Serviciul militar voluntar, adoptat de Parlament. Ce beneficii au românii care aleg armata

Românii cu vârste între 18 și 35 de ani pot face armata în mod voluntar, pe timp de pace, beneficiind de cazare, hrană, soldă lunară și o indemnizație de aproximativ 27.000 de lei la finalul pregătirii. Legea voluntariatului militar a fost adoptată miercuri de Senat, în calitate de for decizional.

Pot accesa programul bărbați și femei cu domiciliul stabil în România, cu vârste între 18 și 35 de ani, care nu au mai îndeplinit alte forme de serviciu militar, potrivit Agerpres.

Un nou tip de militar: soldatul voluntar în termen

Noua lege introduce conceptul de „soldat/gradat voluntar în termen”, reglementând pentru prima dată posibilitatea ca cetățenii români să îndeplinească serviciul militar activ în mod voluntar, pe timp de pace. Măsura vizează întărirea rezervei operaționale a Armatei Române, fără a reintroduce stagiul militar obligatoriu.

Voluntarii vor participa la un program de pregătire militară de bază, cu o durată de maximum patru luni, desfășurat în structurile Ministerului Apărării Naționale. Pe toată perioada instruirii, aceștia se supun legilor și regulamentelor militare, fiind considerați militari în activitate.

Cazare, hrană și soldă lunară

Pe durata pregătirii, participanții beneficiază gratuit de cazare, echipament, hrană, asistență medicală și medicamente. În plus, aceștia primesc o soldă lunară aferentă funcției de soldat, estimată la aproximativ 3.000 de lei.

După absolvirea programului de pregătire militară, voluntarii primesc o indemnizație echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, suma ridicându-se la aproximativ 27.000 de lei. Plata se face în tranșe lunare egale.

În cazul în care programul nu este finalizat, beneficiarii sunt obligați să restituie atât indemnizația primită, cât și cheltuielile aferente pregătirii efectuate până în acel moment.

Voluntarii intră în rezerva operațională

După finalizarea stagiului, voluntarii sunt luați în evidența centrelor militare și introduși în rezerva operațională. În situații excepționale,  stare de urgență, asediu, mobilizare sau război, aceștia pot fi concentrați sau mobilizați în funcție de nevoile apărării naționale.

Legea stabilește și obligația cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor de a se prezenta la ordinele de chemare. Cei aflați temporar în afara țării au la dispoziție maximum 15 zile de la notificare pentru a se prezenta la centrele militare.

Excepții și recunoașterea serviciului militar din străinătate

Personalul cultelor religioase recunoscute de lege, precum preoții, călugării sau deservenții de cult, este exceptat de la aceste prevederi, cu excepția preoților militari.

Totodată, cetățenii români care au efectuat serviciul militar în armatele statelor NATO sau ale Uniunii Europene vor fi luați în evidență cu gradul militar dobândit, în timp ce cei care au servit în alte armate vor primi gradul corespunzător corpului de personal din care provin.

Fără armată obligatorie, dar cu rezervă consolidată

Legea nu prevede reintroducerea serviciului militar obligatoriu, ci creează un mecanism voluntar care să contribuie la consolidarea capacității de apărare a României.

Totodată, un sondaj INSCOP publicat în septembrie arăta că trei sferturi dintre români au o părere bună în ceea ce privește introducerea stagiului militar pe bază de voluntariat în România. Astfel, 74.2% dintre români au o părere bună despre introducerea în România a stagiului militar pe bază de voluntariat.

Proiectul a fost adoptat anterior de Camera Deputaților cu o largă majoritate, a fost votat cu 263 de voturi „pentru”, 11 „contra” și 13 abțineri, iar votul final din Senat consfințește intrarea în vigoare a unei noi forme de implicare civică în domeniul apărării naționale.