Arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, consideră că piața imobiliară trebuie reglementată urgent și că Protecția Consumatorilor trebuie să intervină de urgență pentru ca boxele din subsolurile blocurilor să nu poată fi transformate în apartamente, vândute ulterior cu prețuri care ajung și la 50.000 de euro.

”Nu este posibil ca asemenea anunțuri să apară liber pe piața imobiliară. De ce? Simplu de tot: este reclamă falsă și induce în eroare cumpărătorul prin prezentarea de informații FALSE.
Boxa nu e apartament – este spațiu de depozitare și nu poate fi transformat în apartament deoarece se încalcă prevederile legale (indicatori urbanistici, număr unități locative, spatii de parcare, etc.).

Protecția Consumatorilor să intervină

Credeți că un dezvoltator nu ar fi construit direct apartament și nu boxă, ca să-l vândă cu 3.000 de euro/mp dacă se putea legal? Ar renunța așa ușor la câteva zeci de mii de euro? Bineînțeles că nu ar fi renunțat!
Sub un aspect are dreptate – se pot face gemuri în acel spațiu. Gemuri de caise, de căpșuni și de care mai dorește. Boxa e locul unde se pot depozita acestea.
ANPC – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are obligatia să intervină și să sancționeze drastic asemenea derapaje”, crede Salanță.

Fostul premier și lider PSD, Victor Ponta, candidat independent la prezidențiale, se declară de acord ca locuitorii Capitalei să-l ia pe primarul Emil Boc să conducă Bucureștiul și să-l dea la schimb pe Nicușor Dan la Cluj-Napoca.

Ponta a declarat la podcastul lui Marius Tucă de pe Gândul că i s-a părut culmea că Nicușor Dan a mers la Cluj-Napoca să critice orașul și administrația locală când în București nu a făcut absolut nimic.

”Am văzut că a fost la Cluj și a criticat Clujul că nu e bun și îmi venea să zic, nu sunt mare fan Boc, dar eu sunt de acord să-l luăm pe Boc și să-l dăm pe Nicușor la Cluj.

Mi s-a părut culmea să te duci să critici Clujul când tu în București nu ai făcut absolut nimic”, a spus Ponta.

Acesta crede că va intra în turul doi al alegerilor pentru funcția supremă în stat cu Nicușor Dan, primarul general al Capitalei fiind, de asemenea, candidat independent

De asemenea, Victor Ponta a susținut că va cere reducerea subvenției acordate de Guvern partidelor politice parlamentare deoarece sumele din prezent, de milioane de euro, sunt prea mari.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat miercuri că veniturile obținute în mod cinstit pot fi transferate liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate, astfel încât cei care transferă bani copiilor sau părinților lor, fie prin virament bancar, fie în numerar, din veniturile lor legal obținute, nu au de ce să se teamă.

„Scopul organelor fiscale este de a descuraja evaziunea fiscală, nu de a sancționa persoanele care au primit bani de la un membru al familiei. Este însă important ca persoanele vizate să colaboreze cu autoritățile în cazul în care sunt solicitate să facă acest lucru în cadrul unei eventuale verificări”, a subliniat ministrul, într-o postare pe pagina sa de Facebook, citată de Agerpres.

Ministrul Finanțelor: Veniturile obținute în mod cinstit pot fi TRANSFERATE liber în cadrul familiei, fără a mai fi impozitate

Reacția ministrului vine la o zi după ce avocata Luisiana Dobrinescu, managing partner Dobrinescu Dobrev SCA, a atras atenția asupra faptului că lipsa unor documente justificative privind remiterea de sume în numerar între rude atrage consecințe fiscale semnificative asupra persoanelor fizice verificate.

Aceasta a prezentat cazul unui antreprenor care i-a dat sume de bani din dividende fiicei sale. În cadrul unei verificări a situației fiscale personale, inspectorii i-au solicitat acesteia documente justificative care să ateste sursa sumelor de bani deținute, mai exact cele din care să rezulte remiterea sumelor de bani de la tată, conform notei explicative și a declarației notariale date de acesta din urmă.

Într-o situație asemănătoare s-a aflat și o pensionară care a primit bani de la fiul ei pentru o casă.

„Fără a nega legitimitatea și interesul inspectorilor fiscali în a solicita astfel de documente pentru stabilirea situației de fapt, trebuie acceptat că între rude, pentru banii în numerar, rareori se întocmesc documente justificative. Stabilirea situației de fapt trebuie așadar să aibă la bază probe caracteristice relației de rudenie, precum mesaje WhatsApp, declarații pe proprie răspundere ale părților implicate, declarații ale martorilor etc.”, a declarat Dobrinescu, într-un comunicat.

„Sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile”

Pentru a evita astfel de probleme cu ANAF, avocata a recomandat ceea ce face și ea: le dă copiilor bani folosind online banking, cu menționarea destinației banilor.

„Așadar, românii ar trebui să fie atenți la sumele pe care le oferă sau le primesc. Impozitul pe sumele a căror sursă nu poate fi identificată a fost majorat de la 16% la 70%, de la 1 iulie 2024 prin Legea 296/2023, iar statul are nevoie de bani la buget”, a atras atenția sursa citată.

Ulterior, în cursul zilei de miercuri, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a precizat că sumele de bani transferate între rude se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile, similar fiind tratați și banii încasați ca urmare a evenimentelor familiale (nunți/botezuri).

„La art. 61 și art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt prevăzute categoriile de venituri impozabile, cât și cele neimpozabile. Transferurile/sumele date/încasate de la rude se subscriu operațiunilor de donație/dar manual și se încadrează în categoria veniturilor neimpozabile sau în funcție de împrejurările fiecărei situații de fapt, pot îmbrăca forma unor datorii, ceea ce reprezintă surse neimpozabile.

În ceea ce privește sumele încasate ca urmare a evenimentelor familiale (nunți/botezuri), pentru care nu există obligația declarativă din partea contribuabilului, sursele de fonduri de natura darurilor primite cu ocazia acestor evenimente reprezintă de asemenea venituri neimpozabile”, menționează instituția.

„Cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate”

Potrivit Fiscului, în cadrul procedurii de verificare a situației fiscale personale, sunt examinate înscrisurile sau informațiile despre activitatea persoanei fizice verificate, referitoare la intrările și ieșirile de fonduri și la creșterea sau descreșterea elementelor patrimoniale pe perioada verificată, conform prevederilor legale din Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

„Potrivit art. 117 din același act normativ (Codul de procedură fiscală, n.r.), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate”, subliniază sursa citată.

Reprezentanții Fiscului au adăugat că, pe de altă parte, cota de impozit de 70% nu se aplică surselor de fonduri identificate, așa cum sunt prevăzute la articolele 61 și 62 din Legea 296/2023.

Guvernul renunță la impozitarea progresivă pentru partea necontributivă din pensiile speciale. Este vorba despre cele care le primesc magistrații, militarii și polițiștii. Se respectă astfel decizia Curții Constituționale de la finalul anului trecut. 

Se revine la cota de impozitare de 10% pentru sumele ce depășesc plafonul de 3.000 de lei. Detaliile sunt prezentate într-un proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor, scrie Alba24.

Modificări propuse

În nota de fundamentare a proiectului se precizează că se propune modificarea prevederilor Codului fiscal referitoare la calculul impozitului pe veniturile din pensii și la termenul de plată al acestuia, în sensul punerii de acord cu Decizia nr. 724/2024 a Curții Constituționale a României.

Modalitatea de stabilire a impozitului este cea anterioară modificărilor declarate neconstituționale, prin renunțarea la impozitul progresiv și reinstituirea cotei unice de impozitare de 10%. De asemenea, se reglementează același plafon neimpozabil pentru toate veniturile de această natură, respectiv plafonul lunar de 3.000 lei, în acord cu argumentele reținute de Curtea Constituțională.

Guvernul renunță la IMPOZITAREA progresivă a pensiilor speciale

Totodată, se menține mecanismul de calcul, reținere și plată a impozitului pe venitul din pensii de către plătitorii de venituri din pensii, precum și termenul de plată a impozitului reținut, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

Potrivit reglementărilor actuale, impozitarea pensiilor care includ venituri necontributive se face diferit în funcție de componentele acestora. În acest context, venitul lunar din pensii este tratat pe două niveluri: venitul contributiv și cel necontributiv.

Ce a decis Curtea Constituțională

Prin Decizia nr. 724 din 19 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 91 din data de 31 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a României a constatat că dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt neconstituţionale.

În acest sens criticile aduse vizează, între altele, instituirea impozitării progresive, coroborată cu un mod de calcul al impozitului care face deosebirea între partea contributivă a pensiei şi partea necontributivă.

De altfel, în comunicatul de presă al Curții Constituționale a României din data de 19 decembrie 2024, se arată că, ”în aceste condiții, rămân aplicabile dispozițiile Codului fiscal referitoare la cota de impozit de 10% aplicabilă fiecărei surse din fiecare categorie de venit impozabil”, se mai arată în nota de fundamentare.

Articolul declarat neconstituțional instituia în sarcina plătitorilor de venituri din pensii obligația privind calculul impozitului, reținerea și plata acestuia la bugetul de stat. De asemenea, reglementa aplicarea acestor prevederi în cazul drepturilor de pensie restante, a veniturilor din pensiile de urmaş, precum și în cel al veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, stabilite în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executori.

Cum se face în prezent impozitarea venitului din pensii

Pentru pensiile cu aplicarea principiului contributivității, indiferent de nivel, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei: cotă de impunere de 10%.

Pentru pensiile cu componentă contributivă și necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 3000 de lei:

– pentru partea contributivă se aplică cotă de 10%

– pentru partea necontributivă, se aplică progresiv, potrivit profit.ro:

10% pentru venitul ce nu depășește câștigul salarial mediu net sau care este egal cu acesta
15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și cel brut (folosit la calculul bugetului de asigurări sociale)
20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.

Pentru pensiile care au doar componentă necontributivă:

10% pentru venitul care este mai mic sau egal cu câștigul salarial mediu net;
15% pentru venitul între câștigul salarial mediu net și câștigul salarial mediu brut;
20% pentru venitul ce depășește câștigul salarial mediu brut.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțională și legea de completare a Legii privind pensiile militare. Decizia a fost dată în 11 martie.

„În esență, Curtea a reținut că reglementarea a două sisteme de echilibrare a pensiilor militare, cu regimuri juridice diferite, în funcție de data intrării în vigoare a legii criticate, încalcă prevederile art.16 alin.(1) din Constituție”, potrivit CCR.

Avocatul Poporului reclama faptul că legea de modificare a Legii pensiilor militare nu avea aprobate și sursele de finanțare.

Dacă legea ar fi trecut de Curtea Constituțională și ar fi fost promulgată de președinte, România risca să piardă încă 660 milioane de euro din PNRR, deoarece actul modifică jalonul privind pensiile speciale, considerat anterior îndeplinit de Comisia Europeană, potrivit hotnews.ro.

”Potrivit estimării realizate de Guvern, impactul lunar generat de actualizarea soldei de grad este estimat la aproximativ 130 milioane lei, iar cel generat de actualizarea soldei de funcție – la aproximativ 240 milioane lei, ceea ce duce la un impact bugetar lunar total de aproximativ 370 milioane lei”, mai notează Avocatul Poporului.