VIDEO. Denisa Dan, manager Jazz in the Park: Cum a schimbat festivalul modul în care clujenii privesc orașul. Tot răul înspre bine

Cluj-Napoca are astăzi reputația unui oraș al festivalurilor, însă puține evenimente au avut un impact atât de profund asupra modului în care comunitatea se raportează la spațiul urban precum Jazz in the Park.

Invitată la podcastul Cluj24, Denisa Dan, managerul festivalului, a vorbit despre parcursul evenimentului, provocările din culise și transformarea lui dintr-un proiect local într-un reper cultural internațional.

Un festival care a schimbat regulile orașului

Jazz in the Park nu a fost doar un festival de muzică, ci un experiment social care a schimbat felul în care clujenii folosesc Parcul Central. Înainte de prima ediție, parcul era perceput strict ca o zonă de tranzit, cu reguli stricte: nu călca pe iarbă, nu te opri, nu interacționa cu spațiul verde.

„A fost primul festival din Parcul Central după renovare. Oamenii au putut să calce pe iarbă și asta a schimbat complet mentalitatea”, povestește Denisa Dan.

Această schimbare aparent simplă a avut efecte mult mai mari decât un eveniment cultural obișnuit, a redefinit relația dintre comunitate și spațiul public și a contribuit la o schimbare de paradigmă în modul în care autoritățile și locuitorii privesc utilizarea parcurilor urbane.

De la idee locală la fenomen cultural

În cei peste 14 ani de existență, Jazz in the Park a crescut organic, devenind unul dintre cele mai importante festivaluri de jazz și muzică alternativă din România.

Momentul de cotitură a venit în 2019, când festivalul a adunat aproximativ 100.000 de participanți în patru zile, consolidându-și statutul de eveniment major în peisajul cultural românesc.

Însă succesul nu a venit peste noapte. Organizatorii au vorbit despre ani de dezvoltare de audiență, educare a publicului și introducere a unui gen muzical considerat inițial nișat.

„Nu e ușor să apropii oamenii de un gen muzical care nu e mainstream. Dar am reușit să construim încredere. Și atunci am făcut mai multe lucruri deodată, ne-am atras oameni, ne-am făcut dezvoltare de audiență și am adus acest gen muzical pe buzele clujenilor și iată că acum vorbim nu numai de clujeni, ci pe buzele întregii țări și Jazz in the Park a ajuns să fie un festival apreciat și la nivel internațional.

Deci pornind de la Jazz in the Park, este festivalul care te-a făcut să poți să calci pe iarbă în Parcul Central la câștigarea titlului de Best Small festival în Europa. Au trecut niște ani, au fost multe eforturi în spate, dar cred că sunt lucruri care se văd și se simt și sunt apreciate de comunitatea noastră”, explică managerul festivalului.

Pandemia și „răul înspre bine”

Ca multe alte evenimente culturale, Jazz in the Park a fost puternic afectat de pandemia din 2020. Organizatorii au fost nevoiți să ia decizii dificile, fie adaptarea formatului în Parcul Central cu restricții stricte, fie mutarea în alt spațiu.

Așa a apărut Parcul Etnografic ca nouă gazdă a festivalului, o schimbare care, deși forțată de context, s-a dovedit decisivă.

Dacă în 2019 festivalul avea 100.000 de participanți, în 2020 acesta a fost redus la aproximativ 500 de persoane pe zi, în condiții stricte de siguranță. Totuși, această tranziție a deschis drumul către o reinventare completă.

„A fost tot răul înspre bine. Ne-am dat seama cât de bine se potrivește Parcul Etnografic cu valorile festivalului”, spune Denisa Dan.

Parcul Etnografic, noua casă a festivalului

Mutarea în Parcul Etnografic a transformat Jazz in the Park într-un eveniment cu acces limitat și experiență mai curată, mai intimă și mai bine controlată. Capacitatea s-a redus la aproximativ 7.000 de persoane pe zi, dar experiența a devenit mai coerentă și mai apropiată de filosofia festivalului.

Publicul a reacționat pozitiv la schimbare, mulți participanți considerând că integrarea festivalului în spațiul natural este una dintre cele mai reușite din Europa.

„Oamenii au făcut click cu locația și cu nouul Jazz in the Park exact cum am făcut-o și noi. Oamenii sunt absolut fascinați de cât de bine se integrează un festival cum este Jazz in the Park în Parcul Etnografic, pentru că, și asta este o chestie pe care ne-au spus oameni de mai multe ori, cât de frumos reușim să integrăm contentul Jazz in the Park. Oamenii spun că nu suntem un ‘sticker’ pus peste parc, ci că evenimentul pare că aparține locului”, explică organizatoarea.

Munca invizibilă din spatele scenei

Din exterior, un festival pare un spațiu de relaxare, muzică și divertisment. În realitate, însă, munca din culise este intensă și continuă.

Rolul de manager implică coordonarea tuturor departamentelor: producție, logistică, marketing, comunicare și relația cu artiștii. În perioada festivalului, ritmul devine extrem, iar vizibilitatea personală aproape dispare.

„În zilele de festival sunt peste tot și în același timp nicăieri. Nu apuc să văd decât câteva fragmente de concerte”, spune Denisa Dan.

În spatele fiecărui moment de pe scenă se află sute de emailuri, zeci de planuri și coordonare permanentă între echipe.

Cum se construiește un line-up

Unul dintre elementele esențiale ale Jazz in the Park este selecția artiștilor. Procesul de booking combină nume consacrate cu artiști emergenți, mulți dintre ei mai puțin cunoscuți publicului din România.

Această strategie a dus la construirea unui „capital de încredere” în rândul publicului.

„Oamenii știu că, indiferent dacă au auzit sau nu de artiști, vor avea parte de calitate”, explică echipa festivalului.

În spatele selecției se află colaborări internaționale, agenții de booking și o muncă constantă de cercetare a scenei de jazz contemporan.

Cuplu din Belgia, luna de miere la Jazz in the Park

Astăzi, Jazz in the Park nu mai este doar un eveniment local. Publicul vine din toate colțurile României, dar și din Europa.

Participanți din Italia, Germania, Elveția sau Belgia au descoperit festivalul, atrași de combinația dintre muzică, spațiu verde și atmosfera relaxată.

Un exemplu memorabil este cel al unui cuplu din Belgia care a ales festivalul drept destinație de lună de miere, experiența lor ajungând chiar în materialele oficiale ale evenimentului.

„Din toate materialele pe care le filmează publicul la Jazz in the Park, noi facem un aftermovie, care se numește People's Aftermovie, pentru că este real un aftermovie făcut de participanții la Jazz in the Park.

Și un cuplu a luat o cameră, un GoPro să se filmeze în Jazz in the Park și au ajuns inclusiv pe aftermovie și ne spuneau că au venit la Cluj, la Jazz in the Park, în luna de miere. Și erau, dacă bine mi-aduc aminte, cred că erau belgieni, ceea ce mi se pare mega cool, să te duci în luna de miere, să vii din Belgia în România și să vii la un festival de jazz într-un parc etnografic, o combinație foarte atipică. ”, a adăugat Denisa Dan.

Succesul dincolo de cifre

Pentru organizatori, succesul nu se măsoară doar în număr de participanți sau bilete vândute. Mai importantă este sustenabilitatea proiectului și capacitatea lui de a evolua organic.

Jazz in the Park este astăzi un festival stabil, în creștere și cu potențial de expansiune internațională.

„Succesul real va fi atunci când biletele se vor vinde în câteva zile, pentru că oamenii vor înțelege pe deplin experiența Jazz in the Park”, spune Denisa Dan.

Lineup divers, de la legende la artiști emergenți

Ediția din 2026 a festivalului are loc în perioada 5-7 iunie, iar lineup-ul se anunță unul plin de legende.

Printre cele mai importante nume confirmate se numără Arooj Aftab, câștigătoare a premiului Grammy, și Ghost-Note, cunoscuți pentru show-urile lor energice de funk și jazz contemporan.