ACTUALITATE
STUDIU: După ce o mașină depășește 150.000 km, cresc șansele să-i fie dat înapoi kilometrajul în România
Kilometrajul este unul dintre indicatorii cheie ai uzurii unui vehicul, motiv pentru care mulți șoferi se bazează pe el pentru a afla starea unui vehicul atunci când cumpără o mașină la mâna a doua. În realitate, kilometrajul nu este întotdeauna exact, mai ales la mașinile vechi. Odometrul, un dispozitiv conceput pentru a măsura distanța totală pe care a parcurs-o un vehicul de-a lungul vieții sale, este piesa auto vizată de către escrocii care doresc să-i manipuleze citirile ca să-i inducă în eroare pe cumpărători.
Compania de date auto carVertical a efectuat cercetări bazate pe date din rapoartele de verificare a istoricului mașinilor rulate pentru a afla dacă există o corelație între numărul de km parcurși de un vehicul și rata de derulare a kilometrajului și dacă rata accidentelor crește odată cu distanța parcursă.
STUDIU: După ce o mașină depășește 150.000 km, cresc șansele să-i fie dat înapoi kilometrajul în România
În România, odometrele sunt date înapoi semnificativ mai frecvent odată ce un vehicul depășește pragul de 150.000 km. 5% dintre mașinile verificate pe carVertical care parcurseseră între 150.000 și 200.000 km au avut kilometrajul dat înapoi. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, probabilitatea de a cumpăra în acest interval o mașină cu odometrul modificat devine de peste 2 ori mai mare în comparație cu vehiculele care au un kilometraj redus (între 0 și 50.000 km).
Dintre toate mașinile care au un kilometraj cuprins între 50.000 și 100.000 km, 2,5% au odometrul modificat și 3,3% dintre cele cu kilometraj cuprins între 100.000 și 150.000 km. După pragul de 200.000 km, această pondere sare abrupt la 8,2% și crește pe măsură ce kilometrajul este mai ridicat.
După ce odometrul a depășit 250.000 km rata de manipulare a kilometrajului este de 14,9%, iar dacă vorbim despre mașini cu kilometraje între 300.000 și 350.000 km, procentul ajunge la 18,7%.
20,7% dintre mașinile cu kilometraj între 350.000 și 400.000 km au odometrul modificat, în timp ce 24,4% dintre mașinile verificate care depășesc 500.000 km se confruntă cu aceeași problemă. Practic un sfert dintre mașinile care au parcurs peste 500.000 de km au avut kilometrajul dat înapoi.
Ponderea mașinilor cu daune este mereu ridicată indiferent de grupa de kilometraj
Riscul de a cumpăra o mașină cu kilometrajul dat înapoi este doar una dintre multele preocupări ale cumpărătorilor de mașini second hand. Cercetările arată că probabilitatea de a fi suferit daune rămâne constant ridicată pentru toate vehiculele și pentru toate grupele de kilometraj, inclusiv pentru mașinile cu kilometraj scăzut.
Dintre toate vehiculele din România verificate pe carVertical, mașinile care aveau peste 500.000 km la bord fuseseră implicate cel mai des în accidente – 62,7% dintre rapoartele scoase pentru astfel de vehicule aveau înregistrări de daune. Cu toate acestea, a doua cea mai mare rată a daunelor – 61,2% – a fost înregistrată în rândul mașinilor cu kilometraj mai mic, cele care aveau 200.000-250.000 km și 250.000-300.000 km înregistrați pe odometru.
Acest lucru demonstrează că problema este la fel de relevantă pentru toți cumpărătorii de mașini second hand, indiferent de kilometrajul vehiculului. De exemplu, rata daunelor este de 59% pentru mașinile care au 50.000-100.000 km înregistrați și de 59,3% pentru cele care au cu 50.000 km în plus. Chiar și mașinile cu kilometraj redus (între 0 și 50.000 km) au fost avariate în proporție de 53,7%.
„Pentru a evita riscul de a cumpăra o mașină care a fost avariată în trecut, din ce în ce mai mulți cumpărători aleg să verifice istoricul vehiculului înainte de a-l inspecta în persoană,” explică Matas Buzelis, șeful departamentului de comunicații al carVertical.
„Rapoartele privind istoricul vehiculului pot oferi informații valoroase asupra trecutului unei mașini”
„Știind că mașina a fost avariată, cumpărătorii sau chiar dealerii o pot duce la inspecție și pot vedea dacă reparațiile sunt de calitate inferioară. Dacă partea frontală a suferit un impact, mecanicii se vor uita după rugină sau alte dovezi ale unor reparații proaste în acea zonă. În funcție de ce găsesc, aceste informații v-ar putea ajuta să vă decideți dacă merită să cumpărați o astfel de maşină sau mai bine căutaţi alta.”
Rapoartele privind istoricul vehiculului pot oferi informații valoroase asupra trecutului unei mașini, inclusiv istoricul daunelor și orice discrepanțe înregistrate de odometru, permițând cumpărătorilor să elimine asimetria informațiilor și să înțeleagă mai bine starea reală a vehiculului. Acest lucru i-ar putea ajuta să prezică posibilele costuri de deținere viitoare și să ia decizii bine informate.
Majoritatea cumpărătorilor români sunt interesați de mașini care au parcurs între 50.000 și 200.000 de kilometri
Dintre toate mașinile verificate pe carVertical de către cumpărătorii de mașini din România, cele mai populare (21,1%) au fost vehiculele cu un kilometraj cuprins între 150.000 și 200.000 km. Mașinile care aveau între 100.000 și 150.000 km pe odometru au o pondere de 20,2%, în timp ce cele cu 50.000 până la 100.000 km parcurși au reprezentat 17,6% dintre toate rapoartele emise privind istoricul vehiculelor pe intervalele de kilometri cercetate.
Potrivit studiului, majoritatea cumpărătorilor români au trecut în căutări pragul alarmant de 150.000 km, unde riscul de a cumpăra o mașină cu kilometrajul dat înapoi crește considerabil. În plus, mulți cumpărători au fost interesați de vehicule cu un kilometraj și mai mare. Când vorbim de mașini care au parcurs peste 150.000 de km, nu doar că avem de-a face cu un risc crescut de a avea odometrul modificat dar mai mult de jumătate dintre aceste vehicule au avut și înregistrări de daune, ceea ce sugerează existența unor potențiale probleme de fond.
„Înainte de a cumpăra o mașină trebuie mers la un drive test și făcută o inspecție”
„Vehiculele de la 3 la 5 ani sunt adesea considerate ideale pentru a evita deprecierea rapidă și un kilometraj ridicat. Cu toate acestea, astfel de mașini ar putea fi inaccesibile multor cumpărători, alternativa cea mai populară fiind căutarea altor variante de mașini, mai vechi și cu mai mulți kilometri la bord.
Cumpărătorii ar trebui să se intereseze de starea reală a vehiculului pe care vor să-l cumpere, istoricul său fiind doar unul dintre lucrurile important de știut. Înainte de a cumpăra o mașină trebuie mers la un drive test și făcută o inspecție într-un service auto respectabil”, explică Matas Buzelis, expertul auto carVertical.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
ANALIZĂ. Sociologul Mircea Comșa (UBB): Peste trei sferturi dintre români vor ca prețurile și salariile să fie stabilite de Stat
Sociologul Mircea Comșa de la UBB Cluj-Napoca descrie într-o analiză tipul de societate în care am vrea să trăim și cum vede populația României rolul Statului în această societate. Astfel, veți descoperi ce au răspuns românii când au fost întrebați dacă vor ca prețurile și salariile să fie stabilite de Stat.
”Ne dorim un Stat minimal sau unul maximal / paternalist? Prin rolul Statului putem înțelege foarte multe lucruri, deci am formulat mai multe afirmații prin care am încercat să surprind cât mai mult din fațetele conceptului.
O parte dintre aceste afirmații au fost incluse în cercetarea realizată de IRES la finalul anului 2024. Pentru a măsura imaginea populației cu privire la rolul Statului, în această analiză am folosit două caracteristici, puternic legate între ele: „stabilirea” salariilor și prețurilor. Desigur, un Stat paternalist înseamnă mai mult decât un Stat care stabilește prețurile și salariile. În lipsa unei etichete la fel de simple, dar mai adecvată măsurilor utilizate, am rămas la varianta <<Stat paternalist>>”, arată Comșa.
Măsurătoare sociologică
Acesta s-a întrebat cât de important este pentru populația României să trăiască într-o societate în care toate salariile și prețurile sunt stabilite de Stat, astfel că a măsurat importanța acestor caracteristici pe o scală de 11 puncte (0-10), unde 0 indică o importanță minimă, iar 10 o importanță maximă.
”Pentru a simplifica prezentarea grafică, am grupat răspunsurile în trei categorii: importanță mică [0-4], mare [5-8] și foarte mare [9-10]. Distribuția răspunsurilor este similară și destul de echilibrată: un sfert din populație nu consideră că este important să trăiască într-o societate în care Statul stabilește prețurile și salariile, aproape jumătate consideră că este important și aproape o treime consideră că este foarte important. După mai mult de 30 de ani de la căderea comunismului, în societatea noastră există în continuare un segment semnificativ de populație (aproximativ o treime) care își dorește să trăiască într-un Stat paternalist”, precizează sociologul.
Potrivit unui grafic, pentru 46% dintre români este important mult, iar pentru 31% foarte mult (77%) să trăiască într-o societate în care salariile sunt stabilite de Stat, în timp ce pentru 47% este important mult și pentru 27% (74%) foarte mult ca prețurile să fie stabilite de Stat.
Stat paternalist
În continuarea analizei, pe baza răspunsurilor primite, acesta a construit un indicator (o măsură) sintetic(ă) care măsoară cât de important e pentru români să trăiască într-o societate în care prețurile și salariile sunt stabilite de Stat.
Indicatorul ia valori în intervalul [-1;1], unde -1 indică o importanță minimă, iar 1 maximă (0 = neutră). Valoarea medie a indicatorului este 0.23.
”În concluzie, considerând cele două criterii analizate, putem spune că populația României tinde să considere că este important să trăiască într-un Stat paternalist. Desigur, media ascunde diferențele, motiv pentru care prezint mai jos două grafice cu distribuția valorilor indicatorului (în varianta cu patru grupuri, respectiv varianta cu răspunsuri cumulate). Observăm că 20% dintre respondenți tind să nu prefere să trăiască într-un Stat paternalist, în timp ce, la cealaltă extremă, 22% preferă acest lucru foarte mult.
Între aceste categorii extreme apar două segmente de populație, cu o pondere relativ apropiată: 32% se situează într-o zonă neutră, iar 25% preferă mult o astfel de societate. Pe scurt, aflăm din nou că pentru aproximativ o treime din populația României este foarte important să trăiască într-o societate în care prețurile și salariile sunt stabilite de Stat”, menționează Mircea Comșa în analiză.
Preferința pentru un Stat maximal
Potrivit acestuia, cei cu studii superioare au un scor semnificativ statistic sub media națională, dar diferența față de medie este foarte mică.
Prin urmare, preferința pentru un Stat maximal variază foarte puțin în funcție de caracteristicile socio-demografice ale populației, deci sursa variației trebuie căutată în altă parte, la nivelul altor factori (de exemplu veniturile și salariile, contactul cu alte societăți, gradul de cunoaștere a modului în care sunt organizate și funcționează diferite societăți, orientările de valoare, șocurile personale și sociale experimentate pe parcursul vieții, raportarea și reacția educată la situațiile de incertitudine etc.).
ADMINISTRAȚIE
Sorin Ioniță, analist, despre reorganizarea administrativ-teritorială. Care sunt adevăratele probleme
Sorin Ioniță, expert în politici publice si dezvoltare locală, susține că este nevoie ca membrii comisiei PSD, înființată de Marcel Ciolacu pentru a un proiect de lege pentru reorganizarea administrativ-teritorială, să urmeze anumiți pași.
Într-un editorial pentru G4media.ro, analistul spune, însă, că șansele ca o astfel de reformă să fie adoptată sunt egale cu zero.
Sorin Ioniță: O temă bună de scos de la naftalină
Expertul în politici publice spune că această temă e „bună de scos de la naftalină fiindcă are impact emoţional în toate segmentele de public (“regionalismul”), plus potenţial vizual”.
Totuși acesta arată care sunt adevăratele probleme care ar trebui rezolvate prin reformă și sublinizaă că este nevoie de o discuție reală în societate pe această temă.
Problemele din mediul rural și zonele metropolitane
Sorin Ioniță spune că una dintre marile probleme este fragmentarea mare din rural, unde prea multe primării sunt în faliment tehnic. Aici se cer rezolvări diferite în funcţie de specificul micro-zonal.
“S-a dovedit că asocierile laxe şi voluntare de comune pe care le avem deja în lege nu sunt o soluţie; anticipez că tot exact pe această non-soluţie se va merge şi pe mai departe”, arată analistul.
Acesta s-a aplecat apoi asupra problemelor din zonele metropolitane, respectiv “coordonarea politicilor importante (aprobări de construcţii, transport, mediu) în jurul marilor municipii prin limitarea autonomiei comunelor/oraşelor adiacente.
“Din nou ‘zonele metropolitane’ soft pe care le avem deja nu sunt o soluţie, de fapt lumea nici nu ştie că ele există.
“Necazul cel mai mare”
Acesta a vorbit apoi despre problema Consiliilor Judeţene.
“Deşi nu au bugete proprii mari sau angajaţi mulţi, au ajuns un concentrator de decizie administrativă exercitată discreţionar şi o bază de putere politică autocratică pentru partide. Dacă vom avea mai puţine şi le vom numi regiuni, nu rezolvăm cu nimic problema de poastă guvernare la nivelul intermediar dintre statul central şi comunităţi – ba chiar sărim din lac în puţ”, a spus acesta.
Dar, “necazul cel mai mare” îl reprezintă regulile arbitrare şi imprevizibile de alocare a fondurilor publice de sus în jos, atât pentru CJ-uri dar mai ales pentru primării, arată Sorin Ioniță.
Acestea, spune el “clientelizează administraţia locală şi fac viaţa imposibilă unui ales local care vrea să fie onest şi să aibă un plan de management pe cei patru ani ai mandatului. Aici e nevoie de o combinaţie de formule bugetare care să nu se mai încalce an de an, plus un sistem mai transparent şi obiectiv decât cel actual pentru finanţarea a ce nu poate fi prins în formule matematice multi-anuale, cum ar fi proiectele de investiţii”.
O locuitoare din comuna Florești a cerut ajutorul comunității de internauți și a postat o solicitare pe o rețea de socializare rugându-i pe cei care știu să îi recomande un avocat, specializat în divorț, cu partaj și copil minor, ”care să nu fie foarte religios”.
”Știu că sună ciudat, dar soțul meu a găsit o femeie care îl manipulează religios, el fiind deja într-o situație vulnerabilă din punct de vedere medical.
Deci am nevoie de cineva care să apere interesele copilului și ale mele, nu de cineva care să spună că îi înțelege pe cei doi și să le țină lor partea din cauza religiei”, a scris femeia.
Internauții au postat mai multe nume de avocați care ar putea să o ajute.
EDUCATIE
Daniel David: Organizarea de olimpiade pentru clasele I-IV stimulează prea devreme o industrie a meditațiilor
Ministrul Educației, Daniel David, a făcut câteva precizări cu privire la faptul că Ministerul Educației nu va organiza în 2025 olimpiade școlare pentru elevii din clasele I-IV.
În primul rând, spune ministrul clujean al Educației, acestea nu au fost organizate nici în anul 2024, doar că el și-a asumat mai ferm acest lucru.
Daniel David: În clasele I-IV se dezvoltă competențele cheie
Daniel David spune, într-un mesaj pe blogul personal, că și-a asumat această decizie, în primul rând pentru că în clasele I-IV important este să fie construite elementele de bază ale competențelor cheie.
“Acest nivel elementar trebuie dezvoltat în ritmul fiecărui copil. Dacă ratăm acest lucru, atunci celelalte dezvoltări care se bazează pe el au de suferit. Am văzut în unele testări recente că unele forme de analfabetism funcțional identificate în clasa a IX-a au cauze identificabile chiar din clasa a V-a”, spune Daniel David.
Nu trebuie să derutăm copiii
Daniel David spune, de asemenea, că participarea la olimpiade organizate de minister aduce o greutate mai mare concursurilor.
“Astfel, începe să stimuleze prea devreme o industrie a meditațiilor și focalizări prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se altele (tot de bază), ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie. Este important să fim congruenți în politicile educaționale, pentru a nu deruta copiii și a nu avea politici cu efecte care se anulează reciproc.
Am înlocuit la nivelul învățământului primar evaluarea prin note cu evaluarea prin calificative tocmai în lumina lucrurilor descrise mai sus, pentru a nu produce prea devreme segregare între copii (și școli) și afectarea stimei de sine, important fiind aici să dezvoltăm nivelul elementar al tuturor competențelor cheie, în ritmul personal al fiecărui copil, nu să facem diferențieri prea fine (și adesea nerelevante) și prea devreme între copii. În același spirit, la aceste vârste se urmărește mai ales dezvoltarea cooperării și a lucrului în echipă, competiția, importantă și ea, trebuind însă gândită la acest nivel în acest context”, arată ministrul Educației.
El a mai precizat că astfel de olimpiade, organizate la nivel de minister la acest nivel educațional, nu reprezintă seturi generalizate de bune practici europene.
Focusul trebuie să fie pe dezvoltarea riguroasă a copiilor
Pentru a stimula competiția adecvată, spune Daniel David, ministerul nu interzice derularea unor concursuri locale, regionale sau naționale, asumate autonom și responsabil de școală, cu consultarea părinților și monitorizate de minister.
“Amintesc că avem deja evaluările obligatorii la clasa a II-a și a IV-a, pe care ar trebui să le folosim mult mai atent în procesul de învățare personalizată a elevului. Așadar, hai să ne focalizăm în clasele I-IV pe dezvoltarea riguroasă și în ritmul personal, la cât mai mulți copii, a tuturor aspectelor elementare necesare competențelor-cheie, fără să distorsionăm acest proces prea devreme prin focalizarea pe olimpiade organizate de minister, cu accente prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se alte (ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie), dar lăsând școlilor posibilitatea să facă comparații responsabile și voluntare prin concursuri locale, regionale, naționale ce pot intra într-un portofoliu educațional extins”, a mai punctat ministrul Educației.