Doru Șupeală, consultant de marketing, management și business, a fost invitatul jurnalistului Florin Danciu la podcastul Contraste de pe Cluj24.

El a vorbit despre industria IT, digitalizare, multinaționale, generația antreprenorială în România, business și, în general, despre succesul în viață.

„Când am citit postările lui pe Facebook și, mai apoi, newsletter-ul de la Hacking Work, organizația pe care o conduce, am crezut că Doru Șupeală a inventat externalizarea sindicalismului, adică un fel de outsourcing pentru mișcarea sindicală din industria de IT! Critica organizații, manageri, anunța primul concedieri sau conflicte din industrie, dar venea și cu exemple de bune practici, cu abordări noi, inovative în domeniul resurselor umane și ale marketingului. Doru a devenit și o voce a societății civile, are păreri pe care le spune și susține răspicat, fără menajamente. Dialogul cu el e spumos, acid pe alocuri. O bucurie. Am selectat mai jos cîteva fragmente din dialogul cu el pentru a vă stîrni interesul și curiozitatea. Să vă fie de folos, cum ar zice Doru”, spune Florin Danciu.

VIDEO.Doru Șupeală: Mulți cred că SUCCESUL în viață depinde de cum dă bunul Dumnezeu, noroc, părinți, pile, cunoștințe, relații

”Oamenii ăștia din IT ne scumpesc viața. Pentru că veniturile IT-iștilor scumpesc costul vieții în Cluj și au produs și gentrificare. Adică au atras în oraș oamenii cu bani, iar cei care au meserii mai puțin, cum să spun eu, mai puțin bine plătite, au fost cam aruncați în afara orașului. Dacă ne gândim la oamenii care lucrează prin magazine ca vânzători, oamenii care fac curățenie, oamenii cu profesii sau cu ocupații care nu sunt foarte bine plătite.”

„Industria de IT e un fel de lohn, dar un lohn nu atât de murdar precum o fabrică de confecții, ci un lohn elegant, în birouri luminoase și bine încălzite, cu cafea bună. Dar era lohn. Însă, asta este partea care suferă cel mai tare din mai multe considerente. Odată, din cauza faptului că s-au scumpit banii, inflația pe care o vedem cu toții și o simțim de 2 ani a dus la cost foarte mare de împrumut și cele mai multe proiecte mari de digitalizare din lume se fac pe bani împrumutați, atunci lumea a oprit investițiile.

Doi, este efectul acestei inteligențe artificiale care i-a făcut pe foarte mulți să înțeleagă că nu mai ai nevoie de 20 de ingineri să scrii un modul de software, poți să-l faci cu mai puțini oameni, cu mult mai puțini oameni folosind inteligența artificială și automatizările. Trei la mână, faptul că prețurile noastre au ajuns mult prea sus, noi am ajuns să fim mai scumpi la prețul orei decât polonezii chiar și cehii în unele situații și nejustificat. Patru, la mână, faptul că valoarea pe care o ofeream era una falsă. Companiile nu mai așteaptă, clienții ăștia care vin să-ți dea de lucru, nu mai vor doar să îți spună ei ce ai de făcut și asta au văzut pentru că n-a funcționat în modul ăsta copiativ.”

„In digitalizare este o pâine de mâncat încă zeci de ani”

„S-au închis fabricile de lohn de confecții. Și în județele din Moldova. E o prostie să le închizi. Pentru că tu ai în mâna acelor oameni din acele fabrici ai măiestrie, ai viteză de lucru, ai utilaje moderne. Problema ta este că tu nu ai designeri. Nu poți să intri la numite piețe. Ce-ți trebuie? O dată design de produs, doi la mână marketing. Să știi să-l pui în piață.”

„In digitalizare este o pâine de mâncat încă zeci de ani. Problema e că noi nu știm cum să  ajungem la pâinea asta. Noi avem masa așezată, o față de masă foarte luxoasă, ditamai cuțitele în mână, însă nu avem brutarul. Știi? Asta este situația. Nu avem brutarul. Noi așteptăm pita, dar ne trebuie un brutar care să știe s-o facă!”

„Descrierea pe care ai făcut-o tu, despre multinaționale, cred că funcționa acum 10-15 ani. În sensul că da, asta s-a întâmplat. Era ruptura asta între corporații care veneau cu standardele occidentale și te disciplinau într-un fel și mediul de business autohton care era rudimentar. Lucrurile s-au schimbat radical. Și, în principiu, treaba asta s-a produs pe mai multe direcții, în sensul că foarte mulți oameni care au lucrat în corporații au început să fie antreprenori. S-au prins. Păi, uite, așa se face. Așa se face business.”

„S-a construit o generație antreprenorială în România care este la a doua sau a treia generație după Revoluție. Este tânără, este educată, e umblată pe afară, este școlită, face MBA-uri, asistă la cursuri la Oxford, Harvard, MIT și înțelege în ce direcție se învârte planeta și cu ce viteză. Și sunt oameni care contează. Avem deja, în foarte multe direcții, antreprenori români care sunt mult mai performanți decât corporațiile. Îți dau câteva exemple. În bănci, e o bancă românească, numărul unu, Banca Transilvania, Dedeman etc.”

„Nici americanii și nemții nu stau foarte bine”

„În continuare sunt foarte mulți oameni care cred că succesul lor în viață nu depinde de ei și de cât învață, ci depinde de cum dă bunul Dumnezeu, noroc, părinți, pile, cunoștințe, relații, context, dacă îți pune cineva mâna pe tine și te-a dus în sus. Deci, oamenii cu mentalitatea de genul ăsta pot să considere un rol, o poziție într-o corporație unde ți se cere să taci, să execuți, să-ți vezi de pătrățica ta și să fii disciplinat, ca foarte bun. Nu toate rolurile în corporație sunt așa. Pas cu pas, toate companiile astea mari au început să trimită în România și sarcini ceva mai complexe.”

„Eu am treabă cu toți managerii, nu contează din ce fel de organizații. Sunt critic pentru că, hai să-ți spun de ce: oamenii ăștia n-au școală. Oamenii ăștia nu știu să conducă. Oamenii ăștia n-au învățat niciunde ce înseamnă să lucrezi cu oameni!”

„Nici americanii și nemții nu stau foarte bine. Și-ți spun de ce. Pentru că cea mai mare parte a lumii manageriale este încă captivă în mentalității din epoca industrială, în care aveam nevoie de o mie de oameni identici care să facă, să execute, să facă aceleași sarcini repetitive. N-aveam nevoie de creierele lor, ci doar de brațele și de mușchii lor! De asta spun că managerii sunt extrem de depășiți, pentru că cei mai mulți dintre ei stau în paradigma asta militară, că de acolo a venit organizarea industrială, din armată. De aia aveam ierarhiile, generalul, colonei, maiorii, locotenenții și aveam și vocabularul, ești subordonatul meu, îți ordon. Nu mai funcționează!”

„Germania este terminată cu industria auto exact pentru că e depășită managerial. Și atunci schimbările astea rapide din tehnologie ne dau oportunități pentru că suntem harnici, suntem capabili să ne adaptăm, avem disponibilitatea asta a fi flexibili, ne dau avantaj față de occidentali care sunt leneși, sunt osificați.”

„Eu lucrez cu companiile cele mai performante din România”

„Eu stau într-un sat. Noi suntem cam 1000 de oameni în satul ăla. În satul meu, aproape 300 de oameni nu lucrează. Și sunt acasă. Se duc 3 luni pe an la mere în Austria, își fac banii ca să supraviețuiască un an întreg și în rest își văd de gospodărie. De ce? Avem câteva fabrici în județ, fabrici ale lui Ikea, care fac mobilă și multinaționale care fac rezistențe, componente electrice. Plătesc mizerabil și îi tratează mizerabil.”

„Eu lucrez cu companiile cele mai performante din România și obținem performanță în interesul lor de business. Dar îi învăț că business-ul ăsta se face în parteneriat cu oamenii. Eu caut să fac profit, dar nu mă interesează doar profitul. Pe mine mă interesează să aibă sens ce muncesc și profitul vine automat.”

„Lăcomia nu e bună. Lăcomia distruge. Este bine să-ți dorești progres, este bine să-ți dorești profit, e legitim, e natural, dar nu profitul trebuie să-l urmărești cu orice preț. Profitul este un efect natural al unei trebi bine făcute”

„Eu am lucrat în companii multinaționale și am întâlnit vătafi acolo. Inclusiv în cele mai luminoase companii în care eu am lucrat, am găsit caractere infecte și oameni de rahat care se aşează în pozițiile astea, nu sunt buni în niciun alt rol.”

„Președintele e încă jupânul”

„Și, dacă ne uităm în urmă la Năstase, Iliescu, păi ăia par niște lumini din punct de vedere intelectual și al calificărilor față de ăștia pe care-i avem acum. Mă uit la Ponta. Ponta, care a fost urât și am ieșit în stradă cu toți împotriva lui, a fost cel mai liberal guvern al României. El a inventat industria IT. El a dat drumul acestei industrii să explodeze.”

„Eu cred că o parte mare din vina faptului că această calitate a clasei politice este mizerabilă, este vina noastră a cetățenilor. Pentru că nu știm să fim cetățeni, pentru că nu punem presiune pe ei, pentru că nu îi întrebăm ce dracu ai lucrat, domnule Cutare.”

„Președintele e încă jupânul! Și noi, ca cetățeni, întorcându-mă, noi nu îi scriem petiție lui tovarășul Iohannis! Bă, boss, dă-ne și nou un raport de activitate! Ce dracu ai făcut în ăștia zece ani? Explică-ne și nou cu România asta educată cum ai gândit-o că uită-te la rezultate! Spune-ne cât costă avionul ăla! Spune-ne de ce n-ați cumpărat dracului un avion cu care să vă plimbați!”

„Acolo, la firma asta Atos din Timișoara (unde s-a sinucis o angajată din cauza presiunii managerilor, n.a.), au fost prea puțini cei care au protestat și care au zis, băi, stați un pic că nu e în regulă ce faceți, pentru că oamenii se tem, oamenii nu vor să iasă în față, avem filozofia asta capului plecat, taci din gură și supraviețuiește… Și nu ne dăm seama că, de fapt, supraviețuirea de azi este moartea de mâine.”