Ultimul șlagăr de înșelătorii după Caritas și FNI. Împrumut de 5 milioane de euro pe Facebook

Cel mai probabil, afaceri ca și Caritas sau FNI sunt bine întipărite în conștiința colectivă românească. De altfel, așa numitele scheme piramidale au fost un subiect bine anchetate în istoria relativ recentă a economiei Românești (chiar dacă ele au apărut în sec al XIX-lea). În princial, acest gen de înșelătorii se asigură că anumite persoane, cu „greutate”, primesc sume importante de bani. Totuși, pe parcurs ce tehnologia a avansat, s-au găsit modalități tot mai interesante și mai ușoare de a înșela. Metoda pe care o voi prezenta în rândurile de mai jos se bazează pe „social engineering”. Adică ține mai mult de psihologie decât de economie.

Social Engineering

Din cauza faptului că termenul nu are un echivalent în română, îl voi traduce mot a mot. „Ingineria socială” are ca scop principal aflarea unor informații confidențiale prin manipularea unor persoane vulnerabile. Adică, dacă o persoană te convinge să îi furnizezi PIN-ul cardului de credit înseamnă că ai căzut pradă „ingineriei sociale”. Modalitatea poate fi utilizată în diverse scopuri. În acest caz, este vorba despre fraudă.

Înșelăciuni pe Facebook

După cum se va vedea în pozele atașate mai jos, frauda nu ezită să fie o practică uzuală. Oameni ca cel care folosește contul de Facebook „Elena Mirabella Palimariu” sunt genul despre care vorbeam mai sus, „inginerii sociali”. O persoană m-a contactat astăzi cu o întrebare simplă „Ai probleme financiare?” Știam de la început unde se va duce discuția, dar am fost curios cu privire la modul în care vom ajunge acolo. Așadar, am raspuns că am nevoie de bani și am primit următoarea ofertă: „Împrumut de 15.000 euro”. Tot ceea ce eu ar fi trebuit să fac era să vorbesc cu o doamnă pe WhatsApp. Zis și făcut.

Să împrumuți bani nu te costă bani

Am contactat pe WhatsApp respectiva persoană, cea care ar fi trebuit să îmi împrumute o sumă destul de mare de bani. Nu doar că a dus „gluma” până la final, ci a și plusat. Așadar, oferta a ajuns la suma de 5.000.000 de euro, adică undeva la 24 de milioane de lei. Frauda, chiar dacă la prima vedere pare cât se poate de avantajoasă, a oferit un indiciu flagrant. Prelucrarea actelor ar fi costat 290 de euro, adică 1400 de lei. De altfel, toate înșelăciunile de genul acesta presupun plătirea unor bani unor terți fantomă despre care nu știe nimeni nimic.

Nu ar fi primit nimeni 5.000.000 de euro

Rezultatul final a fost, așa cum m-am așteptat, „înșelăcios”. Această fraudă a folosit aceleași metode „ieftine” de a înșela persoanele mai vulnerabile. Rețeta pare a fi următoarea: o ofertă extraordinară, doar că implică niște costuri. După ce nu am mai răspuns, slovenul m-a sunat disperat. Totuși, nu cred ca îmi va oferi mie împrumutul de 5.000.000 milioane de euro.

Mai jos puteți urmări discuția mea cu persoana ce, probabil, administra ambele conturi.