Connect with us

CULTURA

VIDEO. Podcast Cluj24. Regizorul Paul Negoescu: Experiența la cinematograf e diferită față de laptop sau televizor

Publicat


YouTube video

Regizorul Paul Negoescu a fost, luni, invitatul lui Doru Pop la podcastul Cluj24 dedicat TIFF.  Acesta este și membru al juriului festivalului de la Cluj-Napoca.

Negoescu absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, în prezent lector la catedra catedra regie de film a UNATC.

Regizor și scenarist de film, a debutat cu un prim lungmetraj intitulat O lună în Thailanda (2012).

A scris și regizat Două lozuri (2016), adaptare după schița celebră a lui I. L. Caragiale, urmat de comedia Povestea unui pierde-vară (2018) și filmul polițist Oameni de treabă (2022).

În 2023 a făcut o continuare după cel mai de succes film al său, Încă două lozuri.

 

Doru Pop, cronica la ”Oameni de treabă”: Cum ar fi fost dacă Agatha Christie s-ar fi născut la Botoșani?!

Oameni de treabă (2022) a fost nominalizat la 10 premii Gopo și a fost premiat la principalele categorii (Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol secundar și Cel mai bun montaj). Povestea începe în cheie parodică și se încheie într-o tentă voit absurdă.

Încă din incipitul filmului primim această cheie de lectură tragi-comică, când vedem că, de pe platforma unei dube, cade o găină în mijlocul drumului.

Găina rătăcită devine o metaforă vizuală recurentă pentru diverse momente de intensitate narativă, de fapt funcționând ca un simbol simplist pentru identitatea personajului principal, polițistul Ilie. Negoescu reintroduce găina ca un fel de indiciu hermeneutic, pentru că și în curtea primarului ciugulește o găină în fântâna kitsch (ca semn al corupției), polițistul nostru vrea să prindă o găină în mijlocul drumului (chiar în punctul de inflexiune morală) etc.

Dacă nu putem să știm la ce se gândește o găină, ne dăm seama încă din primele scene că filmul este povestea unui om mărunt. Ilie „din Băbuleni”, personaj jucat de Iulian Postelnicu, e un agent de poliție mutat disciplinar într-un sat moldovenesc uitat de timp. Ilie are apartament la Botoșani și idealuri mărunte, e divorțat și dornic să își cumpere o livadă. Acum trăiește de vreo zece ani într-o comunitate în care pare că nu se întâmplă nimic, dar unde, de îndată ce apare un alt nou polițist, lucrurile se schimbă.

Negoescu, care s-a remarcat după ce a făcut o adaptare contemporaneizată a nuvelei lui Caragiale „Două loturi”, publicată încă din 1898 și deja popularizată în cinemaul nostru, se dovedește un „caragialian” până la capăt. În acest film, spre deosebire de filmul anterior intitulat „Două lozuri” (2016), unde subiectul e tratat mai degrabă umoristic, Negoescu evoluează ca și marele dramaturg pe care îl consideră maestrul său, către tragedie.

Eforturile regizorului sunt oarecum ajutate de figura lui Postelnicu, care a câștigat un alt premiu Gopo pentru actorie (în rolul turnătorului „Vali” din filmul lui Andrei Cohn, Arest), făcând din Ilie e un fel de „Buster Keaton de Botșeni”, care prestează tot felul de schimonoseli faciale, ridică din sprâncene și pune în mișcare felurite ticuri, care se vor expresive, dar care reduc dramatismul personajului. Acesta, ca și găina cu care e asociat, arată adeseori ca un animal speriat, prins între faruri.

Postelnicu, actor și scenarist (a scris inclusiv câteva episoade din „Las Fierbinți” cu care, aduce și acest film), ar vrea să aducă puțin cu prințul Mîșkin, cu idiotul mistic dostoievskian, dar această asociere e posibilă doar dacă prințul s-ar fi născut la Fălticeni (sau la Focșani, ca actorul nostru) și ar fi vulgar fără vreun motiv întemeiat.

Uneori grimasele lui Postelnicu ajută la construirea nui „comic din off”, cum este scena în care Ilie aude dialogul fratelui său cu fosta lui soție, sau când povestește cu primarul, iar concetățenii lor se bat în fundal. Dar, în general, el nu reușește să fie mai mult decât un Pristanda mioritizat, un slugoi al primarului care duce scândurile acestuia cu Mitsubishi-ul șefului și care o ia treptat razna, ca și personajul caragialian din „Două loturi”. După o lungă perioadă de acalmie, în primele 20 minute ale filmului nu se întâmplă mai nimic, regizorul și scenariștii săi (Radu Romaniuc plus Oana Tudor) ne introduc un prim moment de „tensiune”, în care îl vedem pe primarul Costică izbindu-se cu capul de stâlpul casei. După alte 20 de minute, în care urmărim deambulările inutile ale polițistului nostru, se produce și un fel de climax, când aflăm că a avut loc un incident narativ, moartea unui concetățean. De aici încolo povestea se transformă într-un „sfriller” scris dacă Agatha Christie s-ar fi căsătorit a doua oară la Vaslui, pentru că primarul, ajutat de popa din sat, l-a ucis pe soțul unei localnice dezirabile sexual.

Reușita este că, prin intermediul lui Ilie, suntem introduși în lumea satului moldovenesc profund și post-comunist, căruia îi lipsește complexitatea. Pare că în satul acesta nu mai există altcineva decât primarul (jucat Vasile Muraru), popa (jucat de Daniel Busuioc) și acoliții lor. E ca un banc despre România, în care primarul, cu popa și cu polițistul satului se întâlnesc la braserie să ia decizii, decizii însoțite adeseori de băutură.

În acest sat inexistent, populat de figuri caricaturale, apare brusc un tânăr agent, pe nume Vali, care începe propria sa investigație. Aici lucrurile sunt legate cu ață scenaristică foarte albă. Nu doar că investigațiile criminale în sistemul românesc de justiție nu sunt făcute de polițiștii locali, în sistemul judiciar din România „strângerea probelor” se face doar sub supravegherea procurorului, de către ofițerii investigatori specializați, nu de către polițiștii de la țară, dar și pentru că totul se întâmplă subit, fără justificare.

Singura explicație este că regizorul și scenariștii s-au gândit să facă un soi de A Few Good Men moldovenesc. Ca și în filmul lui Rob Reiner (1992) asistăm la sfâșierea morală a justițiarului „de Băbuleni” care, presat de primarul mefistofelic și ucigaș, care încearcă să îl corupă, polițistul își descoperă vâna morală când află că tânărul polițist (jucat de Anghel Damian), pentru care postul de agent local fusese un „challange” și cu care se certase, e bătut până la moarte sau că soția victimei a fost alungată tot prin violență.

Problema este că, deși regizorul și scenariștii vor cu tot dinadinsul să complice povestea, așa cum au citit în cărțile lui Syd Field, faptul că „Iliuță” descoperă imoralitatea primarului după ce a fost zece ani mâna dreaptă a acestuia, că apar informații despre traficul de țigări abia la final, este doar un traseul narativ care duce direct la dilema morale a polițistului, dar care nu se susține în construirea intrigii.

Un alt element de dezacord este dorința de autenticitate cu orice preț. Accentul moldovenesc al personajelor, care ar trebui să dea o notă de veridicitate, este adeseori exagerat de către unii actori, deși majoritatea sunt din această zonă dialectală. Muraru, care e de pe la Piatra-Neamț, îi dă polițistului sfaturi sfaturi din categoria: „fașim și putiem să șie ghini” sau „fă ce-ți spune cujetul”, iar procurorul de caz (care apare și dispare subit) zice „prinșipii”, ca pe la Chișinău, de unde e actorul. Și spațiul e „provincializat” cu bună știință, oamenii trăiesc într-un soi de case uitate de timp, cu carpete pe pereți, iar în fundal apar și niște ucraineni contrabandiști și bătăuși, fără nicio explicație.

La final aflăm că polițistul Ilie a mai „făcut pe nebunul” în urmă cu 10 ani, ceea ce justifică deznodământul care, din păcate, devine o sarabandă absurdă și cu totul necredibilă. Iliuță își pune chipiul de polițist și se hotărăște să fie justițiar, un de de „lităl uepon” de la Băbuleni. Se împușcă cu popa din sat, care e îmbrăcat cu un trening roșu și îl atacă pe polițist cu o toporișcă, pe care i-o înfige în spinare, polițistul împușcă mai mulți contrabandiști, primarul trage cu kalașnikovul și nu nimerește, toată lumea moare, mai ceva ca în actul final din „Hamlet”.

Oameni de treabă e bun numai ca să intre în portofoliul „Netflix” (deși a fost finanțat cu bani de la TVR), probabil la categoria „mioritic craim” (crime), unde s-ar putea inventa un nou gen de polisierului, un fel de Tarantino de Bahlui, cum un scenariu inspirat din „Las fierbinți”, injectat cu lecturi din Schopenhauer și pus la perfuzii cu filmele realizate de Guy Ritchie. Poate această tentantivă de polisier tragicomic va fi urmată de alte încercări ale cineaștilor autohtoni de a face experimente cu genurile asociate filmului polițist și vom vedea noi creații care explorează comicul din spatele dezastrului, așa cum doar Caragiale știa să o facă.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Atenționare Cod GALBEN de furtună în zona montană a Clujului

Publicat

furtuna

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis noi atenționări Cod Galben de furtuni. Condiții de instabilitate atmosferică vor fi în zona montană a Clujului și în alte județe din jumătatea de vest a țării.

Atenționarea este valabilă de miercuri, 26 iunie, ora 13.00 până joi, 27 iunie, ora 6.00.

Atenționare Cod GALBEN de furtună în zona montană a Clujului

Instabilitatea se va manifesta prin averse torențiale, intensificări ale vântului (rafale în general de 50-70 km/h), vijelii, grindină și descărcări electrice.

harta

În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25-35 l/mp și izolat de peste 50 l/mp.

 

Citește mai departe

CULTURA

FOTO. Cel mai mare concurs de jazz din România va avea loc în Parcul Central din Cluj-Napoca. Concurează artiști din 10 țări

Publicat

De

jazz in the park

Cea de-a 7 ediție a Jazz in the Park Competition, cel mai mare concurs de jazz din România, aduce în Parcul Central din Cluj-Napoca tinere talente care vor face atmosferă și vor încerca să cucerească publicul în perioada 5-7 iulie.

Finaliste sunt 13 tinere trupe din 10 țări, artiștii fiind aleși dintr-un număr record de înscrieri la competiție – 246 de trupe din 39 de țări de pe 3 continente: Abel Marton Nagy’s Cosmos Band (Austria), Anna Hauss (Germania), Chief’s Condition (Olanda), daoud (Franța), David Luca Quartet , Jazz Family Trio „ShekBand” (Ucraina), kitti (Scoția), Lyder Røed Quintet  (Norvegia), MAGRO (Germania), Nonconformist Anthology (România), Răzvan Cipcă Trio (România), Subconscious Trio  (Italia) și Zouratie Kone Trio  (Belgia). Acești artiștii

Fondatorul Jazz in the Park, Alin Vaida, a declarat, miercuri, că pe lângă tinerele talente care vor concura în cadrul concursului, în Parcul Central din Cluj-Napoca vor cânta, în fiecare seară a evenimentului, invitați speciali.

Se pune preț pe interpretarea live

”Este cea mai bună ediție de concurs, fiind un eveniment important. Avem artiști cu mare notorietate și credem că acest concurs contribuie la industria muzicală europeană. Line-up-ul este unul competitiv și sunt convins că, în viitor, vom auzi de multe dintre trupele prezente la Cluj.

Simțim că am descoperit viitorul Coldplay. Suntem entuziasmați în legătură cu această competiție muzicală în care punem mult preț pe interpretarea live din cadrul evenimentului”, a spus Vaida.

Potrivit acestuia, selecția celor 13 finaliști a durat 3 săptămâni.

 Invitați de seamă

Celebrul pianist și compozitor cubanez Roberto Fonseca va veni în România special pentru Jazz in the Park Competition. Finalul zilei de sâmbătă va fi așadar o seară de dans pe ritmuri de mambo, rumba și bolero, combinate cu ritmuri vibrante de jazz.

Vineri seara atmosfera va fi întreținută de concertul Elenei Mîndru, una dintre cele mai valoroase artiste ale jazzului european care anul acesta este și membru al juriului, iar duminică seara vor urca pe scena mare din Parcul Central, din nou, trupa Klawo, câștigătorii Jazz in the Park Competition 2023. Pe lângă aceștia, pe scena invitaților speciali vor mai cânta: Corto.Alto, 7th SENSE și Răzvan Florescu Quartet.

Harta evenimentului a fost regândită și mărită astfel că, din acest an, concurenții vor avea o scenă dedicată lângă Universitatea de Artă și Design din Parcul Central, în timp ce scena mare a evenimentului va rămâne în capătul aleii centrale a parcului.

Se susțin tinerii muzicieni de jazz

Denisa Dan, manager Jazz in the Park Competition, a declarat la rândul său că Jazz in the Park Competition este modul propriu de a susține tinerii muzicieni de jazz.

”Nivelul competiției din acest an este impresionant: aproape 250 de trupe din 39 de țări au dorit să vină la Cluj!

Îi vom asculta pe cei 13 finaliști și vă garantăm că veți fi impresionați. Cu sprijinul partenerilor noștri și un line-up variat de activități, vă promitem un adevărat festival în care jazzul și experiențele se îmbină perfect”, a spus Dan.

Program Jazz in the Park Competition

Vineri, 5 iulie

Competition Stage:

  • 16:30: Răzvan Cipcă Trio
  • 17:40: Nonconformist Anthology
  • 18:50: Magro
  • 20:00: Chief’s Condition

Special Guests  Stage:

  • 20:45: Corto.Alto
  • 22:10: Elena Mîndru

Vinyl Stage:

  • 14:00: Audiție vinyl-uri curatoriate de Melomelanj
  • 15:00: Micar
  • 17:00: Sugar (MeloMelanj) & Dubase (LazyHour)
  • 21:00: Blanilla

Jam Session:

  • 21:00: Music Hub & Competition Artists. Locație: Music Lounge by BRD
  • 23:30: Competition & Local Artists. Locație: Colin’s Gastro Pub

 

Sâmbătă, 6 iulie

Competition Stage:

  • 16:30: Jazz Family Trio „ShekBand”
  • 17:40: Lyder Røed Quintet
  • 18:50: Subconscious Trio
  • 20:00: Anna Hauss

Special Guests  Stage:

  • 20:45: 7th Sense
  • 22:10: Roberto Fonseca

Vinyl Stage:

  • 14:00: Audiție vinyl-uri cu Melomelanj
  • 15:00: Rogvaiv (LazyHour) & D’Jhu (MeloMelanj)
  • 20:00: Electors

Jam Session:

  • 21:00: Music Hub & Competition Artists. Locație: Music Lounge by BRD
  • 23:30: Competition & Local Artists. Locație: Colin’s Gastro Pub

 

Duminică, 7 iulie

Competition Stage:

  • 15:40: Abel Marton Nagy’s Cosmos Band
  • 16:50: Zouratié Koné TRIO
  • 18:00: kitti
  • 19:10: daoud
  • 20:20: David Luca Quartet

Special Guests  Stage:

  • 20:00: Răzvan Florescu Quartet
  • 21:00: Gala de decernare a premiilor Jazz in the Park Competition
  • 22:00: Klawo

Vinyl Stage:

  • 14:00: Dubik
  • 17:00: Puiu
  • 20:00: Wax on Fridays

Jam Session:

  • 21:00: Music Hub & Competition Artists. Locație: Music Lounge by BRD
  • 23:30: Competition & Local Artists. Locație: Colin’s Gastro Pub

Pe lângă concerte, Parcul Central din Cluj-Napoca va arăta ca odinioară, când festivalul câștiga premiul de Best Small Festival in Europe: cu multe activități cu și despre muzică, un ”line-up gastronomic” atent selecționat și o zonă dedicată vinurilor. Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale, în cadrul unei zone dedicate lor.

Premiile Jazz in the Park Competition 2024

Cei 13 finaliști vor cânta în fața a mii de oameni și se vor bucura de o atmosferă de festival.

Valoarea totală a premiilor pentru câștigători depășește 35.000 de euro. Câștigătorii Jazz in the Park Competition 2023 vor fi anunțați duminică, la ora 21.00, pe scena principală.

Finaliștii vor primi puncte pentru: calitatea interpretării, coeziunea trupei, interacțiunea cu publicul, respectarea timpilor alocați și originalitatea muzicii. Juriul din acest an va fi format din: vocalista și compozitoarea Elena Mîndru, jurnalistul de radio Bogdan Roșca-Zăsmencu, liderul și pianistul formației JazzyBIT, Teodor Pop și stage managerul Jazz in the Park, Horea Marc.

  • Premiul 1: 5.000 euro și invitația de a susține un concert în cadrul festivalului Jazz in the Park în perioada 30 august -1 septembrie 2024 – premiu oferit de BRD – Groupe Société Générale
  • Premiul 2: 3.000 euro – premiu oferit de Purcari
  • Premiul 3: 1.000 euro – premiu oferit de platforma iabilet.ro
  • Premiul pentru cea mai bună formație românească din competiție: 1.000 euro;
  • Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție: 500 euro – premiu oferit de Meze Audio
  • Trei (3) mențiuni pentru cei mai buni muzicieni: 500 euro – premiu oferit de Audio-Technica
  • Premiul publicului: – premiu oferit de PPC

Fanii pot să voteze finalistul preferat la premiul publicului

Cei care vor veni la Jazz in the Park Competition vor avea un cuvânt important de spus anul acesta.

Ei vor putea vota, cu note de la 1 la 10, reprezentanția artiștilior finaliști. Pentru asta, fanii trebuie să vină la eveniment și și îi asculte live.

După fiecare concert, pe ecranul scenei principale, va apărea un QR code care, accesat, va duce la formularul de vot pentru cei care tocmai au cântat.

Toți cei care și-au exprimat astfel votul vor intra automat în tragerea la sorți pentru premiul de fidelitate: un abonament dublu la Jazz in the Park Festival 2024 și două tricouri Jazz in the Park.

Fondul Jazz in the Park revine

Ca de obicei, intrarea la eveniment va fi gratuită. În cadrul concursului, publicul participant va putea însă susține inițiativele culturale ale organizatorilor, cumpărând biletul neobligatoriu și contribuind la Fondul Jazz in the Park, care va fi relansat în cadrul evenimentului.  Această campanie a debutat în 2015 și a fost activă până în 2020, timp în care s-au strâns și au fost donați peste 100.000 euro în comunitate.

Jazz in the Park Competition a revenit în forță în 2023

Jazz in the Park Competition a revenit în 2023 după câțiva ani de pauză, ca un eveniment matur. Din totalul de 212 aplicanți, trupa Klawo din Polonia a fost marea câștigătoare a celei de-a șasea ediții, iar acum vor cânta din nou la eveniment, ca invitați speciali.

Jazz in the Park Competition își propune să descopere trupe talentate de jazz din toată lumea și să le facă cunoscute. Evenimentul ajunge anul acesta la cea de-a VII-a ediție.

Despre Jazz in the Park

Jazz in the Park este organizat de Fapte, o organizație care dezvoltă oameni și comunități prin evenimente culturale. Calendarul din 2024 include două mari festivaluri organizate în Cluj-Napoca, precum și o expoziție muzicală.

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Încă un TRANSFER la CFR Cluj. Un MIJLOCAȘ gambian s-a alăturat lotului

Publicat

kalifa kujabi

Continuă achizițiile la CFR Cluj. Dan Petrescu își dorește o echipă puternică în toate compartimentele pentru a se bate la titlu, așa cum a anunțat. Kalifa Kujabi, un mijlocaș gambian de 24 de ani, s-a alăturat lotului clujean.

„Bine ai venit, Kalifa Kujabi!
Suntem bucuroși să vă anunțăm cel de-al 6-lea transfer al acestei veri! Mijlocașul gambian, Kalifa Kujabi, este noul jucător al echipei noastre!

Încă un TRANSFER la CFR Cluj. Un MIJLOCAȘ gambian s-a alăturat lotului

În vârstă de 24 de ani, fotbalistul a evoluat până acum în Italia pentru Frosinone, Costa Orientale Sarda și SEF Torres 1903.

Îi urăm bun venit în Gruia și cât mai multe reușite alături de CFR Cluj”, scrie pe pagina de Facebook a clubului.

Conform site-ului de specialitate transfermarkt, Kujabi este cotat la 75.000 euro.

Citește mai departe

EVENIMENT

LIVE VIDEO. Tricolorul României, sfințit și înălțat pe catarg în Piața Avram Iancu, de Ziua Drapelului Național

Publicat

tricolor

În Piața Avram Iancu din Cluj-Napoca are loc, miercuri, ceremonia militară și religioasă dedicate „Zilei Drapelului Național” la care participă militari al Diviziei 4 Infanterie ”Gemina”.

Manifestările dedicate acestei zile au început marți seară când, la ora 19, în Piaţa Avram Iancu, tricolorul a fost coborât de pe catarg și depus în Catedrala Mitropolitană.

tricolor

Miercuri dimineață la ora 9,30 a avut loc slujba de sfinţire a drapelului național în Catedrala Mitropolitană, iar la ora 10 tricolorul este înălțat pe catarg nu înainte de a fi sărutat de reprezentanții autorităților locale.

tricolor

Detaşamentul de onoare este constituit din militari ai Regimentului 317 ISR „Vlădeasa”, Regimentului 50 Rachete Antiaeriene „Andrei Mureşianu”, Batalionului 55 Comunicaţii şi Informatică „Napoca” și Muzica Militară a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”.

tricolor

tricolor

tricolor

Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la data de 26 iunie.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax