Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat miercuri că veniturile obținute în mod cinstit pot fi transferate liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate, astfel încât cei care transferă bani copiilor sau părinților lor, fie prin virament bancar, fie în numerar, din veniturile lor legal obținute, nu au de ce să se teamă.

„Scopul organelor fiscale este de a descuraja evaziunea fiscală, nu de a sancționa persoanele care au primit bani de la un membru al familiei. Este însă important ca persoanele vizate să colaboreze cu autoritățile în cazul în care sunt solicitate să facă acest lucru în cadrul unei eventuale verificări”, a subliniat ministrul, într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de Agerpres.

Ministrul Finanțelor: Veniturile obținute în mod cinstit pot fi TRANSFERATE liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate

Reacția ministrului vine la o zi după ce avocata Luisiana Dobrinescu, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA, a atras atenția asupra faptului că lipsa unor documente justificative privind remiterea de sume în numerar între rude atrage consecințe fiscale semnificative asupra persoanelor fizice verificate.

Aceasta a prezentat cazul unui antreprenor care i-a dat sume de bani din dividende fiicei sale. În cadrul unei verificări a situației fiscale personale, inspectorii i-au solicitat acesteia documente justificative care să ateste sursa sumelor de bani deținute, mai exact cele din care să rezulte remiterea sumelor de bani de la tată, conform notei explicative și a declarației notariale date de acesta din urmă.

Într-o situație asemănătoare s-a aflat și o pensionară care a primit bani de la fiul ei pentru o casă.

„Fără a nega legitimitatea și interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente pentru stabilirea situației de fapt, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie așadar să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate, declarații ale martorilor etc.”, a declarat Dobrinescu, într-un comunicat.

„Sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile”

Pentru a evita astfel de probleme cu ANAF, avocata a recomandat ceea ce face și ea: le dă copiilor bani folosind online banking, cu menționarea destinației banilor.

„Așadar, românii ar trebui să fie atenți la sumele pe care le oferă sau le primesc. Impozitul pe sumele a căror sursă nu poate fi identificată a fost majorat de la 16% la 70%, de la 1 iulie 2024 prin Legea 296/2023, iar statul are nevoie de bani la buget”, a atras atenția sursa citată.

Ulterior, în cursul zilei de miercuri, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile, similar fiind tratați și banii încasați ca urmare a evenimentelor familiale (nunți/botezuri).

„La art. 61 și art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute categoriile de venituri impozabile, cât și cele neimpozabile. Transferurile/sumele date/încasate de la rude se subscriu operațiunilor de donație/dar manual și se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile sau în funcție de împrejurările fiecărei situații de fapt, pot îmbrăca forma unor datorii, ceea ce reprezintă surse neimpozabile.

În ceea ce privește sumele încasate ca urmare a evenimentelor familiale (nunți/botezuri), pentru care nu există obligația declarativă din partea contribuabilului, sursele de fonduri de natura darurilor primite cu ocazia acestor evenimente reprezintă de asemenea venituri neimpozabile”, menționează instituția.

„Cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate”

Potrivit Fiscului, în cadrul procedurii de verificare a situației fiscale personale, sunt examinate înscrisurile sau informațiile despre activitatea persoanei fizice verificate, referitoare la intrările și ieșirile de fonduri și la creșterea sau descreșterea elementelor patrimoniale pe perioada verificată, conform prevederilor legale din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

„Potrivit art. 117 din același act normativ (Codul de procedură fiscală, n.r.), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate”, subliniază sursa citată.

Reprezentanții Fiscului au adăugat că, pe de altă parte, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, așa cum sunt prevăzute la articolele 61 și 62 din Legea 296/2023.

Guvernul renunță la impozitarea progresivă pentru partea necontributivă din pensiile speciale. Este vorba despre cele care le primesc magistrații, militarii și polițiștii. Se respectă astfel decizia Curții Constituționale de la finalul anului trecut. 

Se revine la cota de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul de 3.000 de lei. Detaliile sunt prezentate într-un proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor, scrie Alba24.

Modificări propuse

În nota de fundamentare a proiectului se precizează că se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României.

Modalitatea de stabilire a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%. De asemenea, se reglementează același plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională.

Guvernul renunță la IMPOZITAREA progresivă a pensiilor speciale

Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

Potrivit reglementărilor actuale, impozitarea pensiilor care includ venituri necontributive se face diferit în funcție de componentele acestora. În acest context, venitul lunar din pensii este tratat pe două niveluri: venitul contributiv și cel necontributiv.

Ce a decis Curtea Constituțională

Prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 91 din data de 31 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a României a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt neconstituţionale.

În acest sens criticile aduse vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă.

De altfel, în comunicatul de presă al Curții Constituționale a României din data de 19 decembrie 2024, se arată că, ”în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil”, se mai arată în nota de fundamentare.

Articolul declarat neconstituțional instituia în sarcina plătitorilor de venituri din pensii obligația privind calculul impozitului, reținerea și plata acestuia la bugetul de stat. De asemenea, reglementa aplicarea acestor prevederi în cazul drepturilor de pensie restante, a veniturilor din pensiile de urmaş, precum și în cel al veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executori.

Cum se face în prezent impozitarea venitului din pensii

Pentru pensiile cu aplicarea principiului contributivității, indiferent de nivel, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei: cotă de impunere de 10%.

Pentru pensiile cu componentă contributivă și necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei:

– pentru partea contributivă se aplică cotă de 10%

– pentru partea necontributivă, se aplică progresiv, potrivit profit.ro:

10% pentru venitul ce nu depășește câștigul salarial mediu net sau care este egal cu acesta
15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și cel brut (folosit la calculul bugetului de asigurări sociale)
20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.

Pentru pensiile care au doar componentă necontributivă:

10% pentru venitul care este mai mic sau egal cu câștigul salarial mediu net;
15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și câștigul salarial mediu brut;
20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și legea de completare a Legii privind pensiile militare. Decizia a fost dată în 11 martie.

„În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție”, potrivit CCR.

Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.

Dacă legea ar fi trecut de Curtea Constituțională și ar fi fost promulgată de președinte, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR, deoarece actul modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană, potrivit hotnews.ro.

”Potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei”, mai notează Avocatul Poporului.

Piața valutară a continuat să fie stabilă, ceea ce a făcut ca media euro să scadă marginal de 4,9772 la 4,9771 lei, iar culoarul de tranzacționare a urcat la 4,977 – 4,9775 lei.

În ultimele săptămâni, piața monetară s-a acomodat cu scăderea volumului lichidității la circa 20 miliarde, față de 30 – 40 miliarde lei, înainte ca Ministerul de Finanțe să înceapă să se împrumute direct de la unele bănci comerciale.

Necesarul de finanţare guvernamentul din acest an se ridică la 232 miliarde lei (lei şi valută), sumă care trebuie să asigure acoperirea deficitului bugetar dar și rostogolirea unor datorii mai vechi, prin atragerea de 145 miliarde lei din piața locală, resoectiv 85 miliarde lei din cea externă. Dobânzile care trebuiesc plătite în 2025 la împrumuturile din anii precedenți este de 41 miliarde lei.

Dolarul american, pe tobogan. A SCĂZUT de la începutul lunii cu peste 22 de bani

Faptul că piața s-a obișnuit cu o lichiditate mai mică a întrerupt procesul de creștere a indicilor ROBOR, care s-au stabilizat în jurul pragului de 6%, la jumătatea distanței dintre dobânda de politică monetară (6%/an) și cea pentru facilitatea de depozit (5,5%/an).

Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.

„Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei”

Moneda unică s-a consolidat la jumătatea acestei săptămâni în jurul pragului de 1,09 dolari și se tranzacționa în culoarul 1,0879 – 1,0931 dolari, fiind atins un nou maxim al ultimelor patru luni. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei, pierderea față de finalul lunii trecute fiind de peste 22 de bani.

Creșterea cererii de euro, reflectată și de aprecierea acțiunilor europene, s-a majorat după ce Comisia Europeană a anunțat răspunsul său la decizia administrației Trump de a majora cu 25% tarifele vamale asupra oţelului şi aluminiului importat din Europa. Comisia a spus că măsurile sale vor afecta importuri din Statele Unite în valoare de până la 26 de miliarde de euro şi vor intra în vigoare în aprilie.

Investitorii se tem că războiul comercial declanșat de președintele Trump va determina majorarea prețurilor de consum în Statele Unite, după creșterea de 0,5% în ianuarie și 0,2% din februarie, ceea ce poate declanșa recesiunea în cea mai mare economie a lumii, care se poate propaga apoi la nivel mondial.

„Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei”

Aprecierea monedei unice la 0,9650 franci/euro, maxim al ultimelor opt luni, a provocat scăderea mediei monedei elvețiene de 5,1803 la 5,1695 lei, mai jos cu peste 13 bani față de sfârșitul lunii trecute. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,9066 la 5,9026 lei, minim al ultimelor circa două luni, mai jos cu circa 5,2 bani față de ultima ședință din februarie.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei, în timp ce metalul galben s-a retras ușor la 2.907,70 – 2.925,60 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune a continuat să se deprecieze, la 4,2017 zloți/euro, respectiv 401,12 forinți/euro.

După scăderea de marți sub pragul de 77.000 dolari, bitcoin a urcat la jumătatea acestei săptămâni la 81.298 – 84.293 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 1.767 dolari, se tranzacționa între 1.853 și 1.952 dolari.

Radu Georgescu

U-Banca Transilvania s-a reîntâlnit, miercuri seara în deplasare, cu Valencia Basket în sferturile de finală ale BKT EuroCup. Pentru al doilea an consecutiv, echipa clujeană a ajuns în această etapă a competiției. U-BT Cluj a fost învinsă de Valencia Basket, scor 98-74 și este eliminată din competiție. În semifinale, spaniolii se vor duela cu Hapoel Tel Aviv, care a trecut cu 67-61 de Turk Telekom.

Secția de baschet a Valenciei are o istorie de aproape 40 de ani. În campionatul intern, Valencia are în palmares un titlu, o Cupă și o SuperCupă a Spaniei.

Valencia – U-BT Cluj, 98-74. Clujenii sunt eliminați din BKT EuroCup după un parcurs bun

„Pentru noi urmează meciul sezonului de până acum. Suntem extrem de bucuroși că am ajuns în această fază pentru al doilea an la rând. Mergem acolo curajoși, vrem să fim competitivi și să câștigăm meciul. Aceasta e mentalitatea corectă, respectăm echipa din Valencia, ne-a învins de două ori și a arătat probabil cel mai bun baschet din EuroCup. E un singur meci și indiferent de șansele pe care le avem, noi ne vom lupta pentru victorie”, spunea înainte de meci Mihai Silvășan, antrenorul echipei clujene.

Valencia Basket: Jaime Pradilla, Brancou Badio, Chris Jones, Matt Costello, Semi Ojeleye

U-BT Cluj-Napoca: DJ Seeley, Karel Guzman, Sasu Salin, Zavier Simpson, Zach Hankins

Începutul modest al clujenilor, completat cu un adevărat coșmar al aruncărilor de 3 puncte, ale adversarilor intrând toate, în timp ce ale lor ieșind din coș, a făcut ca Valencia să ia un avans confortabil încă din debut. Abia în sfertul 3, clujenii s-au mai apropiat la 15 puncte, dar spaniolii n-au iertat nimic în sfertul 4 și și-au adjudecat victoria cu un scor mult prea aspru.