Cluj24 încearcă, după cum poate ați observat, să căutăm explicații la ceea ce (ni) se întâmplă în ultimele săptămâni. A fost profesorul Doru Pop, va fi profesorul și filosoful Aurel Codoban, dar și un susținător al lui Călin Georgescu, actorul și regizorul Emanuel Petran. Astăzi l-am avut ca invitat pe jurnalistul Mihnea Măruță la podcastul Contraste.

”Am încercat să-l provoc la o diagnoză, să obțin un răspuns la întrebarea care ne obsedează de zile bune: cum am ajuns aici? Răspunsurile, pentru că nu e doar unul, sunt multe, dar de bună seamă nu suficiente, fascinante și tulburătoare.

Dar dincolo de orice se va întâmpla duminică la urne, va rămâne, printre altele, pledoaria lui Mihnea Măruță pentru țara aceasta și limba română, adică ceea ce, cu siguranță, ar trebui să ne mai unească”, a spus realizatorul Florin Danciu.

Mai jos aveți câteva dintre ideile/afirmațiile din podcast.

Oamenii nu mai înțeleg încotro merge lumea

„Suntem în cel mai bun moment al istoriei noastre. Nu ne dăm seama și sper să nici nu aflăm în următoarele luni cât de bine ne este!”

„Suntem în niște organizații care, într-un fel, nu doar că ne protejează, ci și ne trag după ele. Dacă ne gândim la Uniunea Europeană, fără presiunea pusă de Uniunea Europeană pentru adaptarea instituțiilor, pentru ca să învățăm niște proceduri democratice și să mergem într-o anumită direcție. Românii n-ar face schimbările de capul lor.”

„Dar, în același timp, suntem într-un context mondial și aici este lucru pe care mulți din politicieni se feresc să-l spună, în care asistăm la un asalt al unei ideologii foarte ciudate, ca să nu zic altceva, care vrea să rescrie tot ceea ce știm despre trecut. Și mă refer, bineînțeles, la ideologia, așa zis, progresistă.”

„Aici cred că avem de-a face cu una dintre cauzele majore ale votului din acest an, de la prezidențiale, și anume faptul că oamenii nu mai înțeleg încotro merge lumea. Oamenii nu înțeleg cum am ajuns, de exemplu, să repunem în discuție termeni fundamentali precum, și e o dezbatere întreagă în Occident, ce este femeia și ce este bărbatul!”

„În momentul în care tu pui la îndoială bazele prin care oamenii percep realitatea, și anume limbajul, că despre limbaj vorbim, oamenii își pierd reperele. În momentul în care își pierd reperele, ei caută alte repere și atunci nu pot să le găsească decât întorcându-se în trecut. Pentru că viitorul este evident incert. Și atunci, întorcându-te în trecut, idealizezi trecutul.”

Ideologia progresistă

„Toate aceste atacuri asupra minții oamenilor creează, bineînțeles, un recul. Iar reculul ăsta, la nivel mondial, se numește mișcarea conservatoare-suveranistă, cum vrei tu să-i spunem.

Deci, după părerea mea, mai întâi a fost tentativa de a modifica felul în care oamenii înțeleg realitatea, care și ea, la rândul ei, este cu nuanțe, pentru că acolo, în America, de exemplu, există niște probleme pe care noi nu le avem și pe care nu le înțelegem și care s-a încercat să fie rezolvate prin această nouă ideologie.”

Statele Unite și Europa au adoptat aceste politici și dacă ne aducem în minte înainte de pandemie, temele nu erau cum să o ducă oamenii mai bine, ci temele erau cele preluate din America, cum să facem din mamă și tată, părinte 1 și părinte 2.”

„Ideologia progresistă a început după al doilea război mondial și generația Flower Power este generația în care ajung la apogeu profesori crescuți în propaganda sovietică și așa mai departe, marxism de tip american, marxism de tip francez și așa mai departe.

Deci oameni care, trăind în cea mai bună dintre lumi, își imaginau că Uniunea Sovietică și China sunt soluții pentru nedreptățile din lume. Deci sunt niște factori extrem de complecși, care vin de acum 70-80 de ani, care au fost, să zicem, însămânțați în universități în anii 60-70 și care au ajuns la germinație și la înflorire după ce a căzut cortina de fier.”

Oamenii nu înțeleg ce e inteligența artificială

„Votul pentru Georgescu se încadrează cumva într-un trend și american, acolo a câștigat Trump, dar și european, dar mai e și mimetismul românesc, care, din păcate, și aici trebuie să o spunem, rareori este capabil să producă viziuni originale. Propriul proiect de țară. Deci noi, pentru că suntem o națiune relativ recentă, mai degrabă preluăm modele.”

„Doar două treimi aș zice eu din populația României, cei care am rămas în țară, mai suntem dispuși să tragem, să ne educăm copii, să rămână, să ne imaginăm că putem avea o ȚARĂ, să nu ne gândim tot timpul la acest decalaj, ci să ne gândim la faptul că au murit niște milioane de oameni ca noi să putem vorbi această limbă, au murit niște milioane de oameni ca noi să avem o țară în aceste granițe și pentru asta merită să rămâi și să lupți mai departe!”

„Când zic mamă, tu știi la ce mă refer, când zic tată, tu știi la ce mă refer. Și dacă nu există această înțelegere comună a semanticii, noi nu ne mai putem înțelege și ne dăm unul în cap celuilalt. În momentul în care este atacată structura și semantica limbajului, toată realitatea este pervertită, e ca și cum mai pune fitile și bombe la temelia realității!”

„Asta se întâmplă de câțiva ani de zile. Oamenii nu înțeleg ce se întâmplă și sunt înspăimântați cu privire la viitor cu atât mai mult cu cât vin tot felul de semnale, de exemplu inteligența artificială pe care iară nu o înțeleg.”

Nu mai vor să fie generația de sacrificiu

„Adică, ce s-a întâmplat? Un fenomen incredibil. Noi nu mai stăm să vorbim, să ne întâlnim, să ieșim, să ne ducem la plimbare, să jucăm fotbal, să ne vedem, ci în momentul în care avem o secundă, scoatem telefonul și ne uităm ce a mai postat planeta, ca să scurtăm explicația.”

„Avem o rămânere în urmă reală, care ține de istoria și geografia acestei  țări, peste care vine o rămânere în urmă pe care ți-o induc rețelele sociale! Deci, tu ai senzația că ești de două ori de mâna a doua, iar la asta, și ajungem și la problemă, se adaugă al treilea factor extraordinar, trăiești într-o țară unde chiar ești de mâna a doua. De asta se plâng milioane de români emigranți din Occident, că nu sunt tratați cu demnitate, și-i firesc într-un fel.”

„Există ceea ce se numește un soi de nihilism de sine al românului. Noi nu ne iubim pe noi!”

„Oamenii vor să-și trăiască viața, nu mai există ceea ce pe vremuri se numea disponibilitatea pentru sacrificiu. Oamenii nu mai vor să fie generația de sacrificiu. Nu mai gândesc pe termen lung că copiilor mei le va fi mai bine, iar nepoților le va fi și mai bine. Oamenii vor să trăiască acum.”

Examen psihiatric pentru Președinție

„Mii și mii de tineri care ies din facultate, își imaginează că vor găsi job-ul vieții lor în primul loc în care se angajează. Și noi nu știm să le explicăm: cum să-ți poți imaginea așa ceva când unii dintre noi nu-și găsesc job-ul vieții nici la 50-60 de ani? Adică, totul e o încercare.”

„Nu știm ce se întâmplă cu copiii care petrec șapte ore, opt ore, nouă ore, zece ore, pe zi în rețele, bombardați de tot felul de informații și tot felul de ispite, să le spunem, pe care nu știu să le prelucreze și pe care își imaginează că le vor putea, într-un fel, împlini. Adică ți se induc tot felul de dorințe. Vreau să călătoresc, vreau să am, vreau să cumpăr, vreau să experimentez…”

„Cred că ar fi nevoie, ca în momentul în care ești acceptat să intri pe buletinul de vot să treci printr-un examen psihiatric. Nu ne putem permite, mai ales ca țară aflată unde suntem noi, ca la președinția României să ajungă o persoană cu grave probleme psihice.”

„Știi foarte bine porțile alea înalte de la casele săsești unde nu vezi nimic înăuntru, știi? Deci nu cred că e întâmplător întâmplătoare povestea asta. Klaus Iohannis vine dintr-o cultură în care nu se simte dator să dea explicații. Ceea ce a fost extrem de grav. Nu se potrivește cu așteptarea oamenilor. Oamenii așteaptă în special în România, care e o cultură paternalistă, să vină cel de sus și să îi conducă.”

Operațiune de digital marketing la alegeri

„Cred că în ultimele luni, cu apogeu în săptămânile de dinaintea campaniei, a existat o operațiune de digital marketing, așa se numește, în special pe TikTok în care niște grupuri înființate cu luni în urmă au fost activate și oamenilor li s-a transmis același mesaj, soluția salvatoare.”

„ Există milioane de români care sunt atât de supărați încât preferă să radă tot. Deci ăsta se numește nihilism în, să zicem, lucrările de specialitate. Este ceea ce a existat de exemplu în a doua parte a secolului XIX în Rusia. Să radem tot!”

„Cred, în continuare, că trebuie să stăm la masă, să vorbim. Chiar dacă eu nu sunt de acord cu tine, vreau să stau la masă și să aflu cum gândești. Și vreau să rămânem împreună în aceeași țară. Și vreau să avem în continuare o ȚARĂ și vreau să vorbim în continuare limba română. Și dacă se poate și să ne unim cu Republica Moldova.”

„Da, uite, alt paradox. Se mișcă, cum se zice în politică, se mișcă mai bine Maia Sandu decât Elena Lasconi. Mesajele pe care le transmite președintele unei alte țări poporului român sunt mai întemeiate și mai adecvate decât mesajele pe care le transmit politicienii români. Nu e trist și, pe de altă parte, fascinant că se întâmplă asta!”

Georgescu, caz psihiatric

„Sunt foarte îngrijorat pentru posibilitatea că va câștiga Călin Georgescu. De ce? Cred că e un caz psihiatric. Dincolo de ceea ce spune, nu am încredere că nu va da foc realității odată ajuns la Cotroceni. Deci nu va fi un om care unește pentru că va încerca să îi impună niște absurdități.”

„Aș numi și un soi de lipsă de simț istoric la PSD. Nu mai are de a face cu faptul că tu trebuie să rămâi la putere. Uneori istoria vine și îți bate la ușă și te întreabă, da sau nu? Tu ce decizi în acest caz? Adică e lipsă de simț istoric să spui, lăsăm oamenii să voteze cum vor.

Adoptă o poziție. Cunoști cel mai bine țara pentru că ai fost la putere. Ai partidul cu cele mai bune rădăcini în realitatea românească și atunci tu ești dator să transmiți un mesaj: cu A sau cu B. Da sau nu. Încotro? Noi și ai noștri să fim bine. Poate să explodeze realitatea, dar noi să fim bine. Să fim la masa negocierilor. Ori, s-ar putea să nu mai fi la masa negocierilor, tocmai din cauza că ai ales varianta greșită a istoriei!”