Connect with us

ACTUALITATE

Studiu: Românii din diaspora vor cheltui minim 1.000 de euro pe concediu, în țară

Publicat


86% dintre românii intervievați consideră că prietenii și rudele lor plecate la muncă în afara țării vor petrece vara aceasta concedii în care vor cheltui peste 1000 euro în România, potrivit unui studiu realizat de TransferGo.

60% dintre cei intervievați consideră ca bugetul românilor din diaspora se va situa între 1.000 și 1.500 euro, iar 26% din respondenții la același studiu TransferGo sunt și mai optimiști, fiind de părere că românii din străinătate vor cheltui chiar și peste 2.000 euro pe familie pentru un sejur în România vara aceasta.

Datele aceluiași studiu arată că aproape 70% dintre românii chestionați au membri ai familiei sau prieteni care se vor întoarce în țară în această vară și aproape jumătate dintre ei declară că prietenii sau rudele și-au planificat și concediul în România odată cu reîntoarcerea în țara mamă.

„Revenirea în țară în lunile de vară, cu precădere în luna august, a românilor plecați la muncă în străinătate este o tendință observată anual, atât de autoritățile române la granițele țării, cât și de noi la TransferGo. Cum anul trecut a fost unul atipic, de excepție, din cauza restricțiilor de circulație internațională, vara aceasta, odată cu relaxarea acestor restricții suntem de părere că vom vedea o reluare a acestui obicei și românii vor veni în număr mare să se bucure de concediu pe meleagurile natale, alături de cei dragi și astfel e firesc să aloce o parte din economiile făcute peste an în acest sens,” a declarat Marius Nedelcu, Chief Marketing Officer, TransferGo.

„Motivul principal al reîntoarcerii (…) este revederea familiei și prietenilor rămași în țară”

Conform studiului, 43% dintre români spun că au 1-2 membri ai familiei sau prieteni care vor reveni în România vara aceasta, în timp ce aproape un sfert au mai mult de 3 rude sau prieteni plecați în străinătate despre care știu că se vor întoarce în țară în vacanța de vară.

De asemenea, motivul principal al reîntoarcerii, spun peste 80% dintre români, este revederea familiei și prietenilor rămași în țară, pe care nu au avut posibilitatea de a-i vedea de foarte mult timp, însă 49% dintre aceștia știu deja de la rudele sau cunoștințele lor din diaspora că venirea acasă va coincide și cu petrecerea vacanței în România în această perioadă. Nu în ultimul rând, aproximativ 20% dintre respondenți declară că cei apropiați lor din diaspora și care revin în această vară, vor încerca să își facă un rost în România cu economiile realizate în toată perioada petrecută peste hotare.

Cu toate acestea, aproape jumătate dintre români consideră că diaspora are o contribuție financiară per ansamblu mică sau foarte mică la economia locală, iar 73% dintre români subestimează valoarea reală a sumelor trimise în țară de către conaționalii lor de peste hotare, potrivit unei cercetări comandate de TransferGo și derulate la finalul anului 2020.

TransferGo, companie de transferuri internaționale de bani, a lansat pe 1 decembrie 2020 campania „Valorez pentru România”, pentru a sprijini și promova contribuția românilor din diaspora la dezvoltarea economiei locale, precum și la promovarea imaginii țării pe plan extern. Campania include o petiție online adresată BNR pentru lansarea unei bancnote sau monede de colecție dedicate diasporei.

Sursa: Mediafax


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tarife speciale pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele aeriene Cluj – Londra Heathrow

Publicat

De

Compania Blue Air introduce „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la aeroportul Heathrow din Londra Cei interesați pot cumpăra bilete de avion, la prețuri fixe.

Compania din România a anunțat că introduce facilitatea „rescue fares” pentru pasagerii afectați de anulările de pe rutele către și de la Londra. Este vorba despre pasagerii care nu au putut călători cu British Airways pe rutele București – Londra Heathrow – București și Cluj-Napoca – Londra Heathrow – Cluj-Napoca.

Facilitatea, oferită exclusiv pasagerilor afectați de anulările British Airways, este valabilă până pe 31 iulie. Aceștia vor plăti un tarif fix de 100 GBP/ 119 EURO dacă prezintă o dovadă a unei rezervări pe un zbor British Airways cu date de călătorie între 1 august – 2 septembrie.

Pentru a beneficia de acest tarif special, clienții trebuie să trimită un mesaj prin intermediul Facebook sau să sune în Call Center.

Compania aviatică din România evaluează, de asemenea, posibilitatea creșterii capacității pe rutele către aeroportul Heathrow din Londra.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

În sfârșit, s-a renunțat la PORUMBEI! Persoanele care solicită CETĂȚENIA română o pot face prin mijloace electronice

Publicat

Persoanele care solicită acordarea cetățeniei române vor comunica prin mijloace electronice cu autoritățile din România. Până în prezent, comunicarea s-a făcut prin poștă.

Ministerul Justiției a anunțat că a fost aprobată o ordonanță de urgență care instituie procedura de comunicare prin mijloace electronice în cazul solicitărilor de acordare a cetățeniei române.

În prezent, procedura comunicării corespondenței şi a ordinelor președintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cu privire la aprobarea/respingerea cererilor de acordare/redobândire a cetățeniei române se face prin scrisoare poștală transmisă cu confirmare de primire.

Anual, Autoritatea Națională pentru Cetățenie transmite peste 100.000 de scrisori recomandate, în străinătate în marea lor majoritate, prin serviciile oferite de Poșta Română.

„Această procedură are câteva neajunsuri majore, cum ar fi alocarea de resurse umane unor activități cronofage și randamentul scăzut, pentru că multe comunicări nu ajung la destinatar, iar retransmiterea scrisorilor generează noi costuri și contribuie la acumularea unui stoc important de dosare care grevează activitatea Autorităţii.

„Noile prevederi permit îndeplinirea procedurii de comunicare a ordinelor de acordare/redobândire a cetățeniei române prin mijloace electronice”

Astfel, în anul 2020, din numărul total de adrese prin care Comisia pentru cetățenie a solicitat completarea dosarelor administrative, doar în 56 % din cazuri s-a întors confirmarea de primire semnată de destinatar. În 44% din cazuri, fie Poșta Română a restituit corespondența cu mențiuni precum „lipsă domiciliu” sau „expirat termen de păstrare”, fie nu a fost transmis Autorității niciun răspuns”, au anunțat reprezentanții Ministerului Justiției.

Consecința directă a acestei situații este imposibilitatea soluționării cererilor de cetățenie respective, menținerea acestora pe rolul Comisiei pentru cetățenie pe termen nedeterminat, refacerea corespondenței cu costurile suplimentare aferente, dar și imposibilitatea respingerii cererilor ca nesusținute, atunci când s-ar impune această soluție.

Noile prevederi permit îndeplinirea procedurii de comunicare a ordinelor de acordare/redobândire a cetățeniei române prin mijloace electronice, la adresa de poştă electronică indicată de solicitant în cuprinsul cererii depuse.

Astfel, se stabileşte dreptul solicitanților de a opta sub semnătură, la depunerea cererii de cetățenie, pentru recepționarea corespondenței prin mijloace electronice, comunicarea fiind însoțită de semnătura electronică extinsă a Autorităţii Naționale pentru Cetăţenie, bazată pe un certificat calificat, care va înlocui ștampila instituţiei şi semnătura preşedintelui Autorităţii, precizează reprezentanții MJ.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate