Connect with us

ECONOMIE

Sporurile BUGETARILOR reprezintă 27 de miliarde de lei. Cîțu: Va trebui să cerem și performanță

Publicat


Premierul Florin Cîțu spune despre sporurile bugetarilor că obiectivul nu este acela de a elimina ceva, ci de a reașeza modul în care sunt alocate veniturile în sectorul public.

Întrebat dacă modificarea sau eliminarea sporurilor bugetarilor se va aplica din acest an sau doar din 2022, Cîțu a afirmat că trebuie mai întâi să vedem cum arată legea salarizării.

„Obiectivul meu nu este acela de a elimina ceva, este acela de a reașeza modul în care veniturile sunt alocate în sectorul public. Dorim să facem această legătură directă între performanță și venituri”, a afirmat premierul.

„În același timp avem și alte câteva principii, unul care a fost denunțat de foarte multe ori în spațiul public, era vorba de salariul președintele să fie cea mai mare, de aici au fost tot felul de excepții date, vreau să corectăm aceste excepții. Legea salarizării unitare vrea să facă această modernizare”, a adăugat Cîțu.

Sporurile reprezintă 27 de miliarde de lei, a spus Cîțu: „Va trebui să cerem și performanță”.

(sursa: Mediafax)


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 1,7% în ianuarie 2021 față de 2020

Publicat

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut cu 1,7% în ianuarie 2021, prin comparaţie cu ianuarie 2020. Consumul privat creşte uşor în ianuarie, ajutat de produsele nealimentare. Consumul de carburanţi a rămas pe minus.

Cifra de afaceri din comer­ţul cu amănuntul, cel mai relevant indicator pentru evoluţia consu­mului pri­vat, a continuat să crească în ianuarie 2021, însă într-un ritm în decelerare la +1,7% faţă de ianuarie 2020.

„Vânzările de car­bu­ranţi au scăzut”

Principalul motor de creştere au fost vânzările de produse nealimentare, care au crescut cu 5,8% an/an în ianuarie, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au avansat cu 1,5% în ia­nuarie 2021, prin comparaţie cu ian­uarie 2020, în vreme ce vânzările de car­bu­ranţi au scăzut cu 5,9% în ianuarie 2021.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transil­vania scrie, într-o analiză, că evo­luţia consumului din ianuarie 2021 vine pe fondul persistenţei crizei sanitare şi intrării într-un nou ciclu economic.

„Consumul privat ar urma să crească cu 4,2% în 2021”

„Statisticile indică decelerarea dinamicii anuale şi evoluţia sub ritmul potenţial pentru a noua lună consecutiv în ianuarie, pe fondul persistenţei crizei sanitare şi tranziţiei spre un nou ciclu economic”, scrie Andrei Rădulescu.

Consumul privat, cea mai importantă ramură a PIB, ar urma să crească cu 4,2% în 2021 şi cu 4,4% în 2022, potrivit prognozei BT.

„În scenariul macroeconomic central BT (revizuit recent) prognozăm creşterea consumului privat cu ritmuri anuale de 4,2% în 2021 şi 4,4% în 2022, după ajustarea estimată la aproximativ 4% an/an din 2020 (determinată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc).”

Veniturile la bugetul de stat din TVA sunt în cea mai mare măsură dependente de consumul privat. Frâna din ianuarie se reflectă şi în execuţia bugetară pe prima lună din 2021. Astfel, statul a încasat din TVA 6 mld. lei în ianuarie 2021, în scădere cu 9,4% faţă de ianuarie 2020. Cu toate acestea, Ministerul de Finanţe spune, în nota care însoţeşte execuţia bugetară din ianuarie, că rambursările de TVA mai mari cu 1 mld. lei faţă de rambursările de TVA din aceeaşi perioadă a anului trecut au adus scăderea încasărilor la bugetul de stat din TVA.

Guvernul vrea să colecteze la buget, potrivit legii bugetului, 69,7 mld. lei din TVA în 2021, o creştere de 16% faţă de cât a colectat în 2020.

După o contracţie de 4% a consumului privat în 2020, guvernul speră la o relansare a consumului în 2021 la un plus de 3,7%. Datele de la INS arată că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut din iunie 2020, însă consumul privat nu a mai putut să recupereze căderea de două cifre din aprilie-mai.

În ianuarie 2021 însă cifra de afaceri a retailerilor a încetinit creşterea la 1,7%.

Spre comparaţie, în decembrie 2020 afacerile din retail au avut un avans de 3,4% faţă de decembrie 2019, în noiembrie de 3,3%, în octombrie de 4,1% şi în septembrie de 4,6%. Luna august a avut un rtim anual de creştere mai mic, de 1,6%, după ce în iulie atinsese 4,7%. Cea mai mare scădere a fost în aprilie 2020, când vânzările au fost cu aproape 20% mai mici decât în aprilie 2019. În mai, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,3%.

În consecinţă, pe tot anul 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut faţă de anul 2019 ca serie brută cu 2,2%. Evoluţia din 2020 a venit datorită creşterii vânzărilor de produse neali­mentare cu 5,6% şi vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun cu 5%. Comerţul cu amănuntul al car­buranţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8% în 2020, prin comparaţie cu 2019.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ECONOMIE

FOTO/ La kebab înainte! Primele 100 de sandwich-uri gratis la Dabo Doner din Piața Unirii

Publicat

Franciza Dabo Doner a deschis joi două restaurante în Cluj-Napoca, unul în Piața Unirii, celălalt în Iulius Mall.

Zeci de clujeni s-au adunat în Piața Unirii pentru a fi primii clienți care pășesc în noul restaurant, aceștia fiind așteptați cu un pahar de șampanie dar și cu un Doner, la alegere, din partea casei.

Pe lângă toate acestea, clienții au putut participa la o tombolă.

Abonament pe viață

“Ne-am gândit să facem câteva surprize, cum ar fi o tombola care are ca premiu un abonament pe viață la Dabo. La sfârșitul zilei vom extrage câștigătorul care va fi anunțat în online”, a declarat Loredana Beștea, director general Dabo Doner Romania.

În contextul pandemic actual, restaurantul va funcționa doar pe baza livrării și a takeaway-ului.
„Cu siguranță, contextul pandemic a afectat puțin deschiderea noilor restaurante. Din păcate, în Cluj, nu se poate servi. Într-adevăr, dacă eram într-o perioadă normală, evenimentul ar fi fost altfel.”, a adăugat aceasta.

Va fi un restaurant căutat

Chiar și în această situație, echipa Dabo Doner rămâne optimistă.

“Noi credem că va fi un restaurant foarte căutat de clujeni si sperăm, totuși, să se ridice restricțiile pentru ca aceștia să poată servi masa în interior. Noi suntem pregătiți!”, a mai spus Beștea.
Povestea Dabo a început în 2013, când își făcea intrarea pe piața din România a primului restaurant la Sibiu unde, cu un concept distinct de clasicul fast-food, firma a început să capete popularitate.

În scurt timp și-a extins activitatea într-un interval foarte scurt în multe orașe din țară în sistem de francizî.

Darius Popa

Clara Mornea

 

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

Curtea de Conturi: Guvernul Dăncilă a folosit, prin derogări de la Legea finanțelor publice, 73% din banii din Fondul de rezervă

Publicat

Potrivit raportului Curții de Conturi, Guvernul Viorica Dăncilă a alocat peste 4.000 de milioane de lei din Fondul de rezervă, prin derogări de la Legea finanțelor publice.

În Raportul Curții de Conturi pe anul 2019 se arată că s-a continuat practica alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări, lucru care arată că „este ignorată esența modului de funcționare a acestuia”.

„Referitor la modul de constituire și utilizare a Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului (FRB), în anul 2019 s-a constatat că suma utilizată în anul 2019 a fost de 5.547,89 milioane lei – cea mai mare din ultimii zece ani (după ce suma utilizată în 2018, de 3.121,84 milioane lei a fost, la rândul ei, cea mai mare din aceeași perioadă de timp)”, se arată în raportul Curții de Conturi, potrivit stiripesurse.ro.

Raportul mai arată că prevederile bugetare inițiale ale Fondului de rezervă bugetară au fost majorate de 58,34 de ori pe parcursul exercițiului bugetar, respectiv de la prevederile inițiale în sumă de 99.000 mii lei, prevederile finale au ajuns la 5.776.014 mii lei.

„Aceste majorări au fost efectuate atât pe baza rectificării bugetare, cât și pe baza renunțărilor ordonatorilor principali de credite la creditele bugetare aprobate prin legile bugetare anuale (potrivit art. 54 din Legea nr. 500/2002), precum și din sumele neutilizate din fondurile alocate din FRB prin hotărâri ale Guvernului”, potrivit raportului anual.

Practic, această modalitate de alocare a reprezentat 73.5%, respectiv 4.079,78 milioane lei din totalul sumelor alocate din fondul de rezervă în anul 2019, conform raportului.

„Referitor la modul de repartizare a fondurilor la dispoziția Guvernului, s-a constatat continuarea practicii alocării Fondului de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prin derogări de la prevederile art. 30 din Legea nr. 500/2002… Ponderea ridicată a alocărilor prin derogare conduce la concluzia că, practic, este ignorată esența modului de funcționare a FRB, aceea de a fi o resursă de rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanță și numai în condițiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanțare ale unui/unei program/obiectiv/acțiuni”, se mai arată în raportul Curții de Conturi.

Reprezentanții instituției au recomandat Ministerului Finanțelor Publice să facă demersuri pentru diminuarea sau chiar a elimina practica derogărilor de la regulile alocării de resurse din Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.

„Prin aceste demersuri se va urmări asigurarea de fonduri doar pentru cheltuielile pentru care se justifică caracterul urgent sau neprevăzut apărut în timpul exercițiului bugetar, la care este necesară finanțarea imediată și pentru care fondurile existente în bugetele ordonatorilor principali de credite sunt insuficiente în raport cu destinația acestora, din motive independente de voința ordonatorilor de credite”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Sursa: stiripesurse.ro

Foto: alba24.ro

Citește mai departe

ACTUALITATE

OPINIE. Ioan Lumperdean: Bugetul, între aroganța și păpuşeada parlamentară

Publicat

Mă rog, ia să ne tălmăcim noi puţintel…

În scena nedumeriri politice, din O scrisoare pierdută, Zaharia Trahanache încercă să lămurească încâlcita situație din partid, în fața lui  Farfuridi și  Brânzovenescu:  ”Mă rog, ia să ne tălmăcim noi puţintel…”. Cuvinte simple, pline de semnificație, care ar trebui reactivate și astăzi, pentru a înțelege ce se întâmplă astăzi și ce se va întâmpla mâine în politica economică a României.

Poate era bine  ”să ne tălmăcim noi puţintel” mai de mult, de când se afirma că totul merge ca pe roate, și că toate vor fi bine. Îndeosebi înainte de alegeri. Dar, alegerile băteau la ușă și cum „scopul scuză mijloacele” s-a umblat, cum spune tot conul Zaharia Trahanache, „cu machiavelicuri”!!!

Acum,  s-a ajuns la ceasul adevărului. Cel puțin așa ni se spune, așa se crede și așa se speră. Și în încâlceala încâlcelilor ni se (re)aduce aminte de „renumeraţie mică, după buget”. Bietul Pristanda nu știa el că o să aibă dreptatea și nu numai atunci, în fața lui Conu Fănică, ci și astăzi, în fața altor coconi/ciocoi, vechi și noi.

Amăgirea electoratului

Nu este pentru prima dată și nu este o invenție a actualului guvern. Și sunt sigur că nu va fi ultima. Toți cei care vremelnic dețin puterea, la noi sau aiurea, încercă și uneori chiar și reușesc să amăgească și să păcălească pe cei care le-au încredințat-o. Până să se tălmăcească  puţintel, timpul trece, puterea este putere, opoziția este opoziție și electoratul este electorat. Și atunci, ce mai este democrația?

Nu ar trebui să schimbăm sensul termenului, nu ar trebui să renunțăm la demos care înseamnă „popor” și să rămânem numai cu kratos care înseamnă „putere”? Mai ales că, de atâtea ori în istorie, și la noi parcă mai abitir decât la alții, se va ajunge la „pupat Piața Endependeței” (I.L.Caragiale). Sintagma a devenit atât de uzitată, încât a devenit un clișeu. Și atunci când (re)amintești sau încerci să explici, cu argumente irefutabile, un fenomen sau altul, ți se răspunde: „toți sunt la fel”!!! Păi dacă așa stau lucrurile întreb și eu ca Tănase: „Și cu asta ce am făcut?”

Nu trebuie să ști prea multe ca să înțelegi

Economia este un organism viu. Nu întâmplător, François Quesnay (1694-1774), medic, filosof  și economist francez, asemăna economia cu corpul uman. Mecanismele care le generează și care pun în mișcare economia se reglează și autoreglează, asigurând natura echilibrului economic (Joseph Schumpeter). Cu o singură și de neuitat condiție: asigurarea resurselor și gestionarea lor chibzuită. Ne-o spune încă din antichitate genialul și ilustrul  Aristotel (384-322 î.Hr.): „Cel ce vrea să dea sfaturi în aceste probleme trebuie să cunoască resursele cetății, natura și mărimea lor pentru a adăuga pe cele ce lipsesc și a mări pe cele insuficiente; de asemenea, trebuie să cunoască toate cheltuielile cetății, pentru a suprima pe cele inutile și a micșora pe cele excesive. Căci nu te îmbogățești numai mărindu-ți averea, ci și  reducând cheltuielile (subl.ns.).”

Cu și fără Aristotel trebuie să înțelegem simplu și nu simplist vorba lui Albert Einstein, că încă nu s-au găsit (stabilit) echilibrele între resurse şi nevoi. Putem să previzionăm și să vedem prin raportare la trecutul și la „prezentul în desfășurare” ce se întâmplă și se va întâmpla în viitorul de lângă noi sau mai departe de noi.

Și atunci, cum au fost emise idei de sustenabilitate și prosperitate economică? Un prim ministru (fost ministru de finanțe) care spune că atunci a fost campanie electorală, iar acum realitatea economico-financiară este alta, ar trebui să „dea seama… domnule”. Și ar trebui și alții, din proximitatea sa sau de mai sus, de la Înălțimea Sa, și să nu mai ceară „Capul lui Moțoc”!!! Și ar trebui și alții, „cei de peste drum”, cu păcatele lor mai vechi sau mai noi, să nu mai vândă „pielea ursului din pădure”, din simplul motiv că nu prea mai sunt păduri, adică resursele care, așa cum spunea Aristotel, trebuie să acopere cheltuielile cetății!!!

De la bugetul personal la bugetul public

Multe secole bugetul a fost mai mult unul personal al conducătorilor cetății/țării: tirani, arhonți, militari, dictatori, voievozi, domni, principi, regi, împărați etc. Mulți dintre aceștia foloseau banii visteriei în interese proprii și fără preocuparea pentru… țară și răspunderea față de aceasta, deși era adesea invocată.

Sursele principale ale visteriei erau dările și taxele vamale. Nu de puține ori, atunci când supușii erau trădători, „vicleni” în terminologia românească, veniturile statului era completate, sporite prin confiscări. Nu de puține ori resursele erau asigurate prin expediții de jaf și războaie. Istoria ne oferă numeroase exemple și în această situație. Când banii nu ajungeau, pentru plata legiunilor, recompensarea demnitarilor și asigurarea păcii sociale (prin pâine și circ) se contractau împrumuturi. Erau oferite cu generozitate de cămătarii timpului, cum au fost celebrii Pasion şi Farmion din Grecia antică și alții din epoca medievală și modernă până la bancherii și femeiștii de astăzi.

Timpul a trecut și realitatea economică a impus un instrument modern de colectare și gestionare a veniturilor și cheltuielilor: bugetul public. Modelul a venit și dinspre realitatea familială, când oamenii trebuiau să-și administreze cu chibzuială bunurile, resursele naturale și pecuniare.

Efectele dispreţului faţă de banul public

Bugetele moderne au apărut odată cu statele centralizate din Europa occidentală. Nu a fost un proces lin și ușor. Monarhii/conducătorii timpului s-au lăsat cu greu înduplecați să renunțe la uriașa prerogativă de a dispune discreționar și absolutist de veniturile statului. A trebuit să aibă loc revoluția din Țările de Jos (1566-1609), revoluția din Anglia (1642-1649), revoluția americană (1774-1783), revoluția franceză (1789-1794) ca să se schimbe mentalitatea bugetar-fiscală.

Începând cu jumătatea secolului al XIX-lea s-a impus filosofia modernă a bugetului. Cu toate imperfecțiunile sale, aceasta funcționează până astăzi.  Completări semnificative au apărut, din motive sociale și economice. Un rol important l-au avut oamenii bogați ai timpului, cum au Alfred Krupp și Otto Eduard Leopold von Bismarck.

Din necesitate economică și financiară a fost și uriașa teamă a dezarticulării echilibrului social. Am mai scris despre aceste politici și despre explicația bismarkiană a protecției sociale prin bugetul public și prin cel al asigurărilor de sănătate și pensii. Poate că nu ar fi lipsit de interes ca toți cei care sunt antrenați, în aceste zile, în „croiala bugetului”, să se uite, puțin, foarte puțin, în trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat. Să vadă că imperiile au căzut din cauza atitudinii disprețuitoare față de banii publici, din umilirea celor care plăteau impozite. Să vadă că revoluțiile invocate au avut la bază cauze fiscale explozive, că fără concesii și comportamente cerebrale se poate aluneca rapid și ireversibil spre anarhism.

Atunci „păpușeada parlamentară” și reacțiile arogantine ale celor care manevrează, „vremelnic”, butoanele politice, administrative și fiscale pot să genereze fapte explozive și ireconciliabile.

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate