în mod constant că sprijină în secret Rusia, a spus politicianul.

Dacă este aşa, a adăugat Viktor Orbán, atunci aşteaptă un răspuns la întrebarea: de ce este raţional să uneşti într-o singură tabără inamică două astfel de ţări mari.

Drept cel de-al treilea element al realităţii dezvăluite de război, Viktor Orbán a evidenţiat rezistenţa Ucrainei – care este peste orice aşteptări şi pe care premierul maghiar a atribuit-o faptului că în faţa Ucrainei a apărut perspectiva apartenenţei la Occident, aceasta descoperind un nou sens al existenţei sale.

În al patrulea rând, Orbán a constatat că nici Rusia nu mai este autocraţia rigidă, neo-stalinistă prezentată de liderii de la Bruxelles, care încearcă să o îngenuncheze prin sancţiuni. Vorbim, de fapt, de o ţară care dă dovadă de flexibilitate tehnică, economică, poate chiar şi socială, a punctat Orbán.

UE, la ordinele SUA

În al cincilea rând, premierul a constatat că politica europeană s-a prăbuşit, întrucât Europa a renunţat la protejarea propriilor interese. Viktor Orbán a adăugat că în prezent, Europa „urmează necondiţionat politica Partidului Democrat din SUA, chiar şi cu preţul autodistrugerii”, în timp ce sancţiunile introduse împotriva Rusiei dăunează intereselor europene fundamentale, cresc preţul energiei şi fac economia europeană necompetitivă.

Viktor Orbán a subliniat că esenţa sistemului de putere european a fost axa Paris-Berlin, care nu mai există astăzi sau „poate fi ocolită şi a devenit nesemnificativă” în comparaţie cu noul centru de putere format din Londra, Varşovia, Kiev, ţările baltice şi scandinave.

Premierul maghiar a amintit că înlocuirea axei Paris-Berlin nu este o idee nouă, ci „un vechi plan polonez”, a cărui esenţă este de a face din Polonia baza americană numărul unu de pe continent, prin urmare „cheamă americanii acolo, între germani şi ruşi”, însă numai războiul actual a făcut posibilă realizarea acestui plan.

Critici la Polonia

Este un plan vechi acesta: slăbirea Rusiei şi depăşirea dezvoltării Germaniei, a spus Viktor Orbán. Polonezii fac cea mai ipocrită şi falsă politică din toată Europa, pentru că în timp ce „fac liniştiţi afaceri cu ruşii”, dau Ungariei lecţii de moralitate, a explicat prim-ministrul ungar.

Viktor Orbán a spus: pentru această strategie a renunţat Polonia la cooperarea de la Visegrád, deoarece pe lângă acceptarea axei Paris-Berlin, V4 a însemnat că recunoaştem existenţa unei Germanii şi a unei Rusii puternice, iar între cele două, prin cooperarea statelor din Europa Centrală, creăm un al treilea jucător.

Despre puterea Varşoviei, şeful de guvern a spus că armata poloneză este a doua ca mărime din Europa după cea a Franţei, iar ţara cheltuieşte 5% din PIB pentru apărare.

Pe lângă faptul că misiunea de pace lansată de Ungaria urmăreşte pacea, îndeamnă Europa să urmeze, în sfârşit, o politică independentă, a mai menţionat premierul maghiar.

Asia alături de Rusia

În cel de-al şaselea rând, Viktor Orbán a menţionat că în opinia sa, războiul a scos în evidenţă că Occidentul a ajuns „într-o singurătate spirituală”, pentru că până acum s-a privit pe sine drept o referinţă, un fel de etalon mondial, din moment ce el a fost cel care a dat lumii valorile pe care aceasta trebuia să le accepte, precum democraţia liberală şi tranziţia verde.

În privinţa aceasta, însă, în ultimii doi ani a avut loc o întorsătură de 180 de grade, pentru că deşi Occidentul a trasat sarcina ca lumea să ia atitudine împotriva Rusiei şi să se alăture Occidentului pe nişte baze morale, realitatea este că încet-încet, toată lumea susţine Rusia, a explicat Viktor Orbán.

Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat: nu este surprinzător că asta face Coreea de Nord sau China, sau că lor li s-au alăturat Iranul, India şi Turcia, sau că şi lumea musulmană priveşte Rusia drept un partener.

Susținere pe față a Rusiei

În al șaptela rând, potrivit lui Orbán, războiul a scos la iveală faptul că cea mai mare problemă actuală a lumii este slăbiciunea şi dezintegrarea Occidentului, precum şi acea naraţiune – promovată de mass-media occidentală – potrivit căreia Rusia reprezintă cel mai mare pericol al lumii.

Această percepţie este greşită, Rusia este o ţară aflată sub o conducere hiper-raţională, care este una de înţeles şi previzibilă – spre deosebire de Occident, al cărui comportament nu este raţional şi previzibil, a apreciat premierul maghiar.

Adevărata sarcină a Ungariei este să înţeleagă din nou Occidentul, pentru că noi, central-europenii, vedem Occidentul ca fiind iraţional, a spus Orbán. Şeful guvernului a relatat că această divergenţă trebuie căutată, probabil, în faptul că viziunea Europei Centrale asupra lumii se bazează pe conceptul statelor naţionale, în timp ce Occidentul consideră că acestea nu mai există.

Uniunea Europeană nu numai că gândeşte astfel, ci şi declară acest lucru, scopul fiind „trecerea peste statele naţionale” şi transferarea suveranităţii statelor naţionale către Bruxelles, a relatat şeful guvernului de la Budapesta.

Trump și poporul american

Potrivit lui Viktor Orbán, o bătălie similară are loc şi în Statele Unite ale Americii, astfel că miza alegerilor prezidenţiale americane este uriaşă. Candidatul republican la preşedinţie, Donald Trump, îşi propune să readucă poporul american într-o stare de stat naţional, dintr-o stare de stat liberal post-naţional.

Acesta este motivul pentru care vor să-l împiedice pe Donald Trump să candideze, vor să-l trimită la închisoare şi să îl deposedeze de avere, iar cum toate acestea nu reuşesc, au vrut să-l omoare, a subliniat Viktor Orbán, adăugând că a vorbit vineri cu fostul preşedinte, care a transmis salutări participanţilor universităţii de vară.

Premierul a abordat şi problema politică a elitismului şi populismului, drept consecinţe politice ale statului post-naţional care zguduie democraţia.

Elitele condamnă poporul pentru că se deplasează în direcţia dreptei şi clasifică sentimentele şi gândurile poporului drept unele xenofobe, homofobe şi naţionaliste. Ca răspuns, poporul răspunde prin a învinovăţi elita de faptul că nu se ocupă de ceea ce este important pentru el, ci se scufundă într-un globalism fără sens, a explicat Orbán.

Premierul a spus că asta ridică şi problema democraţiei reprezentative: elita nu vrea să reprezinte oamenii, mai mult decât atât, chiar se mândreşte cu asta.

Schimbări post-război

Pentru elite, acceptabile sunt doar valorile celor cu diplome. Drept urmare, Bruxelles-ul rămâne sub ocupaţia unei oligarhii liberale. Această elită liberală de stânga organizează, de fapt, elita transatlantică, care nu este europeană, ci globală, gândirea ei nu este determinată de ideea statului naţional, ci este federalistă, şi nu este democratică, ci politică, a declarat premierul ungar.

După război, în sistemul mondial va avea loc o schimbare cum nu s-a mai văzut în 500 de ani, a spus Viktor Orbán. În următoarele câteva decenii bune, poate chiar secole, centrul dominant al lumii va deveni Asia, a spus premierul ungar, subliniind, aici, state precum China, India, Pakistan şi Indonezia.

Demografia este de partea Asiei, în tot mai multe domenii are un avantaj tehnologic, de capital, puterea militară devine tot mai echilibrată în comparaţie cu cea din Occident, cei mai mulţi bani se vor afla în Asia, asiaticii vor deţine cele mai mari companii din lume, cele mai bune universităţi, cele mai bune institute de cercetare, cele mai mari burse de valori, a enumerat şeful de guvern.

Viktor Orbán a subliniat că Donald Trump depune eforturi pentru a găsi răspunsul american la această situaţie. „De fapt, încercarea lui Donald Trump este, probabil, ultima şansă a SUA de a-şi menţine locul întâi mondial”, a spus politicianul maghiar.

Opțiunile Europei

Europa are două opţiuni. Prima – cea spre care se îndreaptă acum – este aceea de a deveni un fel de muzeu în aer liber, supus Statelor Unite, pe care lumea o va admira, dar nu va mai avea capacitatea şi dinamica dezvoltării.

Cea de-a doua opţiune – anunţată de preşedintele francez Emmanuel Macron – este aceea a autonomiei strategice, „şi anume că trebuie să intrăm în competiţia schimbării sistemului mondial”, a declarat şeful de guvern.

Capacitatea Europei de a atrage capital poate fi restabilită, pot fi realizate mari dezvoltări de infrastructură, în special în Europa Centrală, avem nevoie de o alianţă militară europeană cu o industrie militară puternică, cu cercetare şi inovare, trebuie să creăm independenţa energetică, ceea ce nu va funcţiona fără energie nucleară, iar după război trebuie să încheiem un nou acord cu Rusia, a enumerat Viktor Orbán.

Cu toate acestea, premierul maghiar consideră că schimbarea actuală a sistemului mondial nu este în primul rând un pericol, ci o oportunitate, iar spaţiul de manevră este mai mare decât a fost vreodată în ultimii 500 de ani.

Oferte economice

Viktor Orbán a apreciat că evoluţiile din Statele Unite ale Americii „se îndreaptă într-o direcţie care este favorabilă pentru noi”, însă a adăugat că nu crede că de peste Ocean vor primi o ofertă economică şi politică mai bună decât statutul de ţară membră a UE, însă dacă totuşi se întâmplă asta, „va trebui să o analizăm bine”.

De la China am primit oferta maximă; pentru ei, apartenenţa Ungariei la UE reprezintă o valoare, „spre deosebire de americani, care ne tot fac apropouri să ieşim”. Oferta Chinei este aceea de a „participa la o modernizare reciprocă”, chiar dacă trebuie să fim atenţi la diferenţa de mărime a Chinei şi a Ungariei.

Partea de vest a Uniunii Europene nu va mai reveni la ideea statelor naţionale, a apreciat premierul maghiar, adăugând că jumătatea de est a comunităţii poate apăra această formă a statelor naţionale.

Viktor Orbán a declarat că UE a pierdut războiul care se desfăşoară acum, Statele Unite o vor lăsa singură; Bruxelles-ul nu va putea finanţa războiul şi funcţionarea Ucrainei, adică „Uniunea Europeană va trebui să plătească preţul aventurii războiului”, care „va fi mare, şi ne va afecta şi pe noi”.

Potrivit lui Viktor Orbán, din toate acestea rezultă următoarele: „Uniunea Europeană ia la cunoştinţă că ţările din Europa Centrală vor rămâne în Uniunea Europeană şi în acelaşi timp îşi vor păstra fundamentul de state naţionale şi vor urma o politică externă proprie”.

Seşi nu le place acest lucru, vor fi nevoiţi să îl tolereze, mai ales că numărul acestor state va creşte, a declarat politicianul maghiar.

Ungaria se implică

Dacă este vorba de o schimbare a sistemului mondial, atunci este nevoie şi de o „macro strategie din partea Ungariei”, a declarat premierul. Acesta a explicat că Ungaria va duce mai departe şi va finaliza politicile demarate în mare parte în 2010 şi gândite pentru perioada care se întinde până în 2030, însă acest lucru nu va mai fi suficient în cazul unei schimbări a sistemului mondial care va dura o perioadă mai lungă, chiar secole.

Baza acestei strategii a Ungariei este conectivitatea, în care nu ne lăsăm blocaţi în niciuna dintre economiile emergente ale lumii occidentale şi estice, ci trebuie să fim prezenţi în ambele; în plus, nu intrăm într-un război împotriva Estului, şi nici în formarea unor blocuri tehnice şi comerciale, a subliniat Viktor Orbán.

Premierul a adăugat: adunăm prieteni şi parteneri, nu duşmani economici sau ideologici, adică nu ne alăturăm unora, ci mai degrabă mergem pe o cale independentă, mai dificilă.

Prim-ministrul Ungariei a afirmat că în strategie este la fel de importantă protejarea suveranităţii bazate pe fundamente economice, iar fundamentele economice ale acesteia sunt campionii naţionali interni, întreprinderile mijlocii competitive, companiile care produc pentru piaţa internă, respectiv IMM-urile.

Economia maghiară poate oferi baza suveranităţii, a declarat premierul ungar. Viktor Orbán a spus că Ungaria are campioni naţionali competitivi, inclusiv peste hotare – în sectorul bancar, sectorul energetic, industria alimentară, producţia de materii prime agricole, IT, telecomunicaţii, mass-media, industria construcţiilor, dezvoltarea imobiliară, industria farmaceutică, industria militară, logistică, şi într-o anumită măsură, şi în educaţie prin intermediul universităţilor.

Este competitiv şi sectorul întreprinderilor mijlocii, care numără 15 000 de companii, iar în „bugetul de pace” pentru 2025, Guvernul Ungariei va lansa un program amplu pentru IMM-uri, a conchis Viktor Orbán.