Sărbătoarea Înălțării, tradiții, legende și obiceiuri

Înălţarea Mântuitorului s-a petrecut la 40 de zile după Învierea Sa din morţi, după ce Iisus Hristos a înviat şi s-a arătat ucenicilor Săi, încredinţându-i de realitatea actului învierii Sale, s-a ridicat la Cer de pe muntele Eleonului (Măslinilor) din Betania. Înălțarea Domnului, sărbătorită azi, 28 mai, este o mare sărbătoare creștină, care comemorează ridicarea la cer a Domnului.

Din relatările creştine reiese că Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălţat la Cer cu acelaşi trup cu care S-a născut, a trăit, a fost răstignit, îngropat şi, apoi, a înviat. Înălţarea s-a petrecut în văzul oamenilor. Mântuitorul Iisus Hristos a ieşit pe străzile Ierusalimului pe care le-a străbătut împreună cu Sfinţii Săi Apostoli şi cu celelalte persoane adunate, conducându-i în Betania, la casa lui Lazăr, a Martei şi a Mariei, acolo unde Fecioara Maria, Maica Sa, împreună cu multe persoane credincioase aşteptau venirea Lui, spune Biblia.

După ce i-a mângâiat, spunându-le că s-a apropiat clipa despărţirii de ei şi a Înălţării Sale la Tatăl, au pornit împreună spre muntele Măslinilor, în grădina Ghetsimani. În faţa a peste 500 de persoane, în timp ce le binecuvânta, Iisus Hristos a început să se înalţe spre Cer. Deasupra pământului a apărut un nor luminos care Îl înconjura şi bolta cerească răsuna de cântări îngereşti.

Tradiții și obiceiuri de Înălțare

Cu ocazia sărbătoririi Înălțării Domnului, creștinii se salută cu „Cristos s-a înălțat!”, iar răspunsul este „Adevărat s-a înălțat”. Celebrarea acestui eveniment poartă în popor și numele de Ispas. Aceasta este o sărbătoare populară, necreştină, care se suprapune sărbătorii creştine a Înălţării Domnului. Ea este dedicată personajului mitic cu acelaşi nume. Ispasul, ca personaj, este perceput ca un om vesel şi din această cauză oamenii care ţin această tradiţie încearcă să fie cât mai veseli în această zi. De asemenea, de Ispas se presupune că sufletele morţilor se pot rătăci în drumul lor spre cer, devenind strigoi pe pământ şi provocând rele oamenilor şi animalelor.

Se spune că în această zi oamenii îşi pun la brâu frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli. De asemenea, se bat și animalele ca să se îngrașe să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. Totodată, azi se sfințesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul, iar cei care mor în această zi, spune tradiția, ajung în Rai.

Karla Fanea