Connect with us

CLUJ24 TV

VIDEO. Testamentul lui Avram Iancu: ”Unicul dor a vieţii mele fiind ca să-mi văd Naţiunea mea fericită”  

Publicat


YouTube video

Asociația Cluj24, împreună cu Institutul de Istorie ”George Barițiu” Cluj-Napoca al Academiei Române, lansează proiectul ”Avram Iancu – eroul zilelor noastre” pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Avram Iancu. În cadrul proiectului vor fi prezentate o serie de aspecte inedite din viața Crăișorului Munților.

”Ultima mea voinţă! Unicul dor a vieţii mele fiind ca să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acum – durere, fără mult succes, ba tocmai acuma cu întristare văd că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimic. Nu ştiu câte zile mai pot avea; un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune că viitorul este nesigur.

Voiesc dar şi hotărât dispun ca, dupa moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul Naţiunei

pentru ajutor la înfiinţarea unei Academii de Drepturi, tare crezând că luptătorii cu arma legii vor putea a scoate drepturile Naţiunei mele.

Câmpeni, 20 decembrie 1850 c.v.

Avram Iancu,

Advocat şi Em. Prefect (fost prefect)”

Eroul absolut

 Avram Iancu (1824-1872) este eroul absolut al românilor transilvăneni.

Comemorarea unui veac și jumătate de la moartea sa (2022) și aniversarea a două secole de la nașterea lui (2024) sunt sărbătorite la Cluj-Napoca, sub egida comună a Institutului de Istorie ”George Barițiu” al Academiei Române și a Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga”, prin recenta lansare a primelor două volume ale seriei ”Avram Iancu – 200 de ani de la naștere”.

La 6 noiembrie 2015, o colecție necunoscută de documente istorico-juridice aparținând familiei Raţiu – cuprinzând documentele morții lui Avram Iancu – a fost donată în cadru festiv de către Indrei Raţiu, fiul politicianului Ion Rațiu, Bibliotecii Centrale Universitare clujene, prin directorul acesteia, dr. Doru Radosav.

Sub îngrijiea dr. Ionuț Costea, șeful Departamentului de Colecții Speciale de la BCU Cluj, documentele colecției Rațiu au fost scanate și mi-au fost încredințate spre editare. În ianuarie 2016 am efectuat transcrierile documentelor românești (scrise cu litere chirilice și latine) și am tradus documentele germane și maghiare în română, ultimele fiind revizuite științific de către colegul meu, dr. Remus Câmpeanu.

Șocul resimțit la lectura documentelor funebre, chiar funeste, m-a determinat, în februarie 2016, să îi rog pe dr. Doru Radosav și dr. Gelu Neamțu, șeful colectivului de documente pașoptiste publicate la Institut, Documente privind revoluția de la 1848 în Țările Române. C. Transilvania, expert în Avram Iancu, să îmi verifice transcrierile. Cei doi istorici clujeni au cântărit îndelung situația și au decis aceeași cale de urmat: tipărirea unei ediții critice a documentelor din colecția Rațiu, dar cu condiția explicării și a contextualizării lor într-un studiu amplu, elaborat în spiritul autenticității, al verității și al adevărului, care să arate realitatea cu lumini și umbre a faptelor și biografiei istorice a Iancului. Astfel a luat naștere, câțiva ani mai târziu, cartea despre Avram Iancu, avocatul moților și al națiunii române (2023).

Documente din colecția Rațiu

Am grupat cele 31 de documente juridice ale colecției Rațiu în câteva categorii distincte:

  1. a) testamentele lui Avram Iancu și Alesandru Iancu (doc. 1-2 din 1850/1874/1873 și 1855);
  2. b) ”conscrierea morții” lui Alesandru Iancu (doc. 3 din 1856) și ”conscrierea morții” lui Avram Iancu în două redactări, una manuscrisă (doc. 25 din 1872), cealaltă completată de mână pe formularul tipizat (doc. 29 din 1876), împreună cu anunțul antistiei comunale din Vidra de Sus prin care s-a dispus conscrierea morții lui Avram Iancu (doc. 26 din 1872);
  3. c) două protocoale ale sedriei comitatense de la Abrud (doc. 4-5 din 1866);
  4. d) chitanțe pentru cheltuieli și sume achitate pentru spitalizarea lui Avram Iancu (doc. 7 din 1872), pentru pentru trasul clopotelor la bisericile romano-catolică, reformată și greco-catolică din Baia de Criș (doc. 15-16, 19 din 1872) și la înmormântarea lui Avram Iancu (doc. 6, 8-14, 17-18, 20-24, 27-28 din 1872);
  5. e) un protocol de cheltuieli cuprinzând 40 de chitanţe în valoare de 1.958 de florini, și cererea adresată de Georgiu Iancu judecătoriei cercuale din Câmpeni de a stabili evidenţa cheltuielilor şi veniturilor lui Avram Iancu pe anii 1871-1877 (doc. 30-31 din 1877).

Ultima voință, testament olograf

Piesa de rezistență a colecției Rațiu o reprezintă unul din cele mai faimoase testamente din istoria românilor, și anume Ultima voință, scrisă în românește cu litere latine și semnată manu propria la Câmpeni în 20 decembrie 1850 de către Avram Iancu. Testamentul olograf original se păstrează la Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Colecții Speciale, Fondul Familiei Rațiu.

Un astfel de testament olograf are o valabilitate generală și, de obicei, nu este necesar să fie autentificat suplimentar. În situația de față, după moartea testatorului (11 septembrie 1872), testamentul lui Iancu a fost înregistrat la Sibiu (25 septembrie 1873), apoi a fost făcut public de către executorul testamentar Matei Nicola și autentificat la Abrud (20 ianuarie 1874). Documentul original conținând testamentul lui Avram Iancu are o excepțională valoare istorică și istorico-juridică,  dar și patrimonială.

Liderul incontestabil al românilor transilvăneni în timpul revoluției și războiului național de la 1848-1849 – în 1850 un tânăr altruist de numai 26 de ani -, și-a lăsat, dăruit și donat toate bunurile mobile și imobile națiunii române din Transilvania, preocupat în cea mai înaltă măsură de fericirea și bunăstarea acesteia.

Viziunea testamentară a lui Avram Iancu cu privire la fericirea națiunii române este anticipată și explicată într-un alt document, puțin cunoscut, și anume în proclamația lui Iancu de la Câmpeni din 4 martie 1849. Analiza comparată a proclamației din 1849 și a testamentului său din 1850 arată că mijloacele practice imaginate de Iancu pentru a dobândi și asigura fericirea românilor erau exclusiv colective și naționale, prin întemeierea primei academii (facultăți) românești de drept din Transilvania și prin instituirea pentru prima oară a justiției românești în Ardeal, în mijlocul muntenilor săi din Țara Moților.

Testamentul original al tatălui lui Avram Iancu

Al doilea pilon al colecției Rațiu îl constituie testamentul original al tatălui lui Avram Iancu, Alesandru Iancu, un document complet necunoscut și inedit până în 2023. Scris în română, dar cu litere chirilice, acest testament dat la Vidra de Sus în 26 iunie 1855 vădește o aplicare imediată a codului civil austriac din 1853 și a patentei imperiale ce a urmat în 1854.

Alesandru Iancu stabilea destinația averii sale mișcătoare și nemișcătoare după moartea sa în acest testament, întocmit cu 3 luni și 1 săptămână înainte de moartea testatorului (2 octombrie 1855), așa cum stipulează ”conscrierea de moarte” înregistrată la Vidra de Sus în 26 februarie 1856. Testamentul descrie în 14 puncte bunurile imobile (punctele 1-6) și cele mobile (punctele 7-10 și 13-14) deținute de testator.

Punctul 11 este cel mai surprinzător, întrucât răstoarnă algoritmul moștenirii. Declarându-și fiul mezin ”la minte clătit și prădător”, adică nebun și risipitor, Iancu tatăl cere scaunului de judecată să numească un ”tutore”, care să-l supravegheze pe Avram Iancu și să-l împiedice să risipească averea părintească.

Și în punctul 12, Alesandru Iancu se îngrijește ca moștenirea pe care o lasă în urmă să se păstreze intactă, stipulând ca, după ce vor muri soția sa Maria și fiul lui cel mare Ioan (fără moștenitori), avuția familiei să îi rămână lui Gheorghe (Georgiu), fiul nepotului său Iosif Iancu (fiul lui Avram Iancu senior, fratele lui Alesandru Iancu). Alesandru Iancu, analfabet, își semnează testamentul ”prin punerea degetului pe cruce”. Semnăturile autografe ale pădurarului șef (gornic) Joseph Schuster și ale celor doi martori, delegatul districtual (Albert) Mânzat și actuarul șef Carl Lerchenfeld, certifică legalitatea documentului, care este întărit cu sigiliile lor de ceară roșie.

Familia lui Iancu

De asemenea, documentele despre Avram Iancu de la Biblioteca Centrală Universitară clujeană ne pun la dispoziție informații istorice noi și foarte interesante referitoare la ”cei doi F”, familia și finanțele.

Astfel, facem cunoștință cu familia extinsă Iancu, prin intermediul datelor genealogice și al listelor înfățișând toate rudele pe linie paternă ale eroului munților (doc. 25, 29). Sunt omise cu desăvârșire rudele din partea mamei Iancului. Nu întâmplător. Deși legea austriacă acorda la succesiune femeilor drept și parte egală cu a bărbaților, realitatea arăta forța cutumei și a dreptului obișnuielnic în Țara Moților. Zestrea acordată fetei la măritiș – în oi, vite, bunuri mobile (rareori în bani) – răscumpăra pământul și alte bunuri imobile dobândite doar de către copiii de parte bărbătească, fetele fiind excluse de la succesiune.

Dosarul colecției Rațiu (doc. 6-14, 17-18, 20-24, 27-28) mai adună laolaltă numeroase chitanțe, liste de cheltuieli, rapoarte financiare și dări de seamă (sau semi, sămi), conținând sume de decontat (denumite calcule, socoteli, számla, Rechnungen).

Date apropiate ale morții

Din lipsa probelor documentare nu se cunoaște data exactă a nașterii ”craiului munților”, ci doar cea aproximativă: ”în vremea cireșelor” anului 1824. Florian Dudaș, care a cercetat protocoalele de botez și cununie ale bisericii parohiale din Vidra de Sus (1989-1994), a constatat că lipsește nu numai înregistrarea nașterii lui Avrămuț sub anul 1824, ci și cea a fratelui său mai mare, Ioan.

A găsit însă consemnarea botezului acestuia din urmă sub data de 22 februarie 1822, împreună cu numele preotului Vasile Gomboș și a ”moașei” de botez Gligor Măriuță. Cercetătorul orădean concluziona că înregistrarea nașterii celor doi feciori ai săi a fost intenționat omisă de judele sătesc Alesandru Iancu (fiul preotului Gheorghe Iancu, parohul din Vidra de Sus), explicând câteva din posibilele motive ale dublei omisiuni.

În ce privește ziua morții lui Avram Iancu, bibliografia prezintă mai multe date apropiate. Dacă Iosif Sterca Șuluțiu (1897) menționa ca zi a morții 10 septembrie 1872, alte surse (2024) vorbesc despre noaptea de 9/10 septembrie. De fapt, Grigore Ploeșteanu a editat documentul oficial care atestă și clarifică definitiv locul și data, adică ziua, ba chiar și ora precisă a morții eroului, săvârșită pe prispa casei lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș, în noaptea de 10/11 septembrie 1872. Documentul, păstrat în fondurile Ministerului maghiar de Interne de la Arhivele Naționale din Budapesta, aparține, alături de alte 10 documente, dosarului descoperit, cercetat și publicat integral în revista ”Vatra” de către cercetătorul târgumureșean (1982).

Este vorba despre declarația protonotarului Amos Frâncu, vicecomitele Zarandului, dată la Baia de Criș, în 26 septembrie 1872, și adresată prefectului Haller Sándor. Vicecomitele Amos Frâncu descrie ceremoniile din 13 septembrie 1872, desfășurate la Baia de Criș și la Țebea cu prilejul înmormântării Iancului, fără a uita să relateze pe larg împrejurările concrete și momentul morții eroului munților, consemnat la orele 3 ale dimineții zilei de 11 septembrie 1872.

Destin tragic

Ca să înțelegem valoarea deosebită a documentelor despre Avram Iancu aflate azi în custodia Colecțiilor Speciale de la BCU Cluj, nu e suficientă prelucrarea lor completă prin transcriere/traducere, nici editarea lor critică din punct de vedere istoric și istoriografic. Abia atunci când adăugăm perspectiva istoriei dreptului înțelegem cadrul legislativ din contextul spațio-temporal în care au fost emise, ca și semnificația acestor acte cu valabilitate juridică.

Cheia de lectură juridică deschide noi perspective pentru înțelegerea atât a destinului tragic parcurs de Avram Iancu în a doua jumătate a vieții sale (1850-1872), cât și a bogatei sale moșteniri materiale și spirituale.

Ea aduce în discuție nu un caz oarecare, al unei familii anonime de români munteni din Ardeal după jumătatea veacului XIX (și chiar și atunci documentele ar fi fost de mare interes istoric). Ci, este vorba despre o situație cu impact emoțional puternic, legată de averea familiei Iancu și, mai ales, de moștenirea lui Avram Iancu. Se dezvăluie importanța moștenirii și a succesiunii în lumea moților, pe vremea când bărbații familiei Iancu au trăit și au murit (tatăl Alesandru a murit în 1855, fratele Ioan în 1871, Avram Iancu în 1872).

Dacă tatăl și fratele mai mare al eroului munților se subsumează regulilor și materialismului existenței obișnuite, Avram Iancu iese din tiparul comun. El este în stare să mute munții din loc pentru a-și apăra neamul și țara, cu arma în mână, în fruntea oastei populare în războiul național (1848-1849), și cu arma legii pentru pădurile moților (1850-1852), dar nu mișcă un deget pentru a se apăra pe sine însuși de nedreptatea alor săi (1855-1866).

Tocmai el, avocatul familiei, cunoscătorul legii, visând și testând o ”Academie de drepturi” română în Ardeal, vădește un dispreț suveran față de orice bunuri lumești personale și individuale. Evoluează între extreme: de la risipă din altruism exagerat la sărăcie lucie (așa cum ne arată documentele de la BCU Cluj), punând mai presus de orice, și decât viața sa proprie, valorile ideale obștești și fericirea nației române.

Ela Cosma

 Referințe bibliografice

Avram Iancu – 200 de ani de la naștere, colecție, Editura Argonaut/Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023, include tomurile: I. Avram Iancu – 150 de ani de la moarte. Studii și comunicări, coordonatori Ela Cosma și Varga Attila, 329 p.; II: Ela Cosma, Avram Iancu, avocatul moților și al națiunii române. Documente necunoscute din colecția Rațiu de la BCU Cluj-Napoca (1850-1877), cu ediție critică de documente, glosar de termeni juridici și indici genealogici de Ela Cosma, revizia științifică a documentelor maghiare de Remus Câmpeanu, 515 p.

Cosma, Ela, Fericirea națiunii în viziunea testamentară a lui Avram Iancu, în ”Țara Bârsei”, Sesiunea de comunicări ”Țara Bârsei”, 25-26 mai 2023, ”Cultură și civilizație în secolele XVIII-XX”, Brașov, Consiliul Județean Brașov, Muzeul ”Casa Mureșenilor”, 2023, p. 19-29; eadem, Proclamația lui Avram Iancu din 4 martie 1849 și instituționalizarea justiției românești în Ardeal, va apărea în ”Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca. Series Historica”, LXIII, 2024.

Direcția Generală de Administrare Monumente și Promovare Turistică a Județului Hunedoara, Consiliul Județean Hunedoara, Avram Iancu, 200 de ani de la naștere, broșură aniversară, 2024.

Documente privind revoluția de la 1848 în Țările Române. C. Transilvania, corpus de documente pașoptiste, editate de către istoricii moderniști de la Institutul de Istorie ”George Barițiu” din Cluj-Napoca, 13 volume, București, Editura Academiei Române, 1977-2024.

Dudaș, Florian, Avram Iancu în tradiția poporului român, Timișoara, Editura Facla, 1989, p. 16-17; idem, Neamul lui Avram Iancu: scurt excurs genealogic, Oradea, Editura Lumina, 1994, p. 15.

Iancu, Avram, Ultima mea Vointia!, testamentul olograf, original păstrat la Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, Colecții Speciale, Fond ”Familia Raţiu”, p. 1r-v, 2v.

Neamțu, Gelu, Avram Iancu – Mit, realitate, simbol, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2012.

Sterca-Șuluțiu, Iosif, Avram Iancu. Biografie, în ”Transilvania”, anul XXVIII, nr. V-VI, Sibiu, iunie-iulie 1897, p. 115-116.

Testamentul olograf al lui Avram Iancu, predat de familia Rațiu Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, în Agerpres. Actualizează lumea, 6 noiembrie 2015, https://www.agerpres.ro/cultura/2015/11/06/testamentul-olograf-al-lui-avram-iancu-predat-de-familia-ratiu-bibliotecii-centrale-universitare-din-cluj-12-57-44, accesat la 18 ianuarie 2024.

Cine este Ela Cosma

Ela Cosma, cercetător științific I dr. dr. la Institutul de Istorie ”George Barițiu” al Academiei Române din Cluj-Napoca, editează colecția de carte ”Avram Iancu – 200 de ani de la naștere” (împreună cu Varga Attila).

În 2023 au apărut primele 2 tomuri ale seriei: tomul I. Avram Iancu – 150 de ani de la moarte. Studii și comunicări, coordonatori Ela Cosma și Varga Attila; tomul II. Ela Cosma, Avram Iancu, avocatul moților și al națiunii române. Documente necunoscute din colecția Rațiu de la BCU Cluj-Napoca (1850-1877).

În pregătire se află: tomul III. Avram Iancu în documentele, presa și istoriografia maghiară, ediție critică de Nicoleta Hegedűs, Varga Attila, prefață de Ela Cosma; tomul IV. Avram Iancu – Acte, memorii, rapoarte, corespondență (1842-1871), ediție critică de Ela Cosma, Angela Rus, Nicoleta Hegedűs.

Proiectul ”Avram Iancu – eroul zilelor noastre” se derulează cu sprijinul financiar al Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Județean Cluj, având susținerea TeraPlast și Băncii Transilvania.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

VIDEO FOTO. Ad Libitum Voices, clujenii care au cucerit Occidentul pe patru voci din patru inimi

Publicat

libitum

Au pornit împreună la drum, în Cluj, dintr-o întâmplare, în urmă cu 12 ani, iar acum se pregătesc să cucerească lumea. Au cântat pe mai toate scenele din România și din Europa, dar vor să ajungă să își încânte fanii din Brazilia la ei acasă.

Trupa Ad Libitum Voices, prescurtat ADLV, e mai mult decât muzică, e o poveste despre pasiune, muncă și succes.

Toți cei patru muzicieni sunt absolvenți ai Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca și fac parte din generații diferite: doi tenori – Tiberius Simu și Sergiu Coltan, un bariton – Vlad Morar și un bas – Cristian Ignuța, care cântă în mai multe limbi: română, engleză, italiană.

Primii pași

”Ideea înființării trupei a venit, practic, în urma unui eveniment amuzant.

Eu cu Cristi eram colegi din Conservator, am și locuit împreună, și am fost invitați, în toamna anului 2012 la o zi de naștere la o prietenă de-a noastră.

Ne-am gândit să-i facem cadou ceea ce știm noi mai bine să facem, să-i cântăm, pentru că ne-am gândit că o să-i placă și o să fie ceva amuzant. Și am pregătit niște piese pop-opera pentru că ne plăcea foarte mult fuziunea dintre aceste două genuri.

Și așa ne-am dus la acest eveniment, i-am cântat, ne-a ieșit foarte bine, am făcut o impresie foarte faină.

Am avut și niște reacții foarte bune printre invitați. Iar acolo s-a aflat o organizatoare de bal de boboci care ne-a invitat la un astfel de bal, astfel că am acceptat. Cu noi mai era un coleg, deci am cântat în trei la acest eveniment”, a povestit Sergiu pentru Cluj24.

Prestația muzicală a avut loc pe scena Casei de Cultură a Studenților și a fost ceva inedit pentru ei, care erau studenți, astfel că s-au gândit să ducă proiectul la un alt nivel.

Lucrurile s-au legat fără ca ei să se aștepte, pentru că, la eveniment, era prezentă și Aura Crecan, care se ocupa de organizare și care, ulterior, a devenit booking agentul trupei și parte a managementului ADLV.

”Aura a văzut potențialul nostru și ne-a chemat apoi la un alt bal al bobocilor. Numele trupei, Ad Libitum Voices, a apărut mai târziu, pe atunci eram cunoscuți drept <<băieții de la Cons>>”, a adăugat Sergiu Colțan.

Cum s-a ajuns la numele Ad Libitum

Cristi a completat amintirile precizând cum s-a ajuns, câteva luni mai târziu, și la ”botezul” numelui.

”Am avut un eveniment de Dragobete în primăvara anului 2013 și ni s-a cerut pentru afiș un nume, pentru că puteam să apărem pe afiș ca <<băieții de la Cons>>.

Și atunci, împreună cu Sergiu, eram într-o sală de repetiții la Academia de Muzică, am luat dicționarul de termeni muzicali și am zis <<hai să căutăm un nume>>.

Și am ajuns la litera A, unde am descoperit Ad Libitum, adică la libera alegere. Și atunci am zis că numele acesta, practic, arată exact ce facem noi. Adică, noi luăm niște fragmente muzicale și le interpretăm după bunul nostru plac, la libera alegere”, a precizat Cristi.

Actuala formulă de patru s-a format pe rând începând cu 2016, când Sergiu a propus să fie cooptat Tiberius pe care îl cunoștea de la Opera Națională Română Cluj-Napoca spunându-i că s-ar potrivi în noua trupă, iar acesta a acceptat.

”Aveam un concert la Iulius Mall și cântam pe o scenă cu o orchestră compusă din oameni de la Conservator, de la Operă. Sergiu mi-a scris că m-aș potrivit în Ad Libitum și am spus <<hai să încercăm>>.

Țin minte că ne-am întâlnit prima dată la Operă, era către sfârșitul anului și urmau niște concerte de colinde. Și au venit cu partituri de colinde, am cântat un pic împreună, mi-a plăcut și am intrat în acest proiect”, a precizat Tiberius.

Al patrulea membru al echipei

Al patrulea membru care a completat echipa a fost Vlad, mezinul, despre care colegii săi susțin că este fantastic de talentat, charismatic, cu o voce și o prezență scenică deosebită.

”În perioada când eu am intrat, era un alt membru cu noi în trupă, al patrulea, cu care nu am prea găsit afinități artistice, și după mult de jumătate de an, ne-am despărțit, astfel că ne trebuia al patrulea membru.

Și, cunoscându-l pe Vlad, care mi-era și student la Conservator în acea perioadă, i-am propus să vină cu noi în Ad Libitum Voices.

El era pe atunci într-o altă trupă, a mers în paralel cu ambele trupe, după care s-a decis să ni se alăture definitiv, imediat după ce am participat, împreună, la X Factor, unde am ajuns până în finală”, a mai explicat Tibi.

Împreună, oficial din aprilie 2017

Vlad a fost nevoit să aleagă între cele două trupe, iar acum recunoaște că a fost cea mai inspirată decizie, fiind vorba despre un proiect în care se făcea muzică ”pe voci”.

”Eu am nevoie de armonii. Trebuie să existe armonii, să se creeze conexiunea asta dintre voci. Am eu o afinitate pentru armonii, că-s de jazz, că-s clasice. Și atunci, fiind patru voci, mi se părea foarte interesant și chiar mă gândeam că puteam face foarte multe lucruri din punct de vedere armonic”, a spus Vlad.

Cei patru au cântat prima oară oficial în actuala formulă a Ad Libitum Voices în aprilie 2017, în cadrul unui eveniment desfășurat la Primăria Zlatna.

Au cântat pe scări, iar scaunele publicului erau pe culoarul de hol, ceea ce, datorită apropierii de spectatori, a transformat concertul într-o experiență interesantă, dar și cu momente care nu se uită ușor.

”Eu am avut niște emoții fantastice și am zis că nu am voce, că până aici a fost, de-abia am început, dar deja s-a terminat. Și Tibi a zis că nu există așa ceva, nu se poate și devenise foarte stresat și el.

Pe atunci aveam un microfon foarte ciudat, care nu funcționa la fel ca microfoanele colegilor mei. Și Tibi a zis să facem schimb de microfoane”, și-a amintit Vlad, iar impasul a fost depășit.

Repertoriul, ales prin consens

Întrebați cum își aleg repertoriul, muzicienii clujeni au răspuns că, la la început, era preponderent pop-opera, piese de concert, piese de ascultat, canzonette, alese dacă le plăceau tuturor, în egală măsură.

”Dacă e unul care spune că nu îi place o piesă sau nu ar putea să o cânte, atunci o lăsăm deoparte și numai dacă considerăm că e foarte de impact și ar merita să facă sacrificiul de a o învăța, atunci o introducem în repertoriu.

E un consens mereu, trebuie să ne placă tuturor piesa pentru că așa reușești să transmiți. Dacă ție îți place ceea ce faci, ceea ce cânti, atunci poți să dai publicului acea energie de care este nevoie.

Repertoriul nostru a suferit modificări în funcție de locul unde ne aflam la concert, am început să mergem în direcția pop destul de mult și să adoptăm și piese de pe radio, din muzica ușoară românească, să le armonizăm și să le dăm nota asta de crossover”, a explicat Sergiu..

În perioada de început a trupei, 2017, Ad Libitum Voices nu avea nicio piesă proprie, iar după euforia participării în finala X Factor, cei patru muzicieni erau încrezători că se află pe drumul cel bun.

Ei au fost în concurs în echipa lui Carla s Dreams, de la care au avut multe de învățat, iar acea perioadă a dus la sudarea echipei și, astfel, și-au dat cu toții seama că au potențialul de a merge înainte.

După X Factor, însă, s-au trezit în ianuarie 2018 că nu se întâmpla nimic special.

Soluția, piesele proprii

”În afară de faptul că ne cunoștea lumea pe stradă, nu se întâmpla nimic concret. Chiar după X Factor, am avut, dintr-o dată, o popularitate imensă, paginile noastre personale de social media și a trupei au explodat și credeam am dat lovitura.

Dar a fost așa o pauză totală după concurs și n-am mai auzit de la nimeni nimic.

Ne-am dat seama că aveam nevoie de o identitate a noastră, să nu mai fim doar o trupă de cover-uri și atunci am început să construim piese. Și Vlad a venit cu ideile pieselor”, a menționat Sergiu.

Primul concert oficial

La rândul său, Vlad a precizat că a venit cu propunerea de a susține un concert, după X Factor, pentru a testa dacă spectatorii chiar cred în ei, sau a fost doar mirajul ecranului, iar Tibi a fost cel care a anunțat concertul într-o emisiune TV, cu locul, ziua și ora, deși nimic nu era aranjat, nici sala rezervată.

”Explicația lui a fost că mai bine anunțăm și ne punem sub presiune decât să nu facem nimic niciodată. Era cât pe ce să își vândă mașina, pentru că nu aveam bani pentru a plăti instrumentiști, pentru a plăti oamenii care lucrau și așa mai departe. Și atunci ne-a salvat Aura, căreia i s-a propus să ne dea o mână de ajutor la organizare, iar eu i-am spus că poate fi managerul nostru și să se ocupe de tot.

Și până la urmă ea a reușit, s-a realizat concertul, a fost <<The first concert>>, primul concert al nostru în 21 aprilie 2018, la un an de zile de când cântam în formula completă Ad Libitum Voices. Iar de atunci a rămas alături de noi”, a subliniat Vlad.

Muzică și versuri proprii

După concert, membrii trupei și-au dat seama că trebuie să aibă în repertoriu și piese proprii, dincolo de cover-uri, astfel că după un început firav, au început să lucreze cu actualul manager, Adrian Radu, care era pe atunci producător la case de discursuri recunoscute din țară.

”Eu scriam liniile melodice, iar Cristi și Tibi scriau versurile, cu ajutorul lui Adrian Radu pe partea de producție. A fost o muncă de echipă.

Până în prezent s-au adunat mai multe piese și, iată, suntem în 2024, an în care am lansat un mic album de patru piese. dincolo de piesele pe care deja le lansasem până acum.

Avem acum 12 piese proprii, iar în ultima perioadă am mai colaborat și cu alți oameni care să ne creeze piese, adică să colaborăm împreună cu ei”, a mai spus Vlad.

Înregistrări în dulap, în pandemie, să nu fie ecou

Una dintre cele mai dificile perioade traversate a fost cea a pandemiei Covid, care a dus la anularea unor concerte și apariții publice, astfel că muzicienii trupei au fost nevoiți să se descurce și să găsească soluții.

Toate filmările din acea perioadă, care se regăsesc, încă postate pe canalele de socializare, erau făcute din camera fiecăruia, cu telefonul și trimise prin internet lui Sergiu, care le edita.

”Filmările ca filmările, că mai ieșeau în curte, mai ieșeai pe balcon să filmezi, dar pe partea de audio, ca să nu fie prea mult ecou și să se poată apoi pune vocile în program, eu, personal, înregistram în dulap. Mă băgam între haine, intram cu telefonul în dulap, între cămăși, între haine, ca să să nu fie ecou și acolo cântam în genunchi, în dulap.

Avem o piesă, The Prayer, înregistrată cu Teodora Sava, care se găsește pe Spotify, înregistrată așa”, a dezvăluit Tibi, despre condițiile vitrege de atunci.

Ce are special fiecare voce

Fiecare voce a celor patru muzicieni clujeni este specială, își aduce aportul și întregește totul unitar care este trupa Ad Libitum Voices și oferă calitatea interpretării.

Vlad: ”Este extrem de rar ca un grup format din întâmplare, pentru că nu este un grup format de cineva care știe exact ce vrea, să cânte așa de bine. Sunt grupuri formate din membri de familie care au o chimie foarte bună, se știu de mici, dar la noi este o întâmplare că fiind patru caractere diferite cu patru voci diferite cu idei diferite, să ne potrivim. În 90% din cazuri totul funcționează exact așa cum ne dorim și ajunge la un sens sens comun.

Vocea mea cred că aduce un plus ca și cireașa de pe tort. Mie îmi place foarte mult să mă joc, să fac melisme, să am idei”.

Sergiu: ”Eu consider că vocea mea este caldă, emană căldură, finețe, sensibilitate și cred că în pachetul de voci cu asta contribuie și asta încheagă vocile. Pentru că sunt voci puternice aici și pot să zic că eu sunt așa, un element liant între toate”

Element de șoc

Cristi: ”Vocea mea cred că este elementul de șoc. Pentru că lumea când mă vede așa mai micuț, mai slăbuț, și când deschid gura și ies gravele, de acolo începe mirarea. De unde iese atâta voce? Cum poți să cânți atâta de gros?”

Tibi: ” Eu, înainte să fac parte din Ad Libitum Voices, am cântat mulți ani operă. Opera a fost pasiunea mea și asta e ce-am visat să fiu, cântăreț de operă, și în toată această perioadă m-am luptat cu acutele. Asta a fost o problemă pe care m-am confruntat.

Tot timpul aveam o ușoară nesiguranță și nu reușeam să ating notele acelea de sus, la volumul și la calitatea necesară sau suficientă corespunzătoare restului vocii.

După ce am intrat în trupă, mi-am dat seama că a cânta la microfon este altceva și, în ultimul an, lucrând cu o profesoară din București, Anda Pop, am descoperit un nou stil de emisie care îmi permite să cant, în sfârșit, notele astea. În ultimul an pot să spun că sunt foarte fericit de fiecare dată când pot să răcnesc acute, e ceva ce-mi doream de mulți ani. În sfârșit îmi văd visul cu ochii”.

Planuri de viitor

Ad Libitum Voices a avut anul trecut peste 90 de concerte, iar trupa are planuri mari pentru următorii 10 ani, ținta fiind de a cânta în străinătate, dar nu doar pentru comunitățile de români din Belgia, Marea Britanie, Spania sau Italia, ca până acum, ci proiectul să devină unul internațional, astfel încât să determine cât mai mulți spectatori să cumpere un bilet la concerte.

”Obiectivul este destul de realist, iar pentru atingerea sa trebuie foarte multă muncă. Cred că avem foarte mari șanse ca proiectul nostru să fie cel mai de succes pe care l-a avut România vreodată, dincolo de artiști solo, vorbim strict despre trupe. Suntem acum una dintre cele mai cunoscute trupe pop-rock din Sud-Estul Europei.

Noi avem un public care, în ultimul an, a venit în marea majoritate din Brazilia.

Avem din cei peste 1,2 milioane de fani, undeva la 30-40% care sunt din Brazilia și noi nu cântăm în portugheză. Am înțeles că mulți brazilieni înțeleg piesele italienești pe care noi le cântăm, ceea ce este fascinant.

N-ar fi rău să avem un concert în Brazilia. Sper ca, în 10 ani, să ne vedem pe plaja Copacabana într-un concert Ad Libitum Voices”, a mai afirmat Vlad.

Datorită impactului de pe rețelele de socializare, muzica trupei ajunge în cele mai neașteptate locuri, iar pe lângă Brazilia, Ad Libitum Voices are fani din Iran sau Uzbekistan, de exemplu.

Concert de Crăciun pe patru voci, din patru inimi

Ad Libitum Voices a cântat, recent, pe scena Sălii Palatului din București cu Loredana Groza, iar pe 22 decembrie la Cinema – Teatru ”Florin Piersic” Cluj-Napoca, după cum preciza Vlad, va susține un concert de Crăciun ”pentru toți oamenii care vor să asculte muzică de suflet, din suflet, pe patru voci, din patru inimi”.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj sărbătorește pasagerul cu numărul 3 milioane în 2024, a doua oară în istorie

Publicat

aeroport cluj avram iancu

Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sărbătorește pentru a doua oară în istoria sa pasagerul cu numărul 3 milioane, o performanță unică pentru un aeroport regional din România.

Evenimentul aniversar este programat luni, 25 noiembrie, când pasagerul este așteptat să sosească la Cluj-Napoca cu o cursă a companiei elvețiene Swiss Air de la Zurich.
”Acest succes subliniază importanța strategică a aeroportului în conectarea Clujului cu numeroase destinații din Europa și din întreaga lume și consolidează, astfel, poziția aeroportului în rețeaua internațională de transport aerian.

Anul trecut, primul pasager cu numărul 3 milioane a ajuns pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj în ziua de 24 noiembrie.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital

Publicat

accident

Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin și 2 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute la un grav accident rutier petrecut pe drumul DN1E60, în localitatea Bucea, comuna Negreni.

La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și unul al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj. Echipajele operative au găsit un autocamion și un microbuz avariate, precum și un bărbat încarcerat în ultimul dintre acestea.
”Salvatorii au folosit echipamentele din dotare pentru a asigura accesul către victimă, precum și pentru extragerea acesteia fără agravarea leziunilor suferite. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, prezenta mai multe traumatisme, era în stare de conștiență și era cooperant. Ulterior a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Totodată, alți doi bărbați au mai fost consultați la fața locului de către echipajele SMURD și SAJ, dintre care un tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, arată pompierii de la ISU Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni

Publicat

iarna

ANM anunță că urmează patru săptămâni mai reci decât normalul perioadei, cu temperaturi scăzute în toate regiunile țării, dar mai ales în sud-vest. Precipitațiile vor fi abundente în prima săptămână, în special la munte, apoi vor scădea semnificativ. La jumătatea lui decembrie, acestea vor reveni.

Săptămâna 25 noiembrie – 2 decembrie

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.

Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni

Săptămâna 25 – 2 decembrie

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 2 – 9 decembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi deficitar în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele vestice.

Săptămâna 9 – 16 decembrie

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax