Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.

Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.

Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:

• 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
• 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
• 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
• 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
• 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.

Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.

În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.

Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.

„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.

În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.

Mălaiul, comoara copilăriei

Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.

„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.

Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei

Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.

Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.

Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a emis un avertisment public privind existența „unui ecosistem de conturi false” pe platforma TikTok care se prezintă drept pagini oficiale ale instituției sau ale angajaților săi.

Conform informațiilor furnizate de MAI, aceste conturi folosesc fotografii, clipuri video și postări preluate de pe paginile instituționale pentru a câștiga credibilitate în fața utilizatorilor.

„Vă informăm asupra existenței unui ecosistem de conturi false pe rețeaua de socializare TikTok, conturi care sunt prezentate ca fiind ale unor agenți sau ofițeri de poliție sau chiar ca fiind pagini oficiale ale MAI sau structurilor din minister.

Postările de pe aceste conturi sunt special concepute pentru a induce în eroare cetățenii și pentru a aduce prejudiciu de imagine Ministerului Afacerilor Interne și angajaților instituției noastre.

Pentru a câștiga credibilitate, pe aceste conturi sunt preluate fotografii, clipuri video, sau postări publicate de paginile instituționale ale structurilor ministerului”, a avertizat MAI.

Care sunt conturile vizate?

Conturile identificate ca făcând parte din acest ecosistem sunt următoarele: @emiemiemi84, acesta fiind și contul principal, @politisti_ro.fp, @politia.romana66, @politia.roman, @politiaromanaofficial, @jandarmeria_romana_112, @_mai.romania, @politisti.romania, @politisti112, @politistui_ro, @denis_politia_romana.

„Reiterăm faptul că aceste conturi sunt false, nu aparțin Ministerului Afacerilor Interne, iar cei care le gestionează postează conținut care contravine eticii profesionale și care aduc atingere intereselor cetățenilor români.

Evitați să comentați la postările acestor conturi, să urmăriți conturile, ori să distribuiți postările promovate în ecosistemul prezentat”, a mai transmis MAI.

Un clujean cu un copil mic a fost dat jos din mașină de către un șofer de taxi care, potrivit sesizării depuse pe platforma MyCluj, a refuzat să ofere explicații și a reacționat agresiv verbal.

„O nouă călătorie cu avionul, o nouă aventură la sosire cu taximetriștii. Minunat să îți bată cineva joc de tine când ajungi acasă. De data aceasta, domnul Isidor din câte spunea un coleg de-al dânsului, nu a avut loc să ne puna toate bagajele în portbagaj (au ramas cele 2 ghiozdane pe care le aveam în spate). Fiind cu un copil mic, am pus cele 2 ghiozdane între noi pe bancheta din spate, nu le-am ținut în brațe. Domnul a început să strige la noi să punem bagajele pe jos, iar după ce l-am întrebat de ce să facem asta, a spus că nu e obligat să ne explice de ce și că dacă nu ne convine ne dă jos. Și ne-a dat jos”, relatează pasagerul.

„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt”

Din păcate, nu este un caz izolat. Situațiile tensionate și atitudinea lipsită de respect a unor taximetriști de la aeroport au fost semnalate și în alte rânduri.

„Ca de fiecare dată, am ajuns să chemăm Bolt cu standul plin de taximetriști”, mai spune reclamantul, semnalând că pasagerii evită serviciile taxi din fața aeroportului din cauza comportamentului prestatorilor.

Sesizarea este însoțită și de poze cu indicativul mașinii, iar autorul sesizării subliniază că nu cere altceva decât un serviciu corect pentru banii plătiți: „Mi-aș dori mult ca acest gen de situație să nu mai existe și să pot beneficia de un serviciu corect pentru banii pe care îi plătesc”.

Sesizarea figurează pe platformă ca fiind „în lucru”.

FOTO: Arhivă