Connect with us

CULTURA

Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului. Tradiții și superstiții

Publicat


Sfântul Gheorghe, sărbătorit la 23 aprilie

Sfântul Mucenic Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului, este sărbătorit de ortodocși la 23 aprilie.

Pe lângă semnificațiile religioase, ziua Sfântului Gheorghe este legată și de o serie de tradiții și superstiții de primăvară.

Din 23 aprilie și până în ziua Sfântului Dumitru, 26 octombrie, este vara păstorilor, începutul anului pastoral.

Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai creștinismului. Tradiții și superstiții

Sfântul Gheorghe este cunoscut ca un sfânt ocrotitor al celor săraci și al celor bolnavi. Este patronul forțelor terestre, scrie Alba24.

Este un sfânt îndrăgit, după numărul mare de biserici și mănăstiri care îi sunt închinate, dar și prin numărul însemnat de oameni care îi poartă numele.

Sfântul Gheorghe: obiceiuri și superstiții

În dimineaţa ajunului Sf. Gheorghe, femeile scot sculele de ţesut afară, ca să răsară soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.

Unii se încing cu ramuri verzi ca să nu îi doară mijlocul.

Mai este obiceiul scăldatului, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare. Astfel oamenii vor fi sănătoşi tot anul şi se spală toate relele.

În ajun de Sfântul Gheorghe se spune că dacă ieşi cu capul descoperit te aleargă strigoaicele până te lasă lat. Ele ar dormi cu trupul, dar cu spiritul umblă prin lumea largă. Se luptă cu meliţele din gospodăria omului şi fură laptele vacilor.

Oamenii stau toată noaptea treji, ca să fie vioi şi sănătoşi tot anul

De Sfântul Gheorghe, se spune că nimeni nu are voie să doarmă peste zi. Se spune că, altfel, vei fi somnoros tot anul, vei lua „somnul mieilor”.

Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

Sfântul Gheorghe: credințe popular și tradiții

În unele zone, în ziua de Sfântul Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele.

Aceste ramuri se păstrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.

Fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători.

Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută.

Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită.

Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Ce se spune când cântă broaștele

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici şi iuţi tot anul.

De Sfântul Gheorghe ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.

Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.

Dacă e ploaie – se face grâu şi fân.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

FOTO. Volumul unei scriitoare din Cluj, prezentat la Târgul de Carte din Calcutta (India). Eseuri despre cultura bengaleză

Publicat

De

Calcutta

Un volum al directorul Centrului Clujean pentru Studii Indiene al UBB Cluj-Napoca, dr. Mihaela Gligor, va fi prezentat săptămâna viitoare la Târgul de Carte de la Calcutta (India), fiind singura carte a unui autor român din tot târgul.

Volumul, în limba engleză, cuprinde eseuri despre cultura bengaleză: Maitreyi Devi, Rabindranath Tagore, Calcutta.

Cartea ”Cântecul banianului” (banianul fiind un tip de smochin care crește în India și Pakistan – n.a.), are o prefață scrisă de Chinmoy Guha, profesor emerit al Universității din Calcutta, beneficiar al titlului de Cavaler al Palmelor Academice din Franța.

”De fiecare dată când mă uit la lucrările Mihaelei Gligor, sunt fascinat de căutarea ei necruțătoare și pasională pentru redescoperirea legăturilor culturale profunde dintre România și India, în special din Bengal. Ea este într-adevăr o flacără arzătoare a iubirii într-o perioadă de amnezie culturală și de lipsă de iubire organizată.

Ambasador-pelerin al culturii din Europa de Est

Am avut întotdeauna nevoie de un ambasador ca ea, un pelerin al culturii din Europa de Est, un mesager al speranței, care să se adâncească în discursurile celor două fluxuri de gândire ale noastre și să caute să le unească.

Aflată între două lumi, Mihaela Gligor examinează de multă vreme multiplele straturi ale vieții și operei lui Eliade cu mare sârguință. Cartea de față, intitulată frumos Cântecul Banianului, atât de profund indian în spirit, este <<o metaforă>>, spune dr Gligor, <<pentru că am ilustrat experiențele mele de căutare a esenței bengalezi și curiozitatea mea continuă cu privire la reprezentările unice ale culturii bengaleze>>.

Într-adevăr, este o încercare semnificativă de a trece toate barierele istoriei și culturii și de a ajunge la esența vieții”, a spus Guha.

Volumul, o onoare

Mihaela Gligor a declarat pentru Cluj24 că este o adevărată onoare că acest volum despre cultura bengaleză a apărut la Calcutta, cu prefața unui reputat profesor, multiplu laureat și recunoscut la nivel internațional pentru scrierile sale. ”Prezența cărții la târgul internațional de carte de la Calcutta e binevenită și sper ca cititorii să aprecieze calitatea scrierilor despre câteva dintre simbolurile Bengalului: Rabindranath Tagore, Maitreyi Devi și, nu în ultimul rând, Calcutta, orașul care m-a primit mereu cu brațele deschise și care nu încetează să mă surprindă!”, a spus autoarea.

Cea de-a 48-a ediție a Târgului de Carte din Calcutta are loc în perioada 28 ianuarie – 9 februarie.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Știați că? BILET de transport în comun obligatoriu la Cluj-Napoca și pentru câinii de companie

Publicat

bilet

Animalele de companie pot călători în mijloacele de transport în comun din Cluj-Napoca, însă trebuie să respecte anumite condiții. Una dintre cele mai importante condiții e obligativitatea validării unui bilet și pentru animal.

În Hotărârea Consiliului Local Cluj-Napoca Nr. 354 din 15 octombrie 2015 privind accesul persoanelor însoţite de câini, pagina 11, art. 6 paragraf 4 prevede că deținătorul achită și compostează și pentru câine un bilet de călătorie.

Condiții de călătorie cu CÂINI în mijloacele de transport în comun la Cluj-Napoca. Obligatoriu BILET și pentru animal

regulament

HCL-ul respectiv este valabil pe perioadă nedeterminată, până la abrogarea prevederilor prin alt HCL, ceea ce nu a avut loc până în momentul de față.

Citește mai departe

CULTURA

FOTO. Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute”, inaugurată la Cluj-Napoca. Poveștile unor așezări dispărute din România și nu numai

Publicat

Atlantida

Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) și Museum Europäischer Kulturen (MEK) din Berlin au inaugurat, vineri, la Cluj-Napoca, expoziția „Atlantida. Lumi pierdute”. Proiectul abordează dispariția așezărilor europene și a comunităților acestora, un fenomen ce reflectă schimbările sociale, economice și politice ale secolelor XX și XXI.

Expoziția prezintă poveștile a 23 de așezări dispărute sau aflate în pragul dispariției din Europa Centrală, incluzând imagini, obiecte vechi și instalații sonore care redau liniștea locurilor și istoria acestor comunități.

Specialiști din Ungaria, România, Serbia, Croația și Slovenia au documentat aceste locuri în 2024, vizitând satele sau locurile unde obișnuiau să fie acestea și au discutat cu câțiva dintre localnicii rămași, adunând povești, amintiri și fotografii. Printre satele românești incluse în proiect se numără: Ada-Kaleh, Herepea (județul Mureș), Lindenfeld, Geamăna.

Ideea din 1990

„Ideea cercetării datează de la începutul anilor 1990 când m-am confruntat pentru prima oară cu situația în care citesc despre o anumită localitate sau o anumită comunitate, iar când ajung la fața locului trebuie să observ că există doar niște rămășițe de construcții și e totul pustiu.

După această constatare am început să citesc despre acest fenomen, fiind unul mult mai răspândit decât credeam și, citind bibliografia, am observat că în decursul secolului al XX-lea zeci de mii de localități au dispărut”, declară cercetătoarea Andrea Vándor.

Cauzele disparițiilor

Proiectul internațional „Atlantida. Lumi pierdute” își propune să atragă atenția publicului cu privire la soarta unei populații europene de milioane de oameni defavorizați, cu o putere de lobby redusă.

„Dispariția unor localități poate avea mai multe cauze: fenomenul natural, cutremur, alunecări de teren. Una din localitățile din cadrul expoziției a dispărut în anul 2023 din cauza unei alunecări de teren.

O altă cauză poate fi cea de ordin social, din cauza războaielor. În cadrul proiectelor am exemple de acest tip, din Croația și Serbia. O altă cauză poate fi o cauză de ordin politic, printr-o decizie politică se poate renunța la o comunitate, respectiv la o localitate”, mai adaugă Andrea Vándor.

Satul scufundat din Munții Apuseni

În 1976 a început exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. În urma activităților miniere, nămolul poluat rezultat a acoperit treptat satul. Populația a fost relocată în trei etape, iar mulți locuitori au asistat la dispariția caselor lor sub sterilul toxic. Peisajul creat de lacul de decantare și povestea locului atrag turiști și artiști, devenind simbolul unei tragedii ecologice.

Lindenfeld – insula din vârful muntelui

Fondat în 1828, Lindenfeld s-a dezvoltat ca un sat prosper în Munții Semenic, unde locuitorii aveau activități precum creșterea animalelor, tăiatul lemnelor și cărbunăritul. Lipsa unui drum sigur pentru orice anotimp a dus la migrarea generației tinere, apoi la depopularea sa în secolul XX. Ultimul locuitor, Paul Schwirzenbeck, a părăsit satul înainte de a deceda în 1998. Astăzi, Lindenfeld este un sat abandonat.

Atlantida de pe Dunăre

Ada Kaleh, situată lângă Orșova, a avut o importanță strategică, fiind disputată între Imperiul Habsburgic și Otoman. După ce și-a pierdut importanța militară în secolul XIX, insula a rămas un loc unic, iar locuitori din “Orșova turcească” erau scutiți de taxe și obligații militare.

După Primul Război Mondial, insula Ada Kaleh a devenit parte a României.

Materialul vizual din cadrul acestei expoziții este de 3 tipuri, s-au folosit imagini de arhivă, o parte dintre fotografii au fost realizate de către cercetătorii care au participat la acest proiect, iar o parte dintre fotografii au fost realizate de un artist fotograf din Germania care anul trecut a documentat toate aceste localități.

Liniștea, înregistrată

În primăvara anului trecut s-au documentat și înregistrări audio. De fapt, s-a înregistrat liniștea, vidul, murmurul care există în aceste localități, iar materialul sonor poate fi ascultat pe MP3 în cadrul expoziției.

„Am considerat ca prezentarea acestui fenomen poate fi completă prin realizarea unor interviuri cu localnicii din aceste sate, regiuni. Nu am dorit să prezentăm fenomenul doar prin niște statistici, ci doream să prezentăm și omul din spatele acestei cifre”, precizează Andrea Vándor.

În cadrul expoziției s-a pus accent pe utilizarea materialelor eco, sustenabile, fiind folosite lemnul și hârtia.

Proiect internațional

Acest proiect a fost realizat cu ajutorul coordonatorului din partea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, directorul instituției, Tudor Sălăgean; cercetare și scenarii: Leni Perenčević, Lehel Peti, Imola Püsök, Andrea Vándor; scenografie Xaver Victor Schneider; grafică: Luca Szalay, Silvia Diaconu; fotografie, film, colaj: Frank Gaudlitz, Lehel Peti, Alexandru Cristian Beșliu, Silvia Diaconu; traducere și corectură: Rigán Lóránd; instalație sonoră: Misha Antonov, Mirko Perenčević; concepție și coordonare proiect: Andrea Vándor.

Fotografiile și obiectele prezentate în cadrul Expoziţiei ”Atlantida. Lumi pierdute” pot fi vizionate la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în sala Cellarium, până în 30 martie 2025.

După Cluj-Napoca, expoziţia va fi prezentată în 2026 la Ulm, în Germania, iar în 2027, la Berlin.

Andreea Paparuș
Timeea Morocoj

atlantida

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Accident pe Calea Baciului. Un autoturism și o dubiță implicate. O femeie, rănită

Publicat

accident

Un accident rutier a avut loc, vineri, pe Calea Baciului în care au fost implicate un autoturism și o dubiță.

Din primele informații, un șofer de 45 de ani din județul Mehedinți conducea autoturismul dinspre Baciu spre Cluj-Napoca și a intrat în coliziune cu o dubiță care ieșea de pe o stradă laterală.

În urma accidentul, o femeie din autoturism a fost rănită.

Ambii șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate