În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Procesul de votare la alegerile parlamentare 2024 este în plină desfășurare la Cluj-Napoca. La ora 09.00, în jud. Cluj votaseră 3,15%.

Prezența la urne este mai mare ca în urmă cu 4 ani, când până la această oră votaseră 2,67% dintre locuitorii județului.

Prezența la vot în județul Cluj, la ora 09.00

În Cluj-Napoca, până la ora 09.00 au votat aproape 3,76% dintre locuitorii cu drept de vot. Acum 4 ani, prezența la vot la ora 09.00 era de 3,17%.

În județul Cluj au votat și aproape 3.793 de persoane pe liste suplimentare.

La nivel național, prezența la vot este de 4,8%. Numărul celor care au votat, inclusiv în diaspora, a depășit 1.000.000.

Primarul Clujului, Emil Boc, proaspăt prim-vicepreședinte al PNL, votează, duminică, la ora 9, la Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca la alegerile parlamentare.

Boc a sosit la secția de votare nr. 49 împreună cu soția sa, Oana, și a fost așteptat de lideri ai PNL Cluj.

Primarul Emil Boc a declarat la ieșirea de la urne: „La mulți ani, România, la mulți ani, dragi români! Mergeți la vot, dragi români, este o zi importantă pentru destinul democrației din România. România are nevoie de votul dumneavoastră pentru a nu rătăci de la calea europeană și de la parcursul euroatlantic. România are nevoie să-și consolideze democrația, nu s-o șubrezească. România nu are voie să facă pași înapoi pe singurul drum corect.

Am votat pentru partidul care a făcut România Mare și care a adus România în Uniunea Europeană. Am votat pentru un partid care îmbină valorile tradiționale cu valorile moderne. Este o zi importantă, pentru că Parlamentul este depozitarul democrației.”

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, duminică, o serie de avertizări nowcasting Cod galben de ceaţă, ce vizează Clujul și alte zone din Transilvania şi din Moldova.

Potrivit meteorologilor, până la ora 10:00, în judeţul Botoşani, în zona joasă a judeţului Neamţ şi în judeţul Iaşi ceaţa densă va determina scăderea vizibilităţii sub 200 de metri şi, izolat, sub 50 de metri.

Cod GALBEN de ceață în Cluj și în alte 5 județe

Fenomene meteo similare se vor semnala până la ora 11:00 în judeţele: Cluj (localităţile: Gherla, Apahida, Căşeiu, Bonţida, Iclod, Jucu, Mica, Mintiu Gherlii, Dej, Cuzdrioara, Câţcău, Vad, Borşa, Dăbâca, Aluniş şi Jichişu de Jos), Sălaj (în: Gâlgău, Ileanda, Şimişna, Poiana Blenchii, Rus şi Lozna) şi Bistriţa-Năsăud (la: Beclean, Nimigea, Căianu Mic, Şintereag, Braniştea, Petru Rareş, Uriu, Chiuza, Ciceu-Giurgeşti şi Ciceu-Mihăieşti).

Avertizările de fenomene periculoase imediate se emit pentru o perioadă de maximum şase ore, precizează ANM.

Românii își aleg astăzi parlamentarii care îi vor reprezenta în următorii patru ani în Legislativ, respectiv în Camera Deputaților și în Senat.

Românii vor vota duminică, 1 decembrie, la alegerile parlamentare 2024, componența celor două Camere ale Parlamentului, respectiv Senatul și Camera. În prezent, Parlamentul este format din 465 de membri: 136 de senatori și 329 de deputați.

În județul Cluj, există un număr total de 615.647 de alegători, care vor vota în cele 647 de secții de votare amenajate în județ.

Care este procedura de vot la alegerile parlamentare?

Duminică, cetățenii români votează pentru partide politice, alianțe electorale ori candidați independenți. Fiecare partid reprezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală.

Numărul total al circumscripțiilor electorale este de 43: 41 pentru fiecare județ din țară, una pentru Municipiul București și una pentru diaspora.

Secțiile de vot, deschise de la 7 la 21

Votarea în țară se desfășoară într-o singură zi, duminică, 1 decembrie 2024, între orele 07.00 – 21.00.  Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot. Alegătorii aflați în situația de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59.

Cetățenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

Nu au drept de vot:

a) debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;

b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Unde se poate vota la alegerile parlamentare?

Alegătorii pot vota numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința.

În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

a) cartea de identitate;

b) cartea electronică de identitate;

c) cartea de identitate provizorie;

d) buletinul de identitate;

e) pașaportul diplomatic;

f) pașaportul diplomatic electronic;

g) pașaportul de serviciu;

h) pașaportul de serviciu electronic;

i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Ce este pragul electoral?

Sistemul electoral este unul proporțional, menit să limiteze fragmentarea politică în Parlamentul României. Astfel, pentru a putea obține mandate, partidele politice trebuie să depășească pragul electoral de 5% din votul național (voturile valabil exprimate) sau cel puțin 20% din voturile din minimum patru circumscripții electorale.

Alianțele electorale trebuie să treacă un prag mai ridicat, respectiv, 8% pentru alianțele cu două partide, 9% pentru cele cu trei partide, și 10% pentru alianțele cu mai multe partide.

Județul Cluj trimite în Parlament 4 senatori și 10 deputați

În România, senatorii și deputații se aleg prin scurtin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.

Numărul de mandate pentru cele două camere ale Parlamentului diferă de la o circumscripție la alta, în funcție de numărul de locuitori și normele de reprezentare. Județul Cluj  are un număr de 4 senatori şi 10 deputaţi în Parlamentul României.

Prezența la vot la alegerile din 6 decembrie 2020 a fost de 31,84% la nivel național. În județul Cluj, prezența la urne a fost ceva mai ridicată, respectiv 34,09%, 208.346. În municipiul Cluj-Napoca, prezența a fost de 37,34%.

Două zile de vot în diaspora

La secțiile de votare organizate în străinătate pot vota doar cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliu sau reședința în străinătate.

Alegătorii români din diaspora vor avea la dispoziție două zile pentru a vota, 30 noiembrie și pe 1 decembrie, începând cu ora locală 7, până la ora 21.

Dacă și după ora 21:00 vor fi alegători la sediul secțiilor de vot, precum și la rând în afara sediului secției, atunci programul de votare se va prelungi până, cel târziu, la ora 23:59.

Cum pot vota românii din străinătate la alegerile parlamentare?

Alegătorii care au reședința sau domiciliul stabilite în străinătate pot vota astfel:

• Cu înregistrare (opțional): votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, însă cetățenii s-au putut înscrie și în Registru ca „alegător în străinătate”, prin platforma lansată de Autoritatea Electorală Permanentă, până la data de 17 octombrie 2024. Cei care se înregistrează sunt menționați în listele permanente pentru străinătate și sunt arondați unei secții de votare (apropiate adresei din documente). Cetățenii pot vota însă și pe liste suplimentare, în orice altă secție de votare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați.
• Fără înregistrare: alegătorii pot vota în orice secție, pe listele suplimentare, dacă fac dovadă că au domiciliu ori reședința în străinătate (cu un document emis de statul respectiv), dar și dacă dețin un document românesc care le conferă dreptul să voteze (carte de identitate, pașaport etc).

Persoanele care au domiciliul stabilit în străinătate și reședința în țară pot alege dacă votează în țară sau peste hotare, însă au drept la vot o singură dată.

Ce partide candidează la alegerile parlamentare, la Cluj?

Un număr de 224 de candidați ai unor partide și un independent și-au depus dosarele la Biroul Electoral Județean (BEJ) Cluj pentru alegerile parlamentare de duminică, 1 decembrie, și au fost trecuți pe buletinele de vot de la Senat și Camera Deputaților.

Partidele înscrise la BEJ Cluj:

• Partidul Național Liberal: 13 candidaturi pentru Camera Deputaților şi 6 candidat pentru Senat, în total 19 candidaturi;
• Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toți: 5 candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi 2 candidaturi pentru Senat, în total 7 candidaturi;
• Partidul Social Democrat Unit: 2 candidaturi pentru Camera Deputaților şi candidaturi pentru Senat, în total 3 candidaturi;
• Uniunea Democrată Maghiară din România: 13 candidaturi pentru Came Deputaților şi 6 candidaturi pentru Senat, în total 19 candidaturi;
• Partidul România în Acțiune: 13 candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi candidaturi pentru Senat, în total 19 candidaturi;
• Uniunea Salvați România (USR): 13 candidaturi pentru Camera Deputaților şi candidaturi pentru Senat, în total 19 candidaturi;
• Partidul Patrioții Poporului Român: 2 candidaturi pentru Camera Deputaților şi candidaturi pentru Senat, în total 3 candidaturi;
• Partidul S.O.S. România: 13 candidaturi pentru Camera Deputaților şi 6 candidaturi pentru Senat, în total 19 candidaturi;
• Partidul Forța Dreptei: 13 candidaturi pentru Camera Deputaților şi 6 candidaturi pentru Senat, în total 19 candidaturi;
• Partidul Național Conservator Român: 11 candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi 4 candidaturi pentru Senat, în total 15 candidaturi;
• Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 13 candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi 5 candidaturi pentru Senat, în total 18 candidaturi;

Peste 200 de candidați de la 20 de partide și un independent

• Partidul Social Democrat: 13 candidaturi pentru Camera Deputaților şi 6 candidaturi pentru Senat, în total 19 candidaturi;
• Partidul Oamenilor Tineri: 5 candidaturi pentru Camera Deputaților și 3 candidaturi pentru Senat, în total 8 candidaturi;
• Alianța Național Creştină: 1 candidat pentru Camera Deputaților şi 1 candidat pentru Senat, în total 2 candidaturi;
• Partidul Ecologist Român: 1 candidat pentru Camera Deputaților şi 1 candidat pentru Senat, în total 2 candidaturi;
• Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate: 3 candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi 1 candidatură pentru Senat, în total 4 candidaturi;
• Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională: 3 candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi 3 candidaturi pentru Senat, în total 6 candidaturi;
• Partidul Noua Românie: 1 candidat pentru Camera Deputaților şi 1 candidat pentru Senat, în total 2 candidaturi;
• Partidul Reînnoim Proiectul European al României: 13 candidaturi pentru Camera Deputatilor si 6 candidaturi pentru Senat, in total 19 candidaturi;
• Partidul Social Democrat Independent: 1 candidat pentru Camera Depu candidat pentru Senat, în total 2 candidaturi;
• Ioan Sabin Sărmaş: candidat independent la alegerile pentru Camera Deputaților.

La nivel național, PSD are cei mai mulţi candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor (639), având liste complete pentru 42 de circumscripţii, urmat de SOS România, unde candidează 636 de persoane, PNL – cu 630 de candidați, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596, USR – 589 de candidați.