Echipa RoboSat din Cluj-Napoca, formată din Bogdan Bora, Alexandru Petruț, Ian Ștefan-Cazacu și Alexia Pușcașu, a impresionat juriul prestigioasei competiții CanSat 2025.

Echipa clujeană s-a remarcat prin misiunea lor secundară, respectiv detectarea muonilor.

Echipa RoboSat din Cluj-Napoca a impresionat cu „vânătorul” de muoni pe care l-a creat

Echioa RoboSat, îndrumată de profesorul Gabriel Teodorescu, a participat la CanSat 2025, organizată la București de Agenția Spațială Română, Agenția Spațială Europeană, ESSERO România și Universitatea Politehnica din București.

Competiția a adunat șapte echipe din toată țara, fiecare dintre ele având sarcina de a construi un CanSat – un satelit miniatural integrat într-o doză de 330 de mililitri – capabil să efectueze o misiune științifică reală în timpul unui zbor și al coborârii de la 1.000 de metri altitudine.

Tinerii clujeni au demonstrat paradoxul muonilor

Echipa clujeană s-a remarcat prin misiunea lor secundară, respectiv detectarea muonilor, particule subatomice provenite din raze cosmice. Tinerii au creat un detector de muoni propriu, reușind să coreleze intensitatea acestor particule cu diminuarea stratului de ozon și să demonstreze paradoxul muonilor, o manifestare concretă a teoriei relativității.

Reușita lor a atras atenția și aprecierea juriului format din experți de la Universitatea Politehnica din București și Universitatea Politehnica Timișoara, oferindu-le echipei RoboSat un loc de cinste în competiție.

CanSat rămâne una dintre cele mai recunoscute competiții educaționale la nivel internațional, organizată sub egida agențiilor spațiale din întreaga lume, oferind elevilor pasionați de știință și tehnologie oportunitatea de a pune în practică idei cu adevărat revoluționare.

Analistul clujean Radu Georgescu spune că până acum poate că era un moft să înțelegi cum funcționează economia.
De acum este un lucru obligatoriu.

Acesta este motivul pentru care, pe pagina sa de Facebook, Radu Georgescu a început să țină lecții de economie pentru toată lumea.

Analistul Radu Georgescu, despre PIB și cum se calculează, pe înțelesul tuturor

Tu știi ce este PIB-ul? Știi cum se calculează? Auzim mereu la TV despre PIB: „PIB-ul a crescut”, „Luăm măsuri pentru a crește PIB-ul”, spune Radu Georgescu.

”De 5 ani auzim la TV că România are cea mai mare creștere a PIB-ului din Europa. Totuși, de 4 zile, aceiași oameni ne spun că suntem la un pas de faliment economic.

Woow. Cum naiba este posibil să trecem în 4 zile de la tigrul economic al Europei la insolvența de țară?

Să începem. Ce înseamnă acest PIB? Cum se traduce pe înțelesul oamenilor?

În cartea de economie, PIB-ul (Produsul Intern Brut) are o definiție abstractă: PIB = valoarea adăugată a bunurilor și serviciilor produse în interiorul țării. Poftim?

Când mănânci o pizza, care este valoarea adăugată pentru acea pizza? Nu știi dacă făina este produsă în România sau în străinătate. Totuși, care este valoarea adăugată a pizzeriei? Valoarea adăugată a unei companii se numește profit brut. Pentru o pizzerie: Profit brut = Toate vânzările de pizza – (Costul ingredientelor + salariul celui care face pizza)”, arată economistul clujean Radu Georgescu.

PIB este profitul brut al tuturor companiilor din țară

În concluzie, arată analistul economic clujean, PIB = Profitul brut al tuturor companiilor din România. Un PIB mare nu înseamnă automat o economie puternică și o populație prosperă.

”De exemplu, cel mai mare lanț de magazine din România, o firmă din Franța, are marja profitului brut în România de 2,8%. Marja profitului brut în Franța este de 0,9%. Deci „PIB-ul” lor în România este de 3 ori mai mare decât în Franța.
Ups.
Cum este posibil așa ceva? Cei care vorbesc la TV ar spune că acest lucru este de 3 ori mai bine pentru economia României și de 3 ori mai bine pentru angajații magazinului. Dar nu este așa.

Sper că ai înțeles formula: Profit brut = Toate vânzările magazinului – (Costul mărfurilor + salariul celor care lucrează în magazin). Vei înțelege că „PIB-ul” rețelei de magazine este de 3 ori mai mare în România deoarece: Prețurile la bunuri în România sunt mai mari decât în Franța, deoarece în România este un oligopol.
Adică sunt doar câteva lanțuri mari de magazine care impun prețurile.

În Franța, 80% din consum se face prin magazinele mici, afacerile de familie. Franța și-a protejat firmele mici.

În România este invers: 80% din consum se face prin lanțuri mari de magazine. În România nu mai sunt magazine mici, afaceri de familie. Salariul minim brut în Franța este dublu față de România. Acum ai înțeles ce este PIB-ul?”, spune Radu Georgescu.

În 11 mai sărbătorim Ziua Naţională a Portului Tradiţional.

Portul popular românesc impresionează prin măiestrie şi diversitate, se distinge prin zonele etno-geografice de provenienţă, prin perioadele în care este purtat și prin simbolistica lui aparte.

Valori inestimabile. Clujul sărbătorește Ziua Naţională a Portului Tradiţional

Toate aceste elemente îi atestă valoarea de emblemă a identităţii româneşti, ce reflectă credinţa strămoşească, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

În fiecare an, în cea de-a doua duminică a lunii mai, este marcată Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România. Această zi a fost instituită prin lege în anul 2015. Această zi are rolul de a promova portul popular românesc și de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”.

CJCPCT Cluj, este mereu preocupat de cercetarea, conservarea și promovarea portului popular, dar și a obiceiurilor, tradițiilor și manifestărilor în cadrul cărora portul popular este îmbrăcat cu mândrie de trăitorii locurilor sau de pasionații de cultura tradițională.

Portul popular clujean, varietatea și măiestrie

Arhiva instituției deține mii de fotografii, în care este surprinsă frumusețea, varietatea și măiestria portului popular din județul Cluj. A fost editat și un album foto, intitulat „Semne peste vreme”, care cuprinde sute de imagini deosebite cu elemente ale portului popular clujean.

Acestea au fost selectate în urma campaniilor de aproape 20 de ani de cercetare pe teren, timp în care au fost deschise nenumărate lăzi de zestre din localitățile clujene.

Călătoria, spun cei de la CJCPCT pornește din zona montană a județului Cluj și se sfârșește în zona etnografică a Câmpiei Transilvaniei, de unde au fost adunate piese vestimentare decorate cu motive rafinate, care stau mărturie în ceea ce privește creativitatea și dragostea de frumos a înaintașilor noștri.

Albumul, spun speciliștii clujeni, are rolul de a încânta ochii privitorului și de a trezi respectul pentru cultura și spiritualitatea românească și poate fi răsfoit AICI.

Foto: CJCPCT Cluj

Contractul pentru lotul 2 al Centurii Metropolitane a Clujului va fi semnat luni, 12 mai, anunță ministerul Transporturilor.

Primarul Clujului, Emil Boc, va participa la semnarea contractului, care are loc la București, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Se semnează contractul pentru lotul 2 din Centura Metropolitană a Clujului

Lotului 2 al Centurii Metropolitane din Cluj, respectiv Gilău – A3 – Cluj- Napoca – Apahida – DX4, este finanțat de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, din fonduri alocate prin Programul Transport 2021-2027. Contractul va fi semnat de Primăria Cluj-Napoca și Asocierea DIMEX-2000 COMPANY (Leader), HYDROSTROY AD (Asociat), INTEGRAL INZENJERING A.D. LAKTASI.

Proiectul Centurii Metropolitane Cluj este derulat în baza unui protocol semnat în anul 2023 între CNAIR și Asocierea constituită din Primăriile Cluj-Napoca, Florești, Gilău, Baciu și Apahida. Lotul 2 din Centura Meropolitană a fost adjudecat la un cost de 9,3 miliarde de lei.