După cutremurul de miercuri din USR, lucrurile nu sunt tranșate la Cluj în privința susținerii unui candidat la președinție. USR a luat azi decizia de a-i retrage sprijinul Elenei Lasconi pentru candidatura la prezidențiale, Nicușor Dan, candidatul independent, devenind favorit. Odată cu retragerea susținerii, Elena Lasconi pierde și finanțarea.

Liderii USR au decis convocarea unui Comitet Politic „luând în considerare pericolul real în care este România”, care să hotărască susținerea lui Nicușor Dan.

Totodată, Elena Lasconi a declarat, pe de altă parte, că nu renunță la candidatură.

Cum VOTEAZĂ parlamentarii USR Cluj, la prezidențiale: Nicușor Dan sau Elena Lasconi

Contactați de Cluj24, doi parlamentarii USR de Cluj au fost unanimi în răspunsul la întrebarea „pe cine vor vota dintre cei doi”.

Deputatul Ciprian Rigman va vota cu Nicușor Dan „având în vedere că așa s-a decis la nivel de partid”.

Senatorul Ciprian Rus va vota de asemenea cu candidatul independent Nicușor Dan, precizând că e singura alternativă pro-europeană capabilă să învingă polul suveraniștilor.

Liderul filialei e cu Lasconi?

Președintele USR Cluj, deputata Oana Murariu, a refuzat să dea un răspuns concret, subliniind că decizia o va lua în urma discuțiilor care vor avea loc la nivelul conducerii locale a partidului.

Aceasta declarase în 1 martie, la podcastul Contraste de pe Cluj24 că, în ceea ce o privește, „candidatul USR pentru Cotroceni este doamna Elena Lasconi”.

”Nimic nu s-a schimbat aici”, spunea, atunci, Murariu.

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Cluj a fost sancționată cu avertisment Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pe motiv de discriminare a avocatelor care au solicitat concediu de risc maternal.

Potrivit deciziei CNCD, femeile care activează în profesii liberale (avocat) sunt discriminate la acordarea concediului de risc maternal, iar acestea, membre ale Baroului Cluj, au depus o petiție la CNCD, precizând că au încheiat fiecare în mod individual contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Cluj.

În baza acestui contract, petentele aveau obligaţia plăţii unei contribuţii lunare, iar Casa de Asigurări de Sănătate s-a obligat să certifice stagiul de asigurare realizat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.

”Această asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate genera posibilitatea obţinerii mai multor tipuri de concedii şi indemnizaţii, inclusive concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal.

Avocatele au îndeplinit toate formalităţile legale necesare în vederea obţinerii concediului şi a indemnizaţiei, fiind dovedit riscul maternal prin documente medicale justificative, chestiune care a fost constatată cu ocazia validării şi primirii concediului medical de risc maternal”, se mai arată în decizia CNCD.

Notificate să restituie banii

Dar, surpriză, avocatele din Baroul Cluj au primit câte o notificare din partea Casei Județene de Asigurări de Sănătate Cluj, prin care le-au fost aduse la cunoştinţă anumite aspecte în legătură cu indemnizaţiile de risc maternal pe care le-au încasat și li s-a pus în vedere să restituie sumele încasate, pe motiv că nu ar fi avut dreptul să primească concedii și indemnizații pentru risc maternal.

Avocatele au considerat ca fiind discriminatorie abordarea CJAS Cluj asupra textelor de lege, în sensul eliminării unei categorii de la beneficiile ce le-au fost acordate prin legea în baza unei simple interpretări abuzive, ”prin care se ține cont doar de anumite texte de lege modificate ulterior, ignorând textele legale existente la momentul încheierii contractului de asigurare și la momentul efectuării plății”.

Dreptate pentru avocate

În urma analizării tuturor actelor depuse, CNCD a dat dreptate avocatelor și a stabilit că în speță operează legea generală potrivit căreia, ”dacă femeia însărcinată este salariată și este asigurată în sistemul public de sănătate, atunci i se cuvine indemnizația de risc maternal”.

”Colegiul Director al CNCD constată că refuzul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Cluj de a aproba avocatelor acordarea dreptului de a beneficia de indemnizaţia de asigurări sociale de sănătate pentru concediul de risc maternal constituie discriminare.

În consecință, decide sancţionarea CJAS Cluj cu avertisment. Recomandă CJAS Cluj să facă demersurile necesare pentru a se asigura că se va include profesiile liberale în categoria persoanelor asigurate care beneficiază de concedii medicale şi indemnizaţii de risc maternal”, se mai arată în decizia CNCD.

Ce este concediul de risc maternal

Concediul de risc maternal se poate acorda în principal femeilor însărcinate care nu sunt în concediu de maternitate și cărora angajatorul nu le poate asigura condiții de muncă fără riscuri pentru sănătatea lor sau a copilului lor.

Concediul de risc maternal poate dura maximum 120 de zile calendaristice. Acesta va fi acordat atât integral, cât și pe perioade fracționate, care, cumulate, să nu depășească acest număr de zile.

Indemnizația de risc maternal reprezintă 75% din media veniturilor lunare ale mamei din ultimele 10 luni dinaintea solicitării beneficiului.

Echipele de fotbal ”U” Cluj și CFR 1907 au fost amendate, miercuri, de Liga Profesionistă de Fotbal pentru incidentele de la derby-ul câștigat de șepcile roșii cu 1-0.

Astfel, se sancționează clubul AS FC Universitatea Cluj cu penalitate sportivă de 16.875 lei, iar clubul FC CFR 1907 Cluj cu penalitate sportivă de 7.500 lei.

În urma derby-ului au fost semnalate mai multe incidente, cel mai grav fiind cel în care un tânăr suporter CFR în vârstă de 19 ani a fost lovit cu o sticlă în față de un suporter al ”U” Cluj.

Suporterul de la ”U”,  în vârstă de 38 de ani, a fost plasat sub control judiciar pe 60 de zile.

Curtea de Apel Cluj a anulat, miercuri, condamnarea de patru ani închisoare primită în primă instanță de omul de afaceri Cătălin Hideg.

Patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro. Procesul va fi reluat de la zero, au decis magistrații clujeni.

Curtea de Apel Cluj a anulat condamnarea omului de afaceri Cătălin Hideg

Acesta este primul dosar investigat în România de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi.

Cătălin Hideg este cel care i-a denunțat la DNA pe foștii generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Trimis în judecată în octombrie 2022, Cătălin Hideg a fost condamnat în februarie 2024 de Tribunalul București la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false și spălare de bani. El avea de plătit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene suma de 14.440.459 lei.

Dosar strămutat de la București la Cluj

La apel, dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, însă Înalta Curte de Casație și Justiție l-a strămutat la Curtea de Apel Cluj, iar această ultimă instanța a dispus anularea condamnării, urmând ca procesul să se reia de la zero.

”Admite apelurile formulate de inculpații H.R.C. și SC S. I. I. SRL împotriva sentinței penale nr. 200/F din data de 16 februarie 2024 pronunțată de Tribunalul București pe care o desființează în întregime, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Cluj. Menține măsurile asigurătorii instituite prin ordonanța nr.1.000032/2021 din data de 02.05.2022 a Parchetului European – EPPO – Biroul Central București, cu privire la bunurile inculpaților H. R. C. și SC S. I. I.SRL, până la concurența sumei de 14.440.459 lei în scopul garantării reparării pagubei produse prin infracțiune. Definitivă” se arată în decizia Curții de Apel Cluj.

Fraudă cu fonduri europene

Potrivit EPPO, frauda reținută în sarcina lui Cătălin Hideg și a firmei Sanimed se referă la alocarea de fonduri destinate unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale și reconstrucției biologice RECUMED.

Proiectul RECUMED, finanțat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câștiga o licitație, omul de afaceri a depus mai multe declarații și documente false și inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale și de lucrări de construcții necesare pentru proiect. Între 2018 și 2020, omul de afaceri a obținut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro.

El nu a acționat însă izolat, ci în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare și să execute lucrările de construcții, susține EPPO, conform Agerpres.

Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declarații false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condițiile legale privind transparența, legalitatea și concurența în procedura de achiziție. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme și prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condițiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.

S-au emis facturi false

Conform procurorilor, suspecții au mers chiar mai departe și, după ce au obținut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru și Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul inițial din România, prin emiterea unor facturi false.

Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor și produselor medicale achiziționate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar prețurile inițiale de achiziție au fost negociate și stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacții succesive de la furnizorii inițiali prin companii din Cipru, Portugalia și Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la prețuri supraevaluate.

Raluca Ortensia Aelenei a ajuns la un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii și a primit o condamnare cu suspendare.

Cătălin Hideg a devenit cunoscut după ce o firmă a sa a vândut în pandemie statului român 1,7 milioane de măști la prețuri supraevaluate. Firma avea ca obiect de activitate distribuția de băuturi alcoolice și alimente.