Sărbători RELIGIOASE: 7 mai. Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim. A strălucit timp de 7 zile

În dimineața lui 7 mai 351, pe timpul domniei împăratului Constantiu (fiul Sfântului Constantin, prăznuit pe 21 mai), semnul crucii s-ar fi arătat pe cer foarte luminos, deasupra Ierusalimului.

„Se întindea de la Golgota până la Muntele Măslinilor, pe o distanță de aproximativ 9 km, fiind pe cât de lungă, pe atât de lată, strălucind mai tare decât soarele.

O mulțime de oameni au ieșit din casele lor și de la munca lor, îndreptându-se spre biserici pentru a aduce slavă lui Dumnezeu.

Istoricul Sozomen scria că această minune a dus la convertirea multori păgâni și iudei la creștinism”, informează calendar-ortodox.

Crucea ar fi rămas pe cer timp de 7 zile și este considerată o reamintire a celei de-a doua veniri a Mântuitorului pe Pământ: „semnul Fiului se va arăta pe cer” (Matei 24:30).

Potrivit Agerpres, patriarhul Ierusalimului (348-386), Chiril, a trimis o scrisoare împăratului, prin care făcea cunoscut că Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci a ridicat mulţimea din Ierusalim: „Alergau oamenii de toate vârstele şi rânduiala, străinii şi nemernicii, creştinii şi cei de altă credinţă şi toţi cu o gură şi printr-un glas preamăreau pe Iisus Hristos Domnul nostru, Fiul lui Dumnezeu, Unul născut, Dumnezeu adevărat din Dumnezeul Cel adevărat, pe Făcătorul minunilor celor mari” (Vieţile Sfinţilor).

Alte sărbători religioase în data de 7 mai

Astăzi sunt pomeniţi şi Sfinţii Mucenici Acachie şi Codrat.

„Sfântul Mucenic Acachie era originar din Capadocia, dintr-o familie creştină. A fost centurion în armata romană, în timpul împăratului Maximian Daia (305-313).

În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor, soldaţii făceau parte din categoria socială cea mai uşor de controlat şi de adus în faţa altarelor din temple pentru a jertfi zeilor, în încercarea puterii imperiale de a opri extinderea creştinismului.

Sfântul Acachie, pus în această situaţie, şi-a mărturisit credinţa în Iisus Hristos. A fost bătut cu cruzime şi aruncat în închisoare, unde a stat timp de şapte zile, adus din nou la judecată a fost condamnat la moarte şi a fost ucis prin tăierea capului.

Sfântul Codrat era originar din Nicomidia şi a pătimit în timpul împăraţilor Deciu (249-251) şi Valerian (252-260). Mărturisind pe Mântuitorul Iisus Hristos în faţa antipatului Nicomidiei, a fost supus la multe chinuri. A primit moarte martirică în Ermupole”, relatează Agerpres.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News