Sărbătoarea Sfântului Andrei. De la pescar la apostol. Moaște furate. Semnificația numelui. Tradiții: usturoiul alungă strigoiul

Astăzi, 30 noiembrie, atât ortodocșii, cât și catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei, considerat ocrotitorul românilor, fiind primul care a propovăduit Evanghelia pe teritoriul Dobrogei. Mai este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece a răspuns primul chemării lui Iisus Hristos la apostolat, dar și „Apostolul Lupilor”, ca urmare a prezenţei sale pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul.

„A fost și el martor, alături de alți ucenici, la botezul Domnului și la cunoscuta convorbire dintre Iisus și Ioan, întărindu-se în convingerea că Acesta era Mesia cel prezis de prooroci.

Chemarea lui Andrei la apostolie s-a petrecut ceva mai târziu. Este relatată de Sfântul Apostol și Evanghelist Matei prin cuvintele:

<<Pe cand (Iisus) umbla pe lângă Marea Galileii, a văzut doi frați, pe Simon ce se numește Petru și pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Și le-a zis: Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El>> (Matei 4, 18-20 și Marcu 1, 16-18)”, informează crestinortodox.ro.

Scurt istoric. Moaște furate

Sfântul Apostol Andrei a avut un frate, cunoscut de către creștini sub numele de Sfântul Apostol Petru. Tatăl lor, Iona, a fost un pescar sărac din Galileea. Familia trăia din pescuit până când l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul vestind venirea Mântuitorului. Ulterior, Sfântul Andrei a devenit apostol și propovăduit cuvântul Lui în mai multe țări care îl au acum ca patron spiritual. Pe lângă România, Scoția este un alt exemplu, deoarece crucea Sfântului Andrei se regăsește pe drapelul acesteia.

Se presupune că anul morții sale ar fi fost în timpul uneia dintre persecuțiile lui Nero (54-68) sau Dioclețian (81-96). Ce se cunoaște, însă, cu certitudine este că a murit răstignit pe o cruce în formă de X, în localitatea Patras, lângă Corint, urmând ca moaștele să fie aduse la Constantinopol în 357.

Citește și MESAJE SFÂNTUL ANDREI 2022. Selecție de felicitări, mesaje și urări pentru cei care își sărbătoresc ziua numelui

Crucea sa e un simbol al umilinței, ca urmare a faptului că s-a considerat nedemn să fie răstignit asemenea lui Iisus și a rugat să se facă o cruce în altă formă pentru a săvârși pedeapsa.

„Trupul Sfântului rămâne întreg până în jurul anului 850, când Împăratul Vasile I Macedoneanul trimite Capul lui Andrei creștinilor din Patras. În timpul celei de-a patra Cruciade, trupul Sfântului Andrei este furat și dus în Italia, unde a rămas până astăzi, în catedrala din Amalfi. Când otomanii cuceresc Peloponezul, guvernatorul Patrasului, Toma Paleologu se refugiază la Roma, luând cu el și Sfântul Cap al lui Andrei. În 1964, Capul va fi înapoiat creștinilor din Patras, unde se află și astăzi”, notează evz.ro.

Semnificația numelui

Aproape 1 milion de români sărbătoresc astăzi ziua numelui.

„Majoritatea sunt bărbați (500.720), iar 422.638 sunt femei. Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică și este zi liberă din 2012. În biserici, preoții spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioșii se pot ruga pentru sănătate și prosperitate în anul care urmează”, se arată pe Alba24.

Prenumele are rădăcini elene, provine de la numele „Andreas”, derivat de la grecescul „andreios”, care înseamnă „bărbătesc”, „curaj”, „eroism”.

Tradiții, obiceiuri, superstiții de Sfântul Andrei: usturoiul alungă strigoiul

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată Halloween-ul românesc, date fiind superstițiile și conotațiile asemănătoare.

Legenda spune că în această noapte, lupii vorbesc cu grai de om, iar linia dintre viață și moarte se subțiază, lăsând strigoii să umble prin locurile pe care le vizitau în timpul vieții. Pentru ca un om să se protejeze împotriva lupilor, trebuie să nu se pieptene, să nu toarcă, să nu se ocupe de curățenie în casă și în curte și să nu ducă gunoiul.

Pentru a se apăra de spirite, cel mai cunoscut obicei este folosirea usturoiului. Se crede că în noaptea Sfântului Andrei spiritele devin periculoase, aducând mult rău la casa omului. Astfel, se pune usturoi la uși, ferestre, grajduri, cotețe, cu scopul prevenirii locuinței de duhurile rele.

Oamenii mai obișnuiesc să întoarcă vasele și cănile cu gura în jos, ideea din spatele superstiției fiind aceea că nu există nicio gură de intrare pentru spirite în lumea celor vii. Dincolo de aceste obiceiuri, agheasma și busuiocul rămân cele mai folosite, pe lângă usturoi, pentru alungarea duhurilor rele.

Se mai spune că în data de 30 noiembrie se poate prevedea rodul livezilor și ogoarelor. Pentru aceasta, trebuie puse crenguțe de vișin în apă, iar dacă înfloresc până la Crăciun, prevestesc un an bogat. În loc de crenguțele de vișin, se mai poate semăna grâu. Sau, o altă metodă din bătrâni este lăsarea a 12 cepe – care corespund lunilor anului – în pod până de sărbători, cele stricate vestind lunile ploioase.

Se crede și că fetele necăsătorite își pot visa ursitul dacă își pun un fir de busuioc sub pernă. Totodată, tradiția spune că incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice de Sfântul Andrei.