Un incendiu puternic a izbucnit luni într-o casă de locuit din Turda, care adăpostea două locuințe separate.

Focul s-a extins rapid și la acoperișul imobilului învecinat.

Incendiu violent la Turda

Pompierii Detașamentului Turda au intervenit de urgență cu două autospeciale pentru stingerea incendiilor, reușind să limiteze propagarea flăcărilor în timp util. Din fericire, nu s-au înregistrat victime, dar un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj a fost trimis la fața locului.

Potrivit cercetărilor preliminare, incendiul a fost provocat de un foc lăsat nesupravegheat într-o sobă folosită pentru încălzirea alimentelor.

Foto: ISU Cluj

În calitate parlamentar, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, solicită public instituțiilor abilitate din administrația centrală o reevaluare urgentă a modului în care sunt utilizate bunurile imobile din patrimoniul de stat.

„Nu putem vorbi despre responsabilitate fiscală și reforme reale atâta timp cât banii publici sunt direcționați spre cheltuieli care ar putea fi evitate. Fiecare leu din bugetul de stat trebuie tratat cu maximă responsabilitate – pentru că el poate însemna o șansă în plus pentru educație, sănătate sau sprijin pentru familiile tinere. România are nevoie de o administrație eficientă, iar banii trebuie direcționați acolo unde fac cu adevărat diferența în viața oamenilor!!”. a transmis deputatul PSD de Cluj.

Spații închiriate

Totul a plecat de la o întrebare întrebare deschisă pe care deputatul PSD a adresat-o ministrului Finanțelor, Tanczos Barna, legat de cheltuielile aferente spațiilor închiriate de instituțiile publice și companiile de stat.

Având în vedere că instituțiile publice și companiile de stat utilizează frecvent spații închiriate, deși dispun de un patrimoniu imobiliar considerabil, această situație atrage atenția asupra modului în care sunt administrate resursele publice.

Multe clădiri deținute de stat rămân neutilizate sau se află într-o stare avansată de degradare, în timp ce sumele alocate pentru plata chiriilor continuă să reprezinte o presiune semnificativă asupra bugetului public.

Deși nu există o evidență clară și publică a acestor cheltuieli, impactul financiar este evident, dată fiind amploarea fenomenului și numărul mare de entități implicate. Lipsa unui inventar complet al spațiilor închiriate și a clădirilor deținute de stat contribuie la perpetuarea acestei situații, împiedicând adoptarea unor măsuri eficiente de optimizare a resurselor.

Remus Lăpușan cere cheltuieli chibzuite

˝Cred că este foarte important ca fiecare cheltuială din banul public să fie făcută responsabil și chibzuit. Nu mi se pare normal să plătim chirii pentru spații în care să funcționeze instituții publice, în timp ce multe clădiri din patrimoniul statului rămân neutilizate. Întrebarea mea către ministrul finanțelor este mai mult un semnal de alarmă și un apel la conștientizarea acestei situați care nu trebuie să se mai perpetueze˝, a precizat Remus Lăpușan, în justificarea demersului său.

Din răspunsul dat de Ministerul Finanțelor, (publicat pe site-ul Camerei Deputaților) se constată că valoarea totală a plăților efectuate în anul 2024 de către toate instituțiile publice pentru chirii este în sumă de 727.870.551,17 lei.

Din cele 47.027 bunuri imobile aflate în evidența Ministerului Finanțelor, doar 3.627 imobile au destinația birouri (acestea fiind trecute și în inventar la capitolul Imobile cu destinația birouri).

Ministerul în cauză precizează că face doar luarea în evidență a respectivelor imobile, în timp ce situația concretă privind starea bunurilor și modul lor de utilizare este cunoscută la nivelul administratorilor imobilelor, a ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, prin intermediul cărora Guvernul își exercită dreptul de proprietate.

Nimeni nu știe câte clădiri are statul

˝Din răspunsul dat de către Ministerul Finanțelor, înțelegem că de fapt nimeni nu știe cu exactitate care este destinația reală a tuturor clădirilor aflate în patrimoniul statului. Mi se pare anormal, mai ales acum când trebuie să fim atenți la fiecare cheltuială publică, dar fiind deficitul mare cu care ne confruntăm.

Suma reprezintă, de exemplu, aproape jumătate din cheltuielile din PNRR pentru laboratoarele inteligente în liceele din România. Sau alt exemplu – un apel la proiecte, deschis acum de Ministerul Sănătății pentru îmbunătățirea accesibilității și a eficacității serviciilor de îngrijire paliativă și îngrijiri la domiciliu, are alocată suma totală de aproape 100 de milioane de lei, a șaptea parte din suma plătită pe chirii de către stat.

Sau încă un exemplu pentru a ne da seama de cât de mare este suma la care facem referire: pentru programul de creditare Family start și Student invest, în 2024  au fost alocați 225 milioane de lei, aproape de trei ori mai puțin decât au costat chiriile statului˝, a mai menționat deputatul PSD, Remus Lăpușan.

Întrebarea deputatului a vizat și transparența plăților pentru chiriile plătite din bani publici pentru clădirile utilizate de către aparatul administrativ. Ministerul Finanțelor a menționat în acest sens că responsabilitatea transparenței revine ordonatorilor de credite, și nu Ministerului.

Constatăm deci nevoia urgentă de reformă în gestionarea bunurilor publice, printr-o evidență clară și utilizarea eficientă a resurselor deja existente. Transparența și responsabilitatea în cheltuirea banului public trebuie să devină reguli, nu excepții. Într-un context economic marcat de constrângeri bugetare, este esențial ca fondurile statului să fie canalizate către domenii vitale și nu către cheltuieli fără temei.

Primarul Clujului, Emil Boc, a anunțat, luni, semnarea contractului pentru achiziția a 22 de noi autobuze electrice.

Acestea, spune Boc, vor ajunge la Cluj-Napoca la finalul anului și începutul anului viitor.

Emil Boc: Facem pași pentru un transport verde, nepoluant

Primarul Clujului spune că cele 22 de autobuze sunt articulate și au 18 metri lungime. Acest lucru va permite crearea benzii dedicate pentru transport în comun între Cluj-Napoca și Florești și scăderea nivelului de noxe din oraș, a mai spus edilul.

„Cu alte cuvinte, facem pași tot mai direcți pentru a ajunge la un transport public total verde, nepoluant în orașul nostru. Nu ne oprim”, a spus Emil Boc.

Raliul Carpathian Classic 2025 de la Cluj-Napoca este un raliu de regularitate unde accentul este pus pe precizia conducerii și navigației, nu pe viteză, ceea ce-l face accesibil atât pentru mașini clasice, cât și moderne.

Evenimentul se va desfășura în perioada 19-21 iunie, parcul tehnic urmând va fi localizat pe esplanada estica a stadionului Cluj Arena.

Clasele de competitie

Classic – masini mai vechi de 30 de ani (atestate istoric)
YoungTimer – masini fabricate intre anii 1995 si 2005
Modern Heritage – masini moderne care au un pedigree sportiv
Electric – autoturisme full electrice
Programul Carpathian Classic
19 Iunie 2025 – Inscrierea echipajelor si City Demo
20 Iunie 2025 – START ziua 1 – Lunch Break – FINISH ziua 1
21 Iunie 2025 – START ziua 2 – Lunch Break – FINISH ziua 2 – PREMIERE