În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Înainte de căsătorie cu câțiva ani, viitoarea mireasă, împreună cu mama și surorile, își pregătea zestrea.

Mai ales în Postul Crăciunului și al Paștilor se țesea, se cosea și astfel se realizau toate obiectele de care era nevoie într-o gospodărie.

Patul miresei. Postul Crăciunului, timpul în care de țesea și se cosea zestrea în satele clujene

În post, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj se făceau lepedeie, țoluri, fețe de pernă și altele necesare în casă.

Toate acestea erau aranjate pe un pat, unele peste altele, iar astfel de paturi puteau să aibă câte șașe lepedeie alternate cu șase țoluri, iar deasupra douăsprezece perini mari.

Zestrea, indiciu privind avuția familiei

Zestrea nu reprezenta doar o parte utilă, ci și o oportunitate în timpul nunții ca mireasa să arate cât e de harnică sau din ce familie vine.

La casele mari, adică la cele înstărite, patul miresei rămânea intact, adică era expus doar de fală. La familiile modeste, unele piese din componența patului erau folosite, acestea fiind numite local „lepedeie de purtat”.

„Dacă erau două fete de măritat în casă, se făceau două paturi. Cu cât patul era mai bogat decorat, cu cât era mai mare, însemna că familia fetei era mai înstărită, deci fata avea mai multă zestre.

Până la căsătorie, aceste obiecte erau ținute într-o ladă, sau pe un pat anume. În dimineața din ziua nunții, patul era desfăcut, rearanjat în curte, iar femeile venite după mireasă începeau să numere toate piesele componente ale patului.

Apoi erau puse în car și duse la casa mirelui, care devenea noua casă a fetei măritate”, povestește Susana Moholea din Ceanu Mare, județul Cluj.

Foto: Patul miresei – Muzeul Mănăstirii Feleac, jud. Cluj/Arhiva CJCPCT Cluj

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, dat în urmărire generală, a fost depistat și reținut de poliția germană la Augsburg. Acesta avea un mandat de executare a pedepsei închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată și a dispărut în ziua pronunțării sentinței.

„În seara de 28 noiembrie 2023, în urma cooperării polițienești internaționale și a schimbului de date și informații, dintre Poliția Română și autoritățile din Germania, Ungaria, Austria și Italia, a fost localizat, depistat și reținut, de către polițiștii bavarezi și BKA, în Augsburg, un bărbat, de 45 de ani, din Baia Mare, urmărit internațional.

Cătălin Cherecheș a fost PRINS. Acesta a fost depistat și REȚINUT de poliția germană la Augsburg

Acesta a fost depistat de partenerii externi, pe baza informațiilor oferite de Poliția Română.

Instanța competentă a emis pe numele bărbatului un mandat de executare a pedepsei închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

Mulțumim partenerilor interni și externi, pentru sprijinul acordat în prinderea acestuia.

În continuare, se derulează activități procedurale specifice, pentru aducerea bărbatului în țară”, a transmis Poliția Română.

Compania de Transport Public Cluj-Napoca informeaza publicul calator ca, in zilele de 30 noiembrie, 1 Decembrie si 3 decembrie 2023, transportul public in municipiul Cluj-Napoca si in Zona Metropolitana Cluj se va desfasura intre orele 6,00 – 23,00, conform programului de transport pentru zilele de duminica. In data de 2 decembrie circulatia va fi conform zilelor de sambata.

In ziua de 1 Decembrie 2022, in intervalul orar 08:30 – 09:30, intrucat P-ta Mihai Viteazul va fi inchisa traficului auto general cu ocazia manifestarilor dedicate Zilei Nationale a Romaniei, liniile de transport care tranziteaza zona vor circula pe trasee adiacente Pietei Mihai Viteazul:

PROGRAMUL de transport al CTP Cluj-Napoca în perioada 30 noiembrie – 4 decembrie 2023

· Liniile 32, 33, 47, 21, 36b, vor circula pe traseul de baza;

· Liniile 28B, 31, M31, 37, 38, 39 vor circula prin P-ta Garii, str. Traian, P-ta Mihai Viteazul cu intoarcere pe latura de Vest – Republica.

· Liniile 19, 29, 42 vor fi deviate din B-dul 21 Decembrie 1989 prin Piata Avram Iancu;

· C.S. Cora va fi deviata din B-dul 21 Decembrie 1989 prin Piata Avram Iancu, str. Cuza Voda , str. I.P. Voitesti, str. Dacia, str. Dragalina;

· Linia M26 va circula din Splaiul Independentei pe str. Horea deviat pe str. Dragalina, Pod Napoca.

· Linia 9 la intoarcere va circula pe str. J. Courie.

· Linia 1 de troleibuz va circula pe traseul scurtat intre Piata 1 Mai si Piata Mihai Viteazu pe str. I.P. Voitesti – B-dul 21 Decembrie 1989 – str Paris – piata 1 Mai.

· Linia 44 va circula deviat pe Pod Napoca, Splaiul Independentei, str. George Cosbuc, Calea Motilor, Memorandumului, B-dul 21 Decembrie 1989. Intors pe 21 Decembrie 1989, str. Regele Ferdinand.

· Linia de tramvai 101 nu va fi afectata.

In intervalul orar 10:00 – 12:00 respectiv 19:30 – 20:30, datorita restrictiilor de circulatie din Piata Avram Iancu:

· Liniile 32,32b, 33, 20, 21, 35, 3, vor circula pana in Piata Cipariu;

· Linia 3 de troleibuz va fi inlocuita cu autobuze;

· Linia 46B va circula dus-intors pe B-dul Nicolae Titulescu;

· Linia 44 va circula deviat pe B-dul 21 Decembrie 1989, str. Teodor Mihali, dus-intors;

· Linia 45 va circula deviat pe B-dul N. Titulescu dus-intors.

· Linia 25 de troleibuz va fi suspendata si va fi suplimentata linia 6.

Avand in vedere numarul mare de participanti la evenimentele organizate cu ocazia ʺZilei Nationale a Romanieiʺ ce se vor desfasura in Piata Avram Iancu si in Piata Unirii, C.T.P. Cluj Napoca S.A. va suplimenta numarul mijloacelor de transport in data de 1 Decembrie2023 in intervalul orar 11:00 – 13:00, respectiv 19:00 – 22:00.

Kateryna Suprun e un om cu suflet mare și, chiar dacă lasă uneori emoțiile să o copleșeacă, e o femeie puternică și plină de idei pe care le și pune în practică. E unul dintre oamenii cunoscuți în comunitatea ucraineilor din Cluj pentru că i-a ajutat cu tot ce a putut pe cei care s-au refugiat aici.

Katya, împreună cu soțul ei și fiica lor, care avea 5 ani, au fugit din Harkov cu strictul necesar fără să știe exact unde și când se vor opri. Au ajuns la Cluj în 10 martie 2022 și aici au luat viața de la capăt.

Katya și familia ei au transformat Floreștiul într-un „mini-Harkov”: Nu mai plecăm din Cluj

Când a ajuns la Cluj, familia Suprun și-a găsit un apartament în Florești și a decis să rămână. Katya spune că după ce au găsit un loc unde să stea, două săptămâni a plâns încontinuu, dar viața trebuie să meargă înainte. A început să întrebe în dreapta și în stânga și așa a cunoscut-o pe Patricia Kudo, care are un centru de ajutorarea a refugiaților.

După ce s-a obișnuit aici, Katya nu a stat pe gânduri și, pentru că este o persoană voluntară și cu o inimă mare, a început să îi ajute și ea pe cei care se refugiau la Cluj.

Pentru început, povestește ea, a sortat ajutoare pentru refugiați – haine, încălțăminte, jucării pentru copii, iar apoi a început să lucreze și ca „agent imobiliar”. I-a ajutat pe refugiați să își găsească o casă, un loc unde să stea.

„Oamenii erau în șoc. Nu știau ce trebuie să facă, cum să obțină acte, i-am ajutat cu tot ce aveau nevoie”, povestește ea.

La Centrul Dobra Hata a aflat despre Fundația Open Fields, care oferea ajutor pentru refugiați, inclusiv financiar. A primit bani atât ea, cât și fiica ei. Câte 500 de lei pe lună pentru tot ce aveau nevoie. Dar marea ei bucurie, și spune asta cu lacrimi în ochi, este că soțul ei a obținut de la fundație un grant de 6.000 de euro ca să pună pe picioare o afacere.

Katya e coordonator la Fundația World Vision în Cluj

În Ucraina, Katya a lucrat la director de vânzări pentru un lanț de supermarketuri, dar și ca agent imobiliar. Tot acolo a lucrat și ca asistent social voluntar și încerca să găsească familii pentru copiii orfani.

„Ca un semn al destinului, și aici mă ocup de copii. Din decembrie 2022 lucrez ca și coordonator la Fundația World Vision, un loc unde mamele și copiii sunt ajutați și fericiți, și asta mă bucură”, spune Katya.

Dar până să își găsească acest loc de muncă, a făcut curățenie sau a lucrat ca manichiuristă.

Katya spune că nu îi place să audă despre urcaineni care au venit la Cluj și care „nu se comportă așa cum trebuie”.

„Pe cei cu care intru în contact îi sfătuiesc să fie buni, să nu facă lucruri rele. De când sunt aici niciodată nu am întâlnit un român care să se poarte urât cu un ucrainean, dar invers am auzit cazuri.

Când un clujean s-a plâns că niște ucraineni care au stat în gazdă la el au lăsat mizerie în urmă m-am dus eu și am făcut curățenie. Îmi e rușine când se întâmplă asta. Oriunde locuiești, că ești în Ucraina sau în România, trebuie să ai grijă de casă, să o ții curată”, spune ea cu convingere.

Pentru ca i-a plăcut aici și e multumită și-a adus și mama, dar și restul familiei la Cluj. Au închiriat 5 apartamente în Florești. „Avem și foarte mulți prieteni, am transformat Floreștiul într-un mini-Harkov”, glumește ea.

Nastia, fetița ei, este acum în clasa pregătitoare. Are 6 ani și este singura ucraineancă într-o clasă de elevi români. A fost și la grădiniță aici anul trecut și se descurcă tot mai mai bine în limba română.

„Aici suntem în siguranță și suntem liberi”

Katya spune că e mulțumită cu viața pe care o are acum și își vede viitorul tot aici, la Cluj.

„Românii i-au ajutat foarte mult pe ucraineni. Nici pentru 10.000, de fapt nici pentru 50.000 de euro nu aș pleca în Germania sau în altă țară. Aici suntem în siguranță și avem libertate. 100% rămân în Cluj pentru că nu am unde să mă mai întorc.

Am prieteni care ne cheamă în Spania, să ne mutăm acolo, dar nu vreau să merg. Dacă aici totul este bine, de ce să caut un loc unde <<poate>> o să fie mai bine?”, încheie Katya.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

Катя разом з родиною перетворили Флорешть в „міні-Харків”: „Ми залишаємось в Клужі”

Катерина Супрун – людина з великим серцем та душею і навіть якщо інколи дозволяє емоціям „брати верх” над нею, вона сильна жінка, сповнена ідей, які втілює в життя. В українській громаді Клужа вона впізнавана бо допомагала своїм співгромадянам, які створили тут другий домівку всім чим могла.

Катя разом з чоловіком і донькою, якій було 5 років втекли з Харкова з найнеобхіднішим, не знаючи у якому саме місці зупиняться і коли. Приїхали до Клужу 10 березня 2022 року і тут почали життя з самого початку.

Катя разом з родиною перетворили Флорешть в „міні- Харків”: „Ми залишаємось в Клужі”

Коли родина Супрун приїхала в Клуж, вони знайшли квартиру в Флорешть та вирішили залишитися. Катя розповідає, що коли знайшли житло вона на протязі двох тижнів плакала безперервно, але життя має тривати. Почала розпитувати, шукати інформацію і таким чином познайомилась з Патрісією Кудо, яка має центр допомоги біженцям.

Після того, як трохи освоїлася, Катя, як волонтер із великим серцем не роздумувала довго та почала допомагати тим хто приїздив до Клужу в пошуках прихистку.

„Спочатку – розповідає вона, – „допомагала сортувати допомогу для українців: одяг, взуття, іграшки для дітей, а потім вже почала допомагати ще й як „агент з нерухомості”. Допомагала біженцям шукати дім, місце для проживання”.

„Люди були в шоці. Не знали що робити, де оформлювати документи, я їм допомагала з усім необхідним”- каже вона.

У центрі Добра Хата вона дізналася про фонд Open Fields та те, що він допомагає біженцям також і фінансово. Вона отримала гроші на дитину, 500 леїв на місяць на най-необхідне. Але її велика радість, і каже вона це зі сльозами на очах, полягає в тому, що її чоловік отримав від фонду грант у розмірі 6000 євро на відкриття бізнесу.

Катя є координаторкою у World Vision у Клужі

В Україні Катя працювала керівником відділу продажів в мережі супермаркетів а також агентом з нерухомості. Вона ще працювала соціальним працівником-волонтером і намагалася знайти сім’ї для дітей-сиріт.

„Доля так розпорядилася, що я і тут займаюся дітьми. З грудня 2022 року я працюю координаторкою у фонді World Vision, в місці де допомагають і мамам і дітям та де вони можуть бути щасливими, це і мене робить щасливою”- каже Катя.

Але поки не знайшла цю роботу вона прибирала або працювала майстром з манікюру.

Катя каже, що їй неприємно чути про українців, які приїхали до Клужу і „поводяться нечемно”.

„Завжди раджу українцям, з якими знайома, бути добрими, не робити поганих вчинків. За весь час що я в Клужі жодного разу не чула щоб хтось з румунів погано поводився з українцями, але чула про випадки протилежні”.

„Був випадок, коли один чоловік з Клужа поскаржився, що дехто з українців, які жили в нього, залишили за собою безлад, я пішла і прибрала за ними. Мені соромно коли таке трапляється. Де б ти не жив чи то в Україні, чи то в Румунії, ти маєш дбати про дім де ти живеш та тримати його в чистоті” – переконано каже вона.

Оскільки їй тут подобається і задоволена містом, вона привезла сюди свою маму та решту родини до Клужу. Вони орендували 5 квартир у Флорешть. „Також багато друзів тут живуть, ми перетворили Флорешть у міні-Харків” – жартує вона.

Її донечка Настя зараз ходить до школи у підготовчий клас. Їй 6 років і вона єдина учениця-українка у класі з румунськими дітьми. Минулого року вона також ходила до румунського садочку і зараз все краще володіє румунською мовою.

„Тут ми у безпеці та є вільними”

Катя каже, що задоволена життям, яке має зараз, і бачить своє майбутнє у Клужі.

„Румуни дуже допомогли українцям. Не поїду ні до Германії ні до будь-якої іншої країни навіть якщо мені будуть платити 10 000 або 50 000 тисяч євро.

Тут ми у безпеці та маємо свободу. 100 % залишимось у Клужі бо нікуди повертатися.”Мої друзі запрошують нас до Іспанії, переїхати туди, але я не хочу. Якщо тут все добре, навіщо мені шукати місце, де „можливо” буде краще?”- підсумовує Катя.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.