Sociologul Mircea Comșa de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a făcut o predicție a rezultatelor alegerilor parlamentare pe baza combinării estimărilor produse de sondaje pentru prezidențiale.

Potrivit analizei postate pe blocul doarungraficsatimaispun.wordpress.com, Comșa precizează că nu a avut acces la micro-date și că predicția sa se referă la rezultatul final, cel care include voturile din țară plus diaspora.

”Informațiile utilizate pentru producerea estimărilor intențiilor de vot la parlamentare au fost următoarele:

estimări ale intențiilor de vot conform sondajelor disponibile în spațiul public; aceasta a fost principala sursă de date brute; din păcate, după turul 1, au fost publicate doar două sondaje; în cazul acestor date am aplicat mici corecții; modificările au fost în medie de un punct procentual, în sus sau în jos, funcție de direcția în care am apreciat că vor acționa diferiți factori (rată răspuns, dezirabilitatea socială);
modelări ale datelor de sondaj; în principal estimarea tendințelor generale și, mai ales, a tendințelor din ultimele două săptămâni;
numărul voturilor primite de candidați la turul 1 al alegerilor prezidențiale;

Alte calcule

matricea de transfer a voturilor de la prezidențiale (turul 1) la parlamentare; am plecat de la numărul voturilor conform datelor oficiale și le-am ponderat conform acestei matrici; pentru estimarea valorilor de imput am luat în calcul afinitățile ideologice dintre votanții candidaților și partide, coroborate cu informația din matricile calculate pe baza datelor din trei sondaje independente; mulțumesc IRES, Agenția de Rating Politic și AtlasIntel pentru furnizarea acestor date; desigur, am ținut cont și de faptul că, foarte probabil, nu toți alegătorii care au votat la turul 1 vor vota și la alegerile parlamentare.

Principalele „puncte slabe” ale metodei: calitatea datelor de sondaj, numărul foarte mic al sondajelor recente (doar două), numărul mic al respondenților, în special în cazul partidelor ceva mai mici, estimarea matricii de transferuri, mai ales în ceea ce privește (1) transferul voturilor candidatului Călin Georgescu spre partide și absenteiști și (2) numărul total al votanților la alegerile parlamentare.

Prezența votului tactic

Suplimentar, în cazul partidelor mici, (1) distribuția socio-spațială a votanților este foarte eterogenă, iar (2) votul tactic va fi prezent într-o măsură ceva mai mare de această dată, mai ales dacă aceste partide se adresează unui electorat mai educat și mai rațional.

Un astfel de electorat va cumpăni atent și va acorda votul nu doar în funcție de orientarea ideologică a unui partid ci și în funcție de șansele ca acesta să treacă sau nu pragul electoral. De altfel, votul tactic a funcționat și în cazul primului tur de la prezidențiale, avantajând-o pe Elena Lasconi.

Toți acești factori contribuie la creșterea incertitudinii estimărilor. Dacă, în cazul partidelor mai mari, o diferență de unul-două procente nu contează prea mult, în cazul partidelor mici, aceeași diferență poate avea consecințe majore: partidul respectiv poate trece sau nu pragul electoral (5%), deci poate intra sau nu în Parlament.

Similar cu estimările făcute în cazul alegerilor prezidențiale, și în acest caz am lucrat cu distribuții probabile ale estimărilor, nu cu valori fixe. Pentru alte informații cu privire la metoda folosită se pot citi postările de aici și aici. Prezint rezultatul modelării într-o formă grafică simplă: cercurile pline indică estimările intențiilor de vot, iar liniile indică incertitudinea estimărilor, adică intervalul în care ne așteptăm, cu o probabilitate de 95%, să se situeze rezultatul final.

Care este rezultatul predicției

-primul loc este disputat de PSD și AUR; în cazul acestor partide, distribuțiile estimărilor se suprapun în mare măsură, cu un ușor plus pentru PSD (21% vs. 20%); procentele finale depind de gradul de mobilizare a activului PSD, respectiv de numărul votanților lui Georgescu care se vor prezenta la urne și vor vota cu AUR.

-pe locul trei se situează USR cu aproximativ 16%; scorul final depinde de numărul voturilor tactice (dinspre și/sau înspre REPER și SENS); funcție de cum se vor muta aceste voturi, polul progresist poate obține un scor final foarte diferit și, în consecință, un număr mai mic sau mai mare de parlamentari;

-pe locul patru se situează PNL cu aproximativ 12%; scorul final depinde de impactul venirii la conducerea PNL a lui Bolojan, respectiv de acordul alegătorilor cu reformele propuse de acesta;

Cine mai intră în Parlament

în continuare, în zona imediat superioară pragului electoral (5%), se situează partidele SOS, UDMR și POT; deși intervalul de variație al estimărilor acoperă parțial și zona de sub 5%, destul de probabil aceste partide vor trece pragul electoral;
REPER și SENS se situează imediat sub pragul electoral; funcție de cât de mare va fi mobilizarea și de cum va arăta distribuția voturilor în interiorul polului progresist, aceste partide vor trece sau nu pragul;

restul partidelor sunt destul de mult sub prag; dintre acestea, FD are totuși ceva șanse de a intra în Parlament, dar e nevoie de o mobilizare excepțională”, a spus Comșa.

Mircea Comșa are peste 25 de ani de experiență în cercetarea socială, în echipe naționale și internaționale din sectorul academic și privat.