Connect with us

ACTUALITATE

Statul român PIERDE 7% din PIB prin TVA şi ACHIZIŢII publice. INTERVIU vicele Cluj IT Cluster şi reprezentantul României la CEN

Publicat


homoro

Statul român pierde, în fiecare an, cel puţin 2% din PIB din cauza gestiunii superficiale a achiziţiilor publice, la care se adaugă şi pierderile prin fraudă şi corupţie, a declarat Daniel Homorodean, vicepreşedinte Cluj IT Cluster, într-un interviu acordat AGERPRES.

Specialistul este de părere că România „scapă” aproape 5% din PIB la colectarea TVA din lipsa mecanismelor de raportare şi urmărire în timp real a tranzacţiilor comerciale.

În ceea ce priveşte digitalizarea sectorului public, Daniel Homorodean, CEO Arxia, consideră că există un progres, pe două direcţii esenţiale: identitatea electronică şi reforma raportării şi urmăririi tranzacţiilor comerciale, prin SAF-T şi facturarea electronică, „deşi este lent şi insuficient de transparent”.

Acesta a menţionat că pentru unii manageri din cadrul instituţiilor publice, „transparenţa nu este bună”, iar în multe cazuri bugetul unei instituţii este tratat ca fiind „bugetul nimănui”.

Homordea este și reprezentantul României în Comitetul European pentru Standardizare (CEN), comitet tehnic specializat pentru elaborarea unui standard tehnic complet, „end-to-end”, pentru achiziţii publice electronice.

AGERPRES: Digitalizarea completă a achiziţiilor publice reprezintă un subiect tabu în România, fapt pentru care se fac paşi foarte mici în această direcţie. Care sunt motivele pentru care digitalizarea achiziţiilor publice a rămas în urmă?
Daniel Homorodean: Comisia Europeană insistă de mult timp asupra necesităţii digitalizării complete a proceselor de achiziţie publică, pentru a reduce riscurile şi pierderile generate de dificultatea controlului şi auditabilităţii acţiunilor implicate. Legislaţia care trebuie aplicată este complicată, fiecare achiziţie necesită conlucrarea şi schimbul de informaţii între mai multe persoane şi departamente, urmărirea realizării achiziţiilor planificate devine foarte dificilă când numărul acestora creşte, iar generarea de rapoarte şi auditarea sunt chinuitoare, foarte costisitoare ca timp şi predispuse la erori.

În aceste condiţii, pare surprinzător că activităţile de planificare, urmărire şi raportare a achiziţiilor se derulează în continuare în mod primitiv, folosind cel mult un fişier Excel care nici măcar nu este partajat. Nici nu ne trece prin minte să mai ţinem contabilitatea în Excel şi nu într-un program specializat, dar totuşi gestiunea achiziţiilor publice, o activitate de complexitate foarte mare şi cu consecinţe financiare semnificative, este menţinută în general într-o formă tradiţională nedigitalizată.

Motivele acestei înapoieri generalizate sunt multiple, nu doar în România. Managementul superior, şi uneori decidentul politic, nu realizează gravitatea problemei, pierderile generate de lipsa controlului, de greşelile umane care nu sunt văzute la timp şi de cheltuielile inutile sau arbitrare realizate de multe ori instituţii. S-a creat percepţia falsă că existenţa unei platforme naţionale centrale pentru execuţia achiziţiilor publice, adică platforma SEAP, rezolvă problema, când de fapt ea tratează doar vârful icebergului, ignorând procesul de planificare şi urmărire a planului, derularea contractelor, şi mai ales schimbul de informaţii din cadrul instituţiei.

De asemenea, complexitatea activităţii şi a legislaţiei a fost descurajantă pentru specificarea şi implementarea unor sisteme. Comisia Europeană a înţeles acest pericol şi, în 2015, Comitetul European pentru Standardizare (CEN) a format un comitet tehnic specializat pentru elaborarea unui standard tehnic complet, „end-to-end”, pentru achiziţii publice electronice. România este reprezentată în acest comitet încă de la formarea sa, prin persoana mea. Deşi standardul este încă în lucru, principiul probat de acest demers este valoros: complexitatea nu este o piedică pentru stabilirea unui model tehnic, necesită doar o abordare judicioasă.

Nu în ultimul rând, pentru unii manageri din cadrul instituţiilor publice, „transparenţa nu este bună”. Deşi vorbim de bani publici şi de reguli clare, în multe cazuri bugetul instituţiei a fost tratat ca fiind „bugetul nimănui”, o resursă din care unii se pot servi, atât timp cât pierderile generate nu sunt foarte vizibile, dar uneori, cu dezinvoltura, chiar şi când aceste pierderi sunt considerabile.

AGERPRES: La cât se ridică pierderile pentru România din cauza întârzierilor privind digitalizarea achiziţiilor publice şi nu numai, ci şi a serviciilor publice?
Daniel Homorodean: Pentru a înţelege ce pierdem, trebuie să pornim de la obiectivul general al digitalizării serviciilor publice. Acesta are, în esenţă, un nivel mai ridicat de satisfacţie, confort şi securitate pentru cetăţeni, tradus prin mai puţin timp pierdut, mai puţin efort şi mai puţine drumuri necesare pentru a beneficia de serviciile statului în care îţi plăteşti taxele, respectiv mai puţin timp pierdut de companii pentru raportări şi mai mare eficienţă în cheltuirea banului public.

Cea mai importantă pierdere generată de întârzierea digitalizării este aceea de oportunitate – cetăţenii şi companiile noastre cheltuie timp preţios în hăţişurile birocratice în loc să acceseze oportunităţi şi să genereze valoare, ceea ce ne penalizează grav competitivitatea pe piaţa globală, frustrarea unei calităţi scăzute a unor servicii publice de bază împinge încă mulţi conaţionali să caute o viaţă mai bună în alte părţi, iar risipa bugetară, voită sau din neatenţie, se menţine la cote extrem de ridicate.

Concret, statul pierde anual aproape 5% din PIB prin incapacitatea de a colecta TVA datorită lipsei mecanismelor de raportare şi urmărire în timp real a tranzacţiilor comerciale, cel puţin 2% din PIB se pierd prin gestiunea foarte superficială a achiziţiilor publice, la care se adaugă şi pierderile prin fraudă şi corupţie, iar cantitatea uriaşă de timp pe care o cheltuie funcţionarii instituţionali plimbând hârtii şi căutând informaţii în dosarele tipărite scapă oricărei capacităţi de estimare.

La capătul acestor înlănţuiri, se află atât cetăţenii, cât şi companiile. Fiecare dintre noi, ca cetăţean sau antreprenor, se confruntă zi de zi cu efectele acestor pierderi.

AGERPRES: Raportul de ţară DESI pentru România realizat în 2020 de Comisia Europeană ne postează pe locul 26 din 28 în ierarhia privind digitalizarea serviciilor publice. De atunci şi până acum s-au mai făcut, totuşi, progrese, iar unul dintre exemple ar fi Ghişeul.ro. Care credeţi că sunt proiectele ce ar da cu adevărat valoare adăugată serviciilor publice?
Daniel Homorodean: Putem spune, cu amară ironie, că în 2021 am făcut progrese consemnate în raportul DESI publicat în noiembrie – acum suntem campioni incontestabili, fiind primii, însă privind de la coada clasamentului, din păcate. Ne-au depăşit toţi, pentru că probabil fiecare altă ţară a făcut câte ceva în privinţa asta. Faptul că a crescut substanţial utilizarea platformei ghişeul.ro nu este meritul statului român, ci consecinţa presiunii aşteptărilor cetăţenilor de a putea face plăţi către stat fără a pierde vremea pe drumuri.

În mod real avem prea puţin progres al proiectelor de digitalizare a serviciilor publice în ultimii doi ani, cu multe proiecte importante amânate în mod repetat, printre cele mai importante fiind punctul de contact unic electronic şi cloud-ul guvernamental. Există progres, deşi este lent, şi insuficient de transparent, pe două direcţii esenţiale – identitatea electronică şi reforma raportării şi urmăririi tranzacţiilor comerciale, prin SAF-T şi facturarea electronică.

AGERPRES: Ce avantaje ar aduce o mai mare acoperire a digitalizării achiziţiilor publice?
Daniel Homorodean: Digitalizarea completă a achiziţiilor publice ar transforma în normalitate elemente, care acum sunt doar un vis frumos în cazul majorităţii instituţiilor. În primul rând, vorbim despre reducerea pierderilor financiare şi riscurilor de impunere a penalităţilor. Foarte multe corecţii financiare aplicate proiectelor finanţate din fonduri europene în instituţiile publice se datorează greşelilor care puteau fi evitate dacă informaţiile despre planificarea şi execuţia achiziţiilor erau uşor accesibile celor care luau decizia de achiziţie.

În ceea ce priveşte controlul, prin vizibilitatea informaţiilor la nivelul managementului instituţiei se reduc direct cheltuielile care nu sunt necesare, arbitrare sau abuzive. Se vede uşor cine, când, ce a solicitat să fie achiziţionat, cu ce justificare, cine când a aprobat achiziţia, cum se compară planificarea cu realizarea efectivă în orice moment, care sunt achiziţiile întârziate, ce economii s-au realizat şi ce sume se pot redistribui, cât a fost livrat din ceea ce s-a solicitat iniţial.

Dacă vorbim de auditabilitate, acum, pentru un raport cerut de un organ de control se lucrează şi trei zile la colectarea şi corelarea datelor, cu teama că se vor găsi greşeli care nu au putut fi identificate la timp. Vizita anunţată a Curţii de Conturi este traumatizantă pentru managerii de instituţie, care nu au acces la date şi se întreabă ce penalităţi li se vor impune datorită problemelor care vor fi descoperite.

Legat de transparenţă, deşi legislaţia obligă publicarea rezultatului tuturor achiziţiilor publice, formatele de publicare sunt descurajante pentru orice analiză, mai ales pentru una în timp real. Dacă informaţia ar fi accesibilă într-o formă procesabilă automat imediat după consemnarea atribuirii sau efectuarea achiziţiei, atât organele de control, cât şi societatea civilă ar avea instrumentele pentru a evidenţia mult mai repede eventualele nereguli şi pentru a descuraja astfel abuzurile.

AGERPRES: De ce credeţi că nu s-a dorit şi încă există o tendinţă de reprimare pentru a apela la achiziţii publice complet digitalizate? Reprezintă transparenţa acestui tip de achiziţii un impediment în acordarea unor contracte?
Daniel Homorodean: Managerii instituţiilor, care ar beneficia imediat de mai mult control, mai puţine pierderi şi mai mulţi bani disponibili pentru investiţii relevante, nu au realizat încă, cu câteva excepţii, că această digitalizare le aduce avantaje directe şi le permite să ia decizii mai rapid şi mai mai eficient, sau chiar că această digitalizare este posibilă şi că există soluţii în piaţă pentru asta, aşa cum sunt şi pentru contabilitate, şi pentru resurse umane, sau managementul proiectelor. Există aplicaţii şi pentru achiziţiile publice, şi sunt accesibile financiar oricărei instituţii. Compania noastră are experienţă semnificativă în acest domeniu şi sunt oricând disponibil pentru a discuta cu oricine este interesat de soluţii concrete şi practice.

Pe de altă parte, trebuie să spunem că, din păcate, lipsa de transparenţă a fost folosită pentru a acoperi abuzuri, favorizarea necompetitivă a unor furnizori, cheltuieli realizate în folos personal din banul public, sau chiar acţiuni de fraudă şi corupţie. Pentru cei obişnuiţi să utilizeze astfel de practici, digitalizarea şi accesibilizarea informaţiilor este în mod sigur un duşman.

AGERPRES: România s-a angajat că urmărească în PNRR patru mari direcţii prin digitalizare – cloud guvernamental, interconectivitate între toate instituţiile mari ale statului, securitatea cibernetică şi creşterea abilităţilor de utilizare a spaţiului digital. Consideraţi că suntem stăpâni pe situaţie?
Daniel Homorodean: Din păcate, instabilitatea politică a ultimei părţi a anului 2021 şi dificultăţile de comunicare între instituţii care au precedat-o din 2020 au penalizat puternic capacitatea statului de a pregăti aceste proiecte majore şi de a putea menţine calendarul negociat cu Comisia Europeană. Suntem în întârziere semnificativă cu toate proiectele importante şi rămâne de văzut dacă vom putea recupera defazajul, cu riscul de a pierde posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile alocate prin PNRR. Aş sublinia însă că proiectele majore amintite, precum şi punctul de contact unic electronic sau facturarea electronică, nu sunt proiecte noi, ele sunt cunoscute ca fiind priorităţi naţionale încă din 2019. Nu ar fi fost nevoie să aşteptăm PNRR pentru a specifica modul în care acestea trebuie să fie implementate.

AGERPRES: Vom putea atinge aceste ţinte până în 2026, cum estimează autorităţile de la Bucureşti?
Daniel Homorodean: Ne dorim cu toţii, sunt convins, ca acest lucru să se realizeze. Pornim acum cu o întârziere care ne determină să fim sceptici privind posibilitatea de recuperare, în condiţiile în care ar trebui să vedem o gestiune şi capacitate de implementare a proiectelor la un nivel cu mult mai eficient decât s-a putut realiza în ultimii ani. Cu toate acestea, proiectele majore amintite mai sus vor fi implementate în următorii ani, realizarea lor fiind asumată în relaţia cu Comisia Europeană, dar şi impusă de necesitatea alinierii competitive a României în Europa.

Digitalizarea sectorului public nu este doar benefică, ea este obligatorie. Riscul la care trebuie să fim atenţi este legat de calitatea şi eficienţa acestor implementări, pe care nu ne dorim doar să le bifăm, ci de care trebuie să beneficiem cu toţii.

AGERPRES: Compania pe care o conduceţi a derulat proiecte importante în domeniul digitalizării în România, dar şi în Africa şi America de Sud, atât în sectorul guvernamental, cât şi în domeniul industriei bancare şi al celei logistice. Ce planuri aveţi pentru următorii ani?
Daniel Homorodean: Sistemul informatic pentru gestiunea achiziţiilor publice şi a contractelor dezvoltat de Arxia a fost implementat de instituţii din toate domeniile, de la universităţi, cum ar fi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş, până la Aeroportul Internaţional Sibiu, Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, Direcţii Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) judeţene, DSP judeţene, spitale, biblioteci, instituţii de cultură şi primării din ţară. De asemenea, sistemul informatic implementat de noi pentru urmărirea derulării proiectelor de investiţii finanţate a sprijinit primăriile din regiunea nord vest a ţării, în relaţie cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest ca organism intermediar pentru programul Programul Operaţional Regional (POR).

În perioada 2019-2020, am sprijinit guvernul Rwandei să dezvolte şi să implementeze strategia de standardizare a portalurilor web instituţionale la nivelul întregii ţări, să asigure instruirea a 20 de specialişti dezvoltatori şi să realizeze implementarea tehnică a site-urilor guvernamentale. Până în prezent au fost relansate peste 150 de site-uri web instituţionale ca urmare a acelui program. Am extins colaborarea în Rwanda prin consultanţă şi suport către agenţia naţională pentru digitalizare, în domeniul arhitecturilor software şi a interoperabilităţii, iar din 2020 derulăm în ţara africană un proiect de asistenţă şi transfer de cunoştinţe în domeniul inteligenţei artificiale şi a implementării de asistenţi virtuali.

Pieţele emergente şi în curs de dezvoltare reprezintă o foarte mare oportunitate pentru viitor pentru industria IT. Guvernele lor trebuie să se digitalizeze rapid. Un procent tot mai mare al populaţiei are acces la internet şi tot mai multe companii locale se informatizează. În acest context vor fi multe proiecte de implementat. Sper să vedem tot mai multe companii IT din România care să perceapă această oportunitate şi să ni se alăture.

În perioada următoare ne vom consolida activitatea în Africa de est, mai ales în Uganda şi Rwanda, precum şi în Chile şi în Peru. Avem în perspectivă mai multe pieţe noi, pe care deja le-am explorat prin călătorii de afaceri şi dialog cu ecosistemul local, atât instituţii guvernamentale cât şi industria IT locală. Avem în plan să deschidem un birou în Orientul Mijlociu, în Dubai, şi în acest an să realizăm călătorii pentru dezvoltarea de parteneriate în America Centrală, Indonezia, Etiopia şi Ghana.

Suntem deschişi la colaborare cu alte companii din România care ar fi interesate de aceste pieţe. Considerăm că experienţa pe care am reuşit să o dezvoltăm în aceşti ani şi cunoaşterea pe care am acumulat-o referitoare la pieţe aflate în creştere trebuie împărtăşite, pentru ca, în timp să împărtăşim cu toţii succesele unor implementări reuşite.

Sursa: Agerpres

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Aurelia Cristea (PSD): Centura municipiului și bretelele spre A3 sunt SOLUȚIA certă pentru dezvoltarea sustenabilă a Clujului

Publicat

Încep lucrările la centura metropolitană a Clujului

La fel ca toți concetățenii mei, la început cu stupoare, apoi cu indignare, am asistat în ultimii 4-5 ani la neputința administrației publice locale în ceea ce privește proiectul de importanță strategică pentru Cluj-Napoca, respectiv ”Centura Metropolitană”. Am realizat că este posibil să dedici unui studiu de fezabilitate cel puțin patru ani, în condițiile în care acesta putea fi realizat în cel mult un an, iar la acest moment puteam să discutăm deja despre proiecte și investiții, despre oportunități apărute în urma finalizării acestei centuri.

aurelia cristea

Nu voi înțelege niciodată tertipurile și tergiversările care au fost evidente în implementarea acestui proiect strategic. Nu cred că spun ceva nou dacă aș vorbi despre avantajele de care orașul nostru ar beneficia, în cazul finalizării acestui proiect: degrevarea traficului municipal și metropolitan de traficul greu și oportunitatea concretizării fluidizării traficului la nivel de municipiu (ceea ce constituie încă un deziderat la nivelul  exprimării faptice a administrației publice locale), crearea de noi locuri de muncă plătite corespunzător (ceea ce ar aduce beneficii omului de rând, economiei locale și bugetului local), oportunitatea dezvoltării zonei metropolitane pe traseul centurii prin investiții private, și de ce nu?!, publice-private, prin realizarea unui nou parc industrial, a unor cartiere noi care să dețină o componentă vitală în dezvoltarea metropolitană, respectiv locuințe sociale, creșe, grădinițe, școli, centre medicale de cartier, tot ceea ce presupune o dezvoltare urbană sănătoasă.

Aurelia Cristea (PSD): Centura municipiului și bretelele spre A3 sunt SOLUȚIA certă pentru dezvoltarea sustenabilă a Clujului

Realizarea centurilor de Nord și de Sud, dincolo de evidenta dezvoltare a infrastructurii rețelei de drumuri din România, ar reduce considerabil timpii de rulare în trafic, eliminarea ambuteiajelor, reducerea accidentelor rutiere și reducerea considerabilă a poluării mediului cu noxele rezultate din trafic.

O concretizare eficientă a realizării centurilor ar însemna dincolo de scurtarea timpilor de așteptare și costuri cât mai apropiate de adevăr, eliminând astfel toate speculațiile financiare la care poate fi supusă administrația publică locală pe timpul implementării proiectelor. Probabil unii dintre voi ați uitat (eu nu am cum să uit cum se ”dizolvă” banul public), că în timpul celor cinci ani necesari implementării centurii de nord-est (botezată ulterior de presa locală ”Centura de Diamant”) costurile realizării acelei centuri au crescut cu aproape 250%.

Centura a fost licitată la 64 de milioane de euro, iar la final a ajuns să coste 152 de milioane de euro. La acest moment, deși costurile realizării centurii metropolitane sunt estimate undeva la 1,5 miliarde de euro, sunt convinsă că tergiversările la care se apelează în continuare vor duce cel puțin la dublarea costurilor, în condițiile în care doar în ultimul an, în urma actualizării indicatorilor tehnico-economici costurile proiectului au crescut estimativ cu 15%.

”Îndrăznește să visezi! Dar nu te trezi!”

Nu în ultimul rând, pe traseul centurilor vor fi disponibile noi oportunități de dezvoltare urbană, ceea ce ar aduce beneficii sociale comunității, de la crearea de noi locuri de muncă până la creșterea, per ansamblu, al nivelului de trai, implicit, a calității vieții.

Toate proiectele pe care le-am propus clujenilor pentru următorii patru ani sunt realizabile, chiar dacă unele ar presupune o implementare a acestora pe perioada a două sau trei mandate. Tocmai din acest motiv am ales sloganul ”Îndrăznește să vrei mai mult!” și acest slogan ar trebui să exprime dorința și voința fiecăruia dintre noi, cetățenii municipiului Cluj-Napoca.

Uitându-mă la ultimii 20 de ani ai administrației publice locale, pot să spun, mai în glumă, mai în serios, că administrației publice de dreapta, cea care a condus Cluj-Napoca, repet, în ultimii 20 de ani, i s-ar fi potrivit sloganul ”Îndrăznește să visezi! Dar nu te trezi!” Mai mult chiar, mă uimește sloganul lor de acum: ”Construim în Cluj”. Întrebările – cred că legitime – sunt ”ce anume?” și mai ales ”pentru cine?”. Din ce am văzut în ultimii ani, construcțiile sunt rare, și în orice caz nu pentru clujenii de rând.

CMF: 21240002

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. 80 de ani de la deportarea evreilor clujeni și ardeleni în lagărele de exterminare naziste – masă rotundă la Cluj-Napoca

Publicat

De

evrei

Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române Cluj-Napoca a organizat, marți, masa rotundă ”80 de ani de la deportarea evreilor clujeni și ardeleni în lagărele de exterminare din al Doilea Război Mondial”.

Ambasadorul Israelului în România, Reuven Azar, a arătat în mesajul transmis că deportarea evreilor din Cluj la Auschwitz este un eveniment important, care face parte din moștenirea comunității evreiești.

Atrocitățile celui de-al Doilea Război Mondial

La rândul său, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a precizat în mesajul său că masa rotundă de la Cluj-Napoca nu este numai un eveniment de aducere aminte, ”ci și un impuls pentru cunoașterea acelor atrocități din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”.

Directorul Institutului de Istorie „George Barițiu“ Cluj-Napoca al Academiei Române Cluj, Ioan Bolovan, a explicat și el că Holocaustul este una dintre cele mai mari tragedii pe care le-a cunoscut umanitatea și care nu a ocolit nici Transilvania.

”Conducerea Ungariei a decis atunci trimiterea tuturor evreilor din partea de Nord-Vest a Transilvaniei în lagăre de exterminare naziste, cu zeci de garnituri de tren. Au fost peste 110.000 de evrei”, a spus Bolovan, care a menționat că generațiile tinere trebuie să cunoască detalii despre această tragedie.

Invitați de marcă

evrei

În cadrul evenimentului au mai luat cuvântul prof. univ. dr. Marius Turda – Oxford Brookes University (Marea Britanie), prof. univ. dr. Tibori Szabó Zoltán – Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca,  Bogdan Ghiu – poet, eseist, traducător, dr. Ottmar Trașcă – cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu“ Cluj-Napoca, dr. Mihaela Gligor – cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu“ Cluj-Napoca, prof.univ.dr. Szenkovics Dezsö – Universitatea „Sapientia” din Cluj-Napoca, dr. Klara Guseth – Serviciul Județean Maramureș al Arhivelor Naționale, dr. Varga Attila – cercetător științific la Institutul de Istorie „George Barițiu“ Cluj-Napoca și prof.univ.dr. Virgil Ciomoș – Institutul de Istorie „George Barițiu“ Cluj-Napoca.

Expoziție la Muzeul Etnografic

Masa rotundă va fi urmată de vernisarea expoziției „Void – the sound of silence“, care va avea loc de la la ora 18, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Va expune prof.univ.dr. Belu-Simion Făinaru, de la Universitatea din Haifa, director Bienala Mediteraneană (Israel).

În al Doilea Război Mondial au fost deportați din Cluj peste 18.000 de evrei în lagărele de concentrare naziste.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Viorel Băltărețu: “Emil Boc atacă USR în stil PSD”

Publicat

baltaretu

De la nivelul lui Emil Boc nu te aștepți să aibă nevoie de minciuni și dezinformare ca să câștige alegerile. Și totuși o face, ceea ce arată o lipsă de respect față de clujeni și este un comportament sub nivelul unui oraș precum Cluj Napoca.

”Emil Boc minte când afirmă că ministrul USR, Cătălin Drulă, a scos Centura Metropolitană din Programul Național de Redresare și Reziliență și că proiectul a fost “reintrodus spre finanțare de către miniștrii Lucian Bode, Marcel Boloș și Sorin Grindeanu”.

Adevărul este că ministrul Cătălin Drulă a salvat proiectul Centurii prin introducerea lui în Programul Operațional Transporturi cu termen în 2030. Dacă proiectul ar fi fost în PNRR, banii europeni pentru centură ar fi fost în pericol să fie pierduți din cauza întârzierilor, cum se întâmplă cu proiectul Metroului”, subliniază candidatul ADU la Primăria Cluj-Napoca, Viorel Băltărețu.

Fata morgana

Acesta a precizat că ceea ce Primăria promovează ca fiind “începerea oficială a lucrărilor la primul tronson” nu reprezintă decât relocarea a 370 de metri de rețele de utilități! Asta, după ce a doua licitație la centură metropolitană a fost anulată, iar contestația a fost respinsă chiar ieri.

Deci o luăm din nou de la zero. Centura rămâne fata morgana a Clujului, în timp ce orele pierdute de fiecare clujean în trafic sunt o realitate zilnică”.

Atac la USR

“Domnul Boc se supără că îi critic proiectele întârziate, printre care și centura metropolitană.

Adevărul e că fiecare clujean, în fiecare oră petrecută în trafic, îl critică pe primar. Dar primarul e rupt de realitate, nu aude, de ani buni, criticile clujenilor. Sau le aude, dar nu-i pasă.

Faptul că Emil Boc atacă doar USR, nu și PSD, alături de care guvernează local și național, demonstrează încă o dată că un vot pentru PNL este un vot pentru Ciolacu.”, a declarat Viorel Băltărețu, contracandidatul lui Boc la alegerile din 9 iunie.

CMF: 21240009

 

 

Citește mai departe

EDUCATIE

5.894 elevi din județul Cluj vor susține probele scrise în cadrul Evaluării Naționale la finalul clasei a VI-a, în mai 2024

Publicat

corectare

În perioada 28-29 mai 2024, la nivelul județului Cluj, 5.894 elevi din clasele a VI-a (4.348 elevi din mediul urban și 1.546 elevi din mediul rural) vor susține evaluările specifice, la finalul clasei a VI-a, desfășurate potrivit calendarului de administrare a evaluărilor naționale la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, aprobat prin Ordinul Ministerului Educației, nr. 3771/9.02.2024.

„La nivelul municipiului Cluj-Napoca, Evaluarea Națională la finalul clasei a VI-a va fi susținută de către 3.170 elevi. Dintre aceștia, 2.970 elevi provin din unitățile de învățământ preuniversitar de stat, iar 200 sunt elevi care învață în unitățile de învățământ preuniversitar private.

5.894 elevi din județul Cluj vor susține probele scrise în cadrul Evaluării Naționale la finalul clasei a VI-a, în mai 2024

Azi, 28 mai 2024, elevii claselor a VI-a vor susține proba scrisă la Limbă și comunicare, iar miercuri, 29 mai 2024, se va desfășura proba scrisă la Matematică și Științe ale Naturii.

Administratorii acestor evaluări naționale standardizate sunt cadre didactice care nu predau la clasa respectivă. Fiecare administrator de test este asistat de un al doilea cadru didactic care nu predă la clasa respectivă și care are responsabilitatea de a susține procesul de administrare a instrumentelor de evaluare standardizată la nivelul clasei.

„Rezultatele obținute de către elevi (…) nu se consemnează în catalogul clasei și nu se afișează”

Pentru elevii claselor a VI-a, timpul alocat elaborării fiecărei lucrări scrise este de 60 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Rezultatele obținute de către elevi la aceste probe scrise nu se consemnează în catalogul clasei și nu se afișează. Aceste rezultate se comunică individual fiecărui elev și părinte, având drept scop evaluarea competențelor de înțelegere a textului scris în limba română, respectiv în limba maternă, precum și evaluarea competențelor la matematică și științe ale naturii”, a comunicat IȘJ Cluj.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax