Cluj24 a vrut să verifice zvonurile cum că taximetria clasică a rămas la Cluj-Napoca fără șoferi din cauza faptului că aceștia migrează în număr mare spre companiile  de ride-sharing.

Companiile de taxi și companiile de transport alternativ sunt două tipuri de servicii de transport urban, dar diferă în multe privințe, inclusiv în modul în care funcționează, reglementările care le guvernează și tipurile de vehicule pe care le folosesc.

Taxi vs. Uber și Bolt. Ioan Pugna (președinte Asociația de Monitorizare Taxi Cluj): A început MIGRAREA în sens invers

Iată câteva dintre diferențele cheie:

1. Taxiuri:

Reglementare:

Taxiurile sunt reglementate de autoritățile locale și trebuie să îndeplinească anumite cerințe legale, cum ar fi inspecțiile periodice ale vehiculelor, licențe speciale și prețuri stabilite de autorități. De obicei, taximetriștii sunt angajați cu licență și trebuie să urmeze reguli stricte.

Mod de operare:

Taxiurile pot fi apelate prin dispecerate sau prin stațiile de taxi de pe stradă. Unele aplicații de taxi permit și comandarea din mobil, dar de obicei prețul este reglat de aparatele de taxat (contoare).

Vehicule:

Taximetrele sunt vehicule comerciale speciale, care sunt, de obicei, dotate cu un aparat de taxat și sigilii oficiale.

Preț:

Prețul este de obicei stabilit pe kilometru sau pe minut, cu un tarif de pornire. Acesta poate varia în funcție de ora din zi, ziua săptămânii și zona de transport.

2. Transport alternativ (Uber, Bolt):

Reglementare:

Companiile de transport alternativ sunt, de obicei, reglementate mai ușor decât taxiurile. Reglementările pot varia în funcție de țară și oraș. Unele zone impun licențe pentru șoferii de transport alternativ, în timp ce altele sunt mai relaxate în ceea ce privește reglementările.

Mod de operare:

Aceste servicii funcționează prin aplicații mobile, iar utilizatorii pot comanda o mașină din confortul telefonului lor. Prețul este calculat automat în funcție de distanță, cerere și trafic. De asemenea, utilizatorii pot vizualiza prețul estimat înainte de a comanda cursa.

Vehicule:

Vehiculele folosite sunt de obicei autoturisme personale, iar șoferii sunt conducători auto care nu sunt neapărat profesioniști (deși există unele cerințe minime, cum ar fi vârsta minimă a șoferilor și vechimea mașinii).

Preț:

Prețul variază în funcție de cererea și oferta disponibilă în momentul respectiv (fenomen cunoscut sub numele de „preț dinamic”). De asemenea, este mai flexibil în funcție de distanță și durată.

Diferențe cheie:

Modul de comandă:

Taxiurile pot fi comandate la fața locului sau prin telefon, iar companiile de transport alternativ se bazează pe aplicații mobile pentru a cere o cursă.

Licențiere și reglementare:

Taxiurile sunt supuse unor reglementări stricte, în timp ce transportul alternativ este, în general, mai flexibil, dar poate fi reglementat în funcție de oraș.

Prețul și tarifarea:

Taxiurile au un tarif fix reglementat, iar serviciile de transport alternativ folosesc un model de tarifare dinamică, care poate varia în funcție de cerere și trafic.

În multe orașe, ambele opțiuni coexistă și oferă pasagerilor posibilitatea de a alege între opțiuni mai tradiționale sau mai flexibile, în funcție de nevoile lor.

Nici la Cluj nu este altfel. „Explozia” fenomenului ride-sharing din perioada pandemiei, a creat un flux migrațional dinspre companiile de taximetrie clasice spre platformele de transport alternativ (Uber, Bolt).

Mirajul câștigurilor mai mari a văduvit taximetria clasică de foarte mulți șoferi. Iată, însă, că fenomenul a devenit reversibil, nu numai la Cluj-Napoca.

Ce spun cei care monitorizează fenomenul?

Ioan Pugna, președintele Asociației de Monitorizare Taxi Cluj, a declarat în exclusivitate pentru Cluj24: „Contrar a ceea ce se zvonește, migrația șoferilor s-a inversat, dinspre companiile de ride-sharing spre companiile de taximetrie clasice. Cauza? Piața este saturată și a început să se canibalizeze. E vorba de aceeași franzelă din care înainte mâncau 5 persoane, acum trebuie  împărțită la 10.

Fenomenul nu e unic și specific României. La fel s-a  întâmplat în Franța, Germania sau Danemarca. Ce e specific României e intermedierea. Platformelor-mamă, care au sedii afară, nu le pasă de modul de administrare a rețelelor din România. Ele își iau comisionul de 25% și la revedere. Modul în care intermediarii de aici își gestionează business-ul este strict problema lor.

„Cererea a scăzut mult”

Mulți șoferi care au migrat spre Uber sau Bolt înainte, aveau câte o tigaie de mașină, asta pentru că legislația era mult prea permisivă. Acea OG49 permitea ca transportul să fie efectuat cu mașini sub ceea ce există azi la taximetria clasică. Practic, prin reclamă agresivă, acele companii de ride-sharing și-au cumpărat cota de piață. Lumea a migrat spre ei, dar au descoperit și cealaltă față a tarifelor dinamice.

Nemulțumirea celor care s-au întors la taximetrie clasică a fost generată și de faptul că erau cazuri în care trebuiau să accepte comenzi a căror valoare nu acoperea cheltuiala. În plus, în curând piața va fi invadată de șoferi străini, nepalezi, pakistanezi, srilankezi. Îi vedeți cum circulă prin oraș ca livratori, de ce credeți că vor circula altfel ca șoferi? Vor fi școlarizați și educați în spiritul reglementărilor din România? Foarte bine, dar asta nu garantează că ei se vor și putea adapta rapid rigorilor unui trafic dintr-o țară civilizată.

Cererea a scăzut mult în Cluj și nu numai. Vedeți ce vremuri trăim. De unde credeți că taie românul în astfel de perioade? Din mâncare și îmbrăcăminte? Nu, din lux și necesitățile non-vitale, printre care și transportul neconvențional. Piața e saturată, cererea mică, franzela nu mai crește, iar gurile  se înmulțesc… Trageți Dvs. concluzia.”

În cursul zilei de vineri, 21 februarie 2025, reprezentanții coaliției alcătuite din 7 asociații de monitorizare vor avea o întâlnire cu reprezentanții Guvernului prin Cancelaria Primului Ministru și ministerele implicate în reglementarea transporturilor și regimului fiscal aplicabil.