Connect with us

EVENIMENT

SONDAJ IRES: 20 de ani de la INTRAREA României în NATO. Ce îi îngrijorează pe români

Publicat


România a devenit membră a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), odată cu depunerea instrumentului de aderare la Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii la Washington, D.C., în 29 martie 2004. În data de 2 aprilie 2004, în urmă cu 20 de ani, la sediul NATO de la Bruxelles a avut loc ceremonia de ridicare a drapelului României.

Studiul IRES a urmărit să identifice percepțiile românilor față de alianța politico-militară de la a cărei înființare se vor împlini, în 2024, 75 de ani și a analizat atitudinile acestora cu privire la climatul general din România și din regiune, în contextul războiului din Ucraina și a policrizelor care se manifestă, în ultimii ani, la nivel local, regional și global.

SONDAJ IRES: 20 de ani de la INTRAREA României în NATO

Câteva dintre concluziile studiului:NATO se bucură de notorietate ridicată în România, dar tematica NATO este de interes relativ scăzut pentru cetățenii români. Deși unul din doi români se declară informat despre activitatea NATO, în realitate există un deficit de informare major în această direcție. Doar 7% dintre participanții la sondaj indică în mod corect anul intrării României în NATO.

Prezența României în NATO este percepută de către români ca fiind  o decizie corectă și benefică pentru țara noastră care este văzută acum ca fiind mai bine apărată, în calitatea sa de aliat NATO, cu o armată mai bine pregătită și mai bine dotată și cu relații externe mai solide.

Printre minusurile apartenenței la organizația militară se menționează parțial deteriorarea relației cu Rusia și nevoia de a cheltui mai mulți bani pentru apărare. Participarea militarilor români în teatrele de operații ale NATO este văzută mai degrabă ca un avantaj decât un dezavantaj.

Românii sunt convinși majoritar că art. 5 va funcționa în cazul în care România va fi atacată, cu toate că 14% dintre respondenți  au rezerve că principiul Toți pentru unul, unul pentru toți va funcționa în cazul României.  Situația este relativ similară și în cazul în care România ar fi solicitată să intervină pentru o altă țară NATO, proporția scepticilor crescând spre aproape 30%.

Îngrijorarea cu privire la posibilitatea declanșării unui război în regiune este prezentă în rândul românilor. Peste jumătate dintre români susțin implicarea României în eventualitatea unui conflict NATO-Rusia.

POSIBILITATEA CA ROMÂNIA SĂ FIE IMPLICATĂ ÎNTR-UN RĂZBOI ÎI ÎNGRIJOREAZĂ PE ROMÂNI

Atunci când sunt întrebați care sunt aspectele care îi îngrijorează pe ei, personal, în prezent, românii le menționează, în primul rând, pe cele care au legătură cu viața lor de zi cu zi: costul vieții (27%) și sărăcia (18%) sunt cel mai des menționate, urmate fiind de îngrijorarea privind implicarea României într-un război (13%). Criza economică (9%) și lipsa locurilor de muncă (8%) sunt, de asemenea îngrijorătoare, pentru români, dar și instabilitatea politică (6%), dezinformarea și propagarea informațiilor false (5%) ori inechitatea din societatea românească (5%).

Când îngrijorările sunt privite din perspectiva țării și a poporului, dominante sunt cele legate de nivelul de trai scăzut, sărăcia, inflația (25%) și riscul ca România să fie implicată într-un război (18%).

Mai mult de o treime dintre participanții la studiul IRES (36%) spun că sunt foarte îngrijorați de posibilitatea ca România să fie implicată, în următorii ani, într-un conflict militar. Unul din patru români se declară destul de îngrijorat cu privire la acest aspect, în timp ce patru din 10 sunt puțin sau deloc îngrijorați.

Mai mult de patru din zece români (47%) cred în posibilitatea ca NATO să intre într-un conflict militar cu Rusia, în viitorul apropiat. O treime (36%) sunt de părere că această ipoteză este puțin probabilă, iar 13% cred că acest lucru nu este posibil.

În eventualitatea unui conflict NATO-Rusia, mai mult de jumătate dintre români (54%) cred că România ar trebui să se implice. 42% susțin contrariul.

În eventualitatea escaladării conflictului din Ucraina și a implicării NATO, aproape patru din 10 (38%) respondenți bărbați spun că s-ar înrola ca voluntar sau rezervist (după caz) pentru a-și apăra țara. 44% ar alege să rămână în țară, dar să nu se înroleze în armată, iar 9% dintre intervievați spun că ar pleca din România în acest caz. Alți 9% au ales să nu răspundă sau au spus că nu știu să răspundă la această întrebare.

ROMÂNII SUSȚIN CHELTUIELI MAI MARI PENTRU ARMATĂ

În opinia majorității participanților la sondaj, dotarea tehnică actuală a Armatei Române nu este una bună; 13% cred că este foarte slabă, unul din cinci crede că este slabă, unul din cinci spune că nu este nici bună, nici slabă, un sfert sunt de părere că este bună, iar 8% o apreciază ca fiind excelentă.

În schimb, pregătirea cadrelor militare din România este evaluată mai favorabil; dacă unul din 10 români crede că pregătirea militarilor este foarte slabă, iar 17% că este slabă, patru din zece o apreciază ca fiind bună, iar 13% că este excelentă.

Aproape trei sferturi dintre cei chestionați sunt de acord ca România să cheltuie mai mulți bani de la bugetul de stat pentru apărare, iar două treimi spun că cea mai mare parte din fonduri trebuie cheltuite pe dotarea Armatei Române cu tehnică modernă.

Deși există o susținere majoritară pentru armata profesionistă, ideea reintroducerii stagiului militar obligatori capătă tot mai multă susținere, 44% dintre respondenți afirmând că aceasta ar fi soluția mai bună.

INTERESUL ȘI INFORMAREA ROMÂNILOR CU PRIVIRE LA NATO

Notorietatea Alianței Nord-Atlantice este foarte crescută, în România, 98% dintre participanții la studiu declarând că au auzit de NATO.

Interesul românilor pentru informațiile care se referă la NATO, mai mult de jumătate (57%) dintre cei chestionați spun că sunt puțin sau chiar deloc interesați în timp ce 42% se declară interesați de acestea. Mai puțin interesate sunt femeile, dar și tinerii sau respondenți cu un nivel scăzut de educație.

Atunci când vine vorba despre autoevaluarea gradului de informare cu privire la activitatea NATO, peste jumătate dintre români (51%) susțin că sunt destul și foarte bine informați, în timp ce 48% se consideră destul de slab sau chiar deloc informați. Bărbații vârstnicii și persoanele cu educație superioară se autoevaluează ca fiind mai bine informați, în timp ce femeile, tinerii și cei cu vârste de până în 50 de ani, dar și respondenții cu educație scăzută recunosc că nu sunt atât de bine informați cu privire la activitatea NATO.

Televiziunea este canalul prin care cei mai mulți dintre români (81%) se informează cu privire la activitatea NATO, fiind urmată de site-uri de internet (53%, rețele de socializare (47%), ziare (33%) sau radio (31%).

Anul în care a fost primită România în NATO nu este cunoscut de foarte mulți români, doar 7% răspuns corect anul 2004, unul din cinci indică incorect diferiți ani, iar aproape două treimi nu cunosc răspunsul sau nu au dorit să răspundă la această întrebare.

ROMÂNIA ÎN NATO – AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE

8 din 10 români cred că intrarea în NATO a fost un lucru bun pentru țara noastră, în timp ce 15% cred că a fost un lucru rău. Cei care cataloghează drept un lucru rău intrarea României în NATO sunt persoane cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural.

Dintre avantajele percepute ale intrării Românie în NATO, apărarea mai bună a țării este cel mai puternic (82%), urmat de dotarea cu tehnică militar mai bună a Armatei Române (79%), existența unor relații externe mai bune (78%) sau cel privind pregătirea mai bună a militarilor români (70%). 5% dintre respondenți susțin că nu există niciun avantaj al intrării României în NATO.

Cât privește dezavantajele cu care românii asociază intrarea României în NATO, acestea sunt mai puțin consistente. Pe primul loc se află relația mai proastă cu Rusia (59%), necesitatea de a aloca mai multe fonduri din bugetul de stat pentru apărare (51%) ori obligativitatea ca România să participe cu militari la aciuni NATO în alte țări (44%). 15% dintre respondenți spun că nu există niciun dezavantaj al intrării României în NATO.

ROMÂNIA ÎN NATO – ROLURI ȘI OBLIGAȚII

Mai mult de 8 din 10 români sunt siguri că NATO va apăra România dacă țara noastră ar fi atacată. Unul din 10 crede însă contrariul.

Cei care cred că România va fi apărată de NATO sunt, în proporții mai ridicate decât media, persoanele vârstnice și cele cu studii superioare.

În același timp, însă, atunci când sunt întrebați dacă ar fi de acord ca România să intervină pentru a apăra un alt stat membru în ipoteza în care acesta ar fi atacat, două treimi se declară de acord, însă mai bine de un sfert sunt împotrivă. Persoanele cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și cei care locuiesc în mediul rural se regăsesc în proporții mai mari printre cei care nu susțin ca România să apere un alt stat NATO în caz de nevoie.

 

Aproape trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că sunt de acord cu prezența militarilor altor țări NATO pe teritoriul României, dar un sfert declară contrariul. Printre aceștia îi regăsim în proporții mai crescute pe cei cu vârste între 36 și 50 de ani, respondenții cu educație scăzută și pe cei care locuiesc în Transilvania și Banat.

De altfel, 6 din 10 români cred că prin prezența militarilor altor țări NATO pe teritoriul României, țara noastră este mai sigură, în timp ce aproape unul din 5 respondenți cred că, din contră, este mai puțin sigură, iar 18% nu sesizează o diferență sub aspectul siguranței.

8 din 10 participanți la sondaj consideră un lucru bun existența în România a unei baze militare precum este cea de la Mihail Kogălniceanu care, recent, a intrat într-un proces de extindere și modernizare și va deveni cea mai mare bază militară NATO din Europa, putând găzdui până la 10.000 de militari din țările aliate. Mai puțini favorabili sunt 13% dintre respondenți care consideră prezența unei astfel de baze pe teritoriul României ca fiind un lucru rău.

ATITUDINEA ROMÂNILOR CU PRIVIRE LA UCRAINA ȘI REPUBLICA MOLDOVA

Aproape două treimi (64%) dintre participanții la studiu se declară în favoarea primirii Ucrainei în NATO, dar peste un sfert (28%) sunt împotrivă.

Șapte din 10 români cred că amenințarea Rusiei asupra Republici Moldova este mare și foarte mare și doar un sfert dintre ei (24%) sunt de părere că pericolul rusesc asupra Republicii Moldova este scăzut sau inexistent.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 1.058 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3%
Perioada realizării anchetei: 24 – 27 martie 2024
Beneficiarul sondajului: Sondajul face parte din programul de responsabilitate socială al IRES și este autofinanțat.
Metoda de culegere a datelor: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

POLITICA

Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa

Publicat

gheorghe piperea

Europarlamentarul AUR, avocatul Gheorghe Piperea, a declarat că acele forțe politice, PNL și USR, care astăzi diabolizează Planul Simion sunt tocmai cele care au susținut de-a lungul timpului programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului. Acesta a dat exemplul băncilor pentru locuințe practic și în România de mai multe instituții bancare.

„Programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului, există peste tot în Europa și au existat și în România. Nu le-a constestat, nu le blamează nimeni pe motiv că ar fi comuniste, iluzorii, frauduloase etc. Nu le-a torpilat nimeni în presă – dimpotrivă, au fost atât de eficient promovate încât, în hora celor două bănci au intrat 360 de mii de clienți.

Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa

Când s-a descoperit că băncile fură, înșeală consumatorii și fraudează statul, nu numai că nu a fost niciun scandal, dar avocații (ex)politicieni s-au implicat în „optimizări judiciare”, la fel cum au făcut-o și lobby-știi, ambasadele, influencerii și presa plătită să furnizeze știri pozitive. Acest sistem (pervertit prin fraudă de cele 2 bănci austriece) a fost aplaudat de acele forțe politice – PNL și USR – care azi diabolizează Planul Simion. Nimeni nu a făcut meme-uri cu cele 2 bănci de locuințe, nimeni nu a sesizat parchetul”, a afirmat Gheorghe Piperea.

Acesta arată că în Germania și Austria funcționează un sistem de economisire – creditare în vederea construcției sau achiziției de locuințe, denumit bauspar, prin care persoanele fizice majore pot depune progresiv sume de bani într-un cont de economii și, după 8 ani, pot contracta un credit pentru construcția sau achiziția de locuințe. Pe toată perioada celor 8 ani de economisire, statul bonifică o dobândă anuală care se adaugă dobânzii la depozit plătită de bancă.

„Bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii”

„Acest sistem a fost implementat și în România, dar a fost pervertit de cele două bănci austriece care l-au pus în practică: Raiffeisen – banca pentru locuințe și BCR – banca pentru locuințe. Când a fost lansat, sistemul a avut un imediat și uriaș succes. Nu mai puțin de 360 de mii de persoane fizice au devenit clienți ai acestor bănci, fără a ști cu exactitate ce anume au contractat.

Deponenții au fost lăsați să creadă că bonificația de la stat, în cuantum de 25% pe an, era o dobândă la depozit. În realitate, așa cum am spus mai sus, bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii, ca parte din avansul necesar creditului, care trebuia contractat după minim 8 ani de acumulare, exclusiv pentru construcția sau achiziția unei locuințe. În practică, clienți au fost chiar și bebeluși sau pensionari în vârstă de peste 70 de ani.

Aproape toți clienții (minus câteva sute, din 360 de mii) au pus bani în acele bănci pentru a câștiga 25% pe ani, bani de la stat. Dobânzile și bonificația nu au fost niciodată achitate. Ba, mai mult, nici banii proprii depuși în sistem nu s-au mai încasat înapoi. Încă sunt pe rol litigii cu cele două bănci (aflate acum în lichidare). Cu toate acestea, cele două bănci pentru locuințe au încasat toată bonificația de la stat, deși au fost semnate doar câteva zeci de contracte”, arată europarlamentarul AUR.

„În Parlament s-a încercat schimbarea legii”

Gheorghe Piperea a precizat că, printr-un raport foarte dur, Curtea de Conturi a dispus restituirea acestor sume preluate ilegal de bănci, cu titlu de bonificație de dobândă, fiind vorba de peste 300 de milioane de euro.

„Băncile au contestat raportul și, într-o primă fază, Curtea de Apel București l-a anulat. Apărătorul băncilor, în acest litigiu, a fost profesorul profesorului de optimizare fiscală. Numai că, la ÎCCJ, în recurs, a avut câștig de cauză Curtea de Conturi. Băncile au fost obligate să restituie statului cei 300 de milioane de euro. Executarea obligației de restituire a fost anevoioasă.

Au fost implicate în blocarea executării cele mai „strălucite” minți ale optimizării fiscale, ambasadele, precum și companiile de consultanță și lobby. În Parlament s-a încercat schimbarea legii, în așa fel încât băncile să iasă basma curată. Până la urmă, totuși, cele două banci au achitat suma, după care au intrat în lichidare”, a subliniat eurodeputatul AUR.

Gheorghe Piperea a adăugat că, până la urmă, „Dreptatea a triumfat”. „Aceeași Dreptate care trebuie să triumfe și în plan economic și social printr-un Plan Simion”, a conchis avocatul.

Citește mai departe

EVENIMENT

Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege

Publicat

Festivalul UNTOLD

Gigi Becali, patronul FCSB, a avut o reacție virulentă la adresa Untold, festival care are loc la Cluj-Napoca, și pe care l-a catalogat ca fiind pentru “drogați și sataniști”.

Becali, care spune că stadioanele sunt pentru fotbal și vrea lege care să le interzică.

Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege

Festivalul UNTOLD care e pe cale să înceapă la Cluj-Napoca pe stadionul Cluj Arena îl deranjează pe Gigi Becali.

„Să mai facă ei Untold pe stadioane? Stadioanele sunt pentru fotbal! Nu pentru droguri, staniști! Cocaină, marijuana. Ce să facă statul român? Acolo sunt mii și mii! Cocaină și hașiș.

La ăia n-ai ce să le faci. Dacă ei bagă cocaină pe scenă, direct în nas, ce să le mai faci?”, a declarat Gigi Becali, într-o emisiune de la DigiSport, scrie Pro Sport.

Gigi Becali promite o lege care să interzică concerte de acest gen pe stadioane

Becali a continuat și a spus că am adoptat ce era mai rău din Europa, deși susține că e bine că suntem parte a uniunii.

Citește și: Unde se dispută DERBY-ul Clujului? Festivalul UNTOLD blochează Cluj Arena

„Normal ar trebui să nu mai facem concerte de drogangeală, de cocaină. O să fac eu legea asta!”, a mai spus Gigi Becali.

UNTOLD a ajuns la a noua ediție

Festivalul UNTOLD, care are un buget de câteva zeci de milioane de euro, aduce în România „crema” DJ-ilor internaționali și alți artiști în vogă, dar și mii de turiști la Cluj.

Festivalul naște în ficecare an polemici în rândul clujenilor, în special din cauza zgomotului produs și care se aude tare toată noaptea în proximitatea stadionului, dar și în alte zone din oraș.

În acest an, UNTOLD are loc între 8 și 11 august.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa

Publicat

plaja

Vineri a început cea de-a șasea ediție a festivalului Vamos a la Playa. Timp de 10 zile, între 26 iulie și 4 august, litoralul se mută pe malul Someșului Mic, pe plaja din Grigorescu.

Copii și adulți s-au bucurat încă din prima zi de momentele de relaxare oferite de vremea frumoasă și răcoarea apei.

plaja

plaja

VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa

Sâmbătă, la ora 17 are loc deschiderea campionatului de table, iar de la 18 va urca pe scenă trupa Dean Klooge. De la 20, pe malul Someșului vor cânta cei de la Luna Amară.

plaja

plaja

plaja

Duminică, tot de la ora 17, va avea loc finala campionatului de table, iar atmosfera va fi întreținută de Bogdan Roșca.

De la 20, va avea loc concertul celor de la Om la lună.

plaja

plaja

plaja

Festivalul continuă cu activități interesante și diverse pe parcursul întregii săptămâni. Sunt programate întâlniri, ateliere și dezbateri, iar weekend-ul viitor aduce noi trupe și spectacole pe scena din Grigorescu. Programul integral poate fi vizualizat aici.

plaja

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Cine e traficantul de DROGURI prins la Cluj. E un temut MAFIOT italian

Publicat

mafiot

Procurorii DIICOT anunțau, vineri, că un bărbat, cetățean străin, a fost prins în flagrant în timp ce vindea cocaină în Cluj-Napoca. Acesta a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.

mafiot

Este vorba de un sicilian, Vito Cocimano, membru al temutei mafii siciliene, care încerca să-și facă o piață de desfacere în România, vânzând cocaină la jumătate de preț.

VIDEO FOTO. Cine e traficantul de DROGURI prins la Cluj. E un temut MAFIOT italian

mafiot

Sicilianul a fost depistat de către un polițist sub acoperire pe când încerca să-și piardă urma la Hunedoara. Din cercetările efectuate a reieșit faptul că italianul a procurat drogul din Italia și l-a introdus în țară prin intermediul unei firme de curierat.

mafiot

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax