VIDEO. Eurodeputat Cristian Terheș: Reintroducerea SRI în anchetele penale ar submina statul de drept

Eurodeputatul Cristian Terheș, membru al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, susține că, în cazul în care SRI ar fi reintrodus în zona anchetelor penale, ar putea să apară o serie de pericole prin care să fie subminat statul de drept.

Reintroducerea SRI în anchetele penale ar putea submina statul de drept

Într-un dialog purtat la Bruxelles, în emisiunea Bruxelles Express,, europarlamentarul Cristian Terheș a vorbit deschis despre pericolele care ar putea apărea dacă Serviciul Român de Informații (SRI) ar fi reintrodus în zona anchetelor penale, așa cum a propus președintele Nicușor Dan. Într-un moment în care tema corupției revine în discursul politic, acesta avertizează că România riscă să repete greșelile trecutului și să își submineze propriul stat de drept.

„Combaterea oricărui tip de infracțiune se face de către organele judiciare – procurorii și Poliția Judiciară. Așa funcționează orice stat democratic. Dacă introduci serviciile de informații în procedurile judiciare, vulnerabilizezi procesul de justiție și serviciul însuși.”

Afirmația vine în contextul unei discuții privind posibila redefinire a rolului SRI în lupta anticorupție. Terheș atrage atenția că un asemenea pas ar contraveni principiilor de bază ale justiției moderne și ar deschide ușa spre abuzuri care, în istoria recentă, au compromis atât încrederea publicului, cât și imaginea instituțiilor.

„Lucrătorii Serviciului Român de Informații nu pot să facă acte de cercetare penală, tocmai pentru a nu deveni o poliție secretă. Avem experiența binomului SRI–DNA și a perioadei comuniste. Vrem să ne întoarcem acolo?”, a întrebat retoric europarlamentarul.

În opinia sa, menținerea graniței dintre activitatea informativă și cea judiciară este o condiție esențială pentru o democrație funcțională. În momentul în care un serviciu secret intervine în procedurile penale, dreptul la apărare și egalitatea de arme dispar, iar justiția devine un instrument politic.

Corupția – problemă de sistem, nu de apărare

Tema corupției, pe care președintele României a propus recent să o includă în Strategia Națională de Apărare, a fost analizată critic. Pentru Cristian Terheș, o asemenea formulare confundă prioritățile și creează un precedent periculos.

„Corupția nu este o chestiune de apărare, ci de justiție. Ține de Ministerul Justiției, de Parchet și de Parlament. Dacă o incluzi în strategia de apărare, transmiți că ești vulnerabil, nu puternic.”

Argumentul său merge mai departe: fenomenul corupției nu dispare prin declarații politice sau strategii pompoase, ci prin mecanisme reale de transparență și prin reducerea birocrației care alimentează tentațiile.

„Pentru a combate corupția, ai nevoie de două lucruri: transparență și reducerea birocrației. Cu cât scade contactul direct între cetățean și funcționar, cu atât scade riscul de corupție. Digitalizarea trebuie să funcționeze real, nu doar formal, altfel frustrează și încurajează abuzurile.”

A menționat și situații concrete în care digitalizarea românească se dovedește o simplă fațadă. „Completezi un formular online, dar trebuie să mergi personal să îl depui la ghișeu. Ce fel de progres este acesta?”, a întrebat ironic.

Potrivit europarlamentarului, corupția nu se va diminua prin noi instituții, ci printr-o schimbare de mentalitate administrativă: mai puține reguli inutile, proceduri clare și acces public la informațiile esențiale.

România și relația cu Bruxelles-ul: între dependență și autonomie

O altă temă abordată a fost raportarea României la Uniunea Europeană. Lipsa unei viziuni coerente și a unei voci ferme în negocieri este, în opinia lui Terheș, una dintre cauzele stagnării economice și politice.

„România trebuie să impună, nu să ceară voie Bruxelles-ului. Poziția noastră geografică este un atu strategic uriaș. Dacă am ști să valorificăm coridoarele comerciale dintre Asia și Europa, am putea deveni un centru economic de influență, nu doar un stat de tranzit.”

În viziunea sa, Bruxelles-ul nu este principalul obstacol, ci o scuză convenabilă pentru lipsa de voință internă. „Clasa politică românească explică mereu de ce nu se poate. Dar un stat puternic caută soluții, nu scuze.”

A insistat asupra nevoii ca România să își definească interesele naționale într-o manieră clară și să-și proiecteze forța prin coerență și respect de sine, nu prin conformism. „Un stat care cere mereu voie altora devine previzibil și neglijabil. România are potențialul să fie un actor, nu un figurant”, a mai spus Terhes.

Viziunea unei Românii puternice

În finalul emisiunii, Cristian Terheș a sintetizat poziția sa într-o formulă care concentrează principiul de guvernare pe care îl propune: „Pentru a fi prosperă, România trebuie să fie sigură. Pentru a fi sigură, trebuie să fie puternică. Totul pornește de la o viziune clară: unde suntem și unde vrem să ajungem.”

Declarația închide un discurs amplu despre stat, responsabilitate și libertate. În esență, mesajul este că forța unei țări nu se măsoară prin controlul pe care îl exercită asupra cetățenilor, ci prin încrederea pe care o inspiră propriilor instituții și partenerilor săi.