România, sub presiunea Comisiei Europene: Bruxelles-ul cere măsuri fiscale ferme pentru reducerea deficitului

România este obligată să reducă semnificativ deficitul bugetar, după ce anul trecut a înregistrat un nivel record de 9,3% din PIB – cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană. Potrivit unei traiectorii de ajustare fiscală revizuite și aprobate de Consiliul EcoFin în iulie, ținta pentru acest an a fost stabilită la 7,7% din PIB, arată Știripesurse.ro.

Comisia Europeană consideră această țintă „realizabilă”, cu condiția ca întregul pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv cel de-al doilea set programat pentru luna septembrie, să fie adoptat și aplicat integral. Un oficial european a declarat pentru Profit.ro că atingerea acestui obiectiv depinde strict de voința și capacitatea autorităților române de a implementa reformele asumate.

Derapaje în 2024 și o traiectorie ajustată

Deficitul bugetar uriaș din 2024 a forțat revizuirea calendarului de ajustare. Ținta inițială pentru 2025, de 7% din PIB, a fost majorată la 7,7%, în contextul abaterilor semnificative de anul acesta și al întârzierilor în aplicarea măsurilor fiscale. În mod concret, creșterile de taxe trebuiau să intre în vigoare de la 1 aprilie, dar au fost amânate, ceea ce a agravat situația.

Pentru anul 2026, Comisia Europeană a decis o corecție inversă, înăsprind obiectivul de deficit la 6% din PIB (față de 6,4% anterior). Potrivit oficialilor europeni, acest obiectiv poate fi atins dacă România respectă țintele de cheltuieli asumate și aplică fără întârzieri toate măsurile prevăzute.

Mesaj dublu de la Bruxelles: încurajare și avertisment

După reuniunea Consiliului EcoFin din 8 iulie, Comisia Europeană a transmis un mesaj pozitiv privind primul pachet fiscal adoptat de Guvernul României, calificându-l drept „un pas important și pozitiv” spre corectarea deficitului excesiv. Cu toate acestea, comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a subliniat că succesul va depinde de aplicarea integrală și rapidă a tuturor măsurilor asumate. Comisia va reevalua progresele în toamnă.

Pachetul fiscal: taxe mai mari și reforme dureroase

Primul pachet fiscal, adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în Parlament, prevede măsuri cu un impact bugetar estimat la 10,75 miliarde lei în 2025 și 92,63 miliarde lei în 2026. Printre cele mai importante măsuri:

Majorarea cotei standard de TVA la 21%, cu o singură cotă redusă de 11%;
Creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%;
Accize mai mari pentru carburanți și alte produse;
Introducerea de taxe suplimentare pentru bănci;
Reforma sistemului de sănătate – inclusiv eliminarea coasigurării gratuite pentru soții sau părinții fără venituri.
Guvernul estimează încasări de 9,5 miliarde lei în 2025 din aceste măsuri, din care 6,2 miliarde din TVA și 1,54 miliarde din accize. În 2026, ponderea veniturilor fiscale va crește semnificativ, atingând 35,3 miliarde lei, pe fondul aplicării integrale a reformelor și al introducerii unor noi taxe, precum creșterea impozitelor pe locuințe și introducerea unei ecotaxe auto. Doar aceste două măsuri ar urma să aducă 6 miliarde lei la buget.

Presiuni externe și riscul retrogradării

România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2019, iar dezechilibrele bugetare au dus la o deteriorare a poziției țării pe piețele internaționale. Cele trei mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și S&P – mențin perspectiva României negativă, ceea ce înseamnă că riscul unei retrogradări rămâne ridicat.

Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P) tocmai a anunțat că menține perspectiva ratingului României la negativ, „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în monedă străină, cât și locală,

Următoarea evaluare din partea Fitch este programată pentru 15 august. Deși primul pachet fiscal a fost primit relativ bine de piețe, ratingul va depinde de implementarea efectivă a măsurilor asumate și de adoptarea celui de-al doilea set de reforme, așteptat în luna septembrie.

Marina Stejerean