ACTUALITATE
STUDIU IRES: România în timpul pandemiei. Trei sferturi dintre români se tem pentru viețile lor și ale familiilor

Trei sferturi dintre români se tem pentru viețile lor și ale familiilor lor și sunt îngrijorați pentru ei și familiile lor cu privire la epidemia de COVID-19 se arată întru-n studiu de cercetarerealizat de Institutul Român de Evaluare și Strategia ( IRES)
Peste trei sferturi dintre români susțin că respectă în totalitate indicațiile transmise de Guvern și de Comitetul Național pentru Situații de Urgență cu privire la epidemia de COVID – 19
49% dintre participanții la studiu au declarat că au ieșit într-un loc public în ultimele trei zile (începând cu 13 martie)
Cumpărăturile reprezintă activitatea cea mai frecventă pentru care au ieșit românii din casă
Nivelul de încredere în sistemul național de sănătate și în medici cunoaște o creștere considerabilă
Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, este preocupat de impactul pe care îl au asupra opiniei publice fenomene majore care au loc la nivel național și internațional.
În acest context, IRES monitorizează constant, prin intermediul sondajelor de opinie, starea de spirit și climatul social în contextul creat de epidemia de COVID – 19 și pune la dispoziția mass-media și organizațiilor interesate rezultatele acestora.
În perioada 16 – 17 martie 2020, IRES a realizat al doilea sondaj de opinie pentru a evalua modul în care pandemia de COVID – 19 a schimbat comportamentele sociale, a alimentat temerile și îngrijorările sau a influențat percepțiile românilor asupra diferitelor aspecte privind modul de funcționare a societății în această perioadă.
Acest al doilea studiu arată o creștere a nivelului îngrijorării și a temerilor legate de viața personală și a familiei, dar arată că românii sunt, în mare măsură, dispuși să se conformeze măsurilor pe care autoritățile le iau în această perioadă, iar nivelul de încredere în sistemul național de sănătate și în medici cunoaște o creștere considerabilă.
SPAIMELE ȘI ÎNGRIJORĂRILE ROMÂNILOR ÎN VREMEA PANDEMIEI
Trei sferturi dintre români sunt îngrijorați pentru ei și familiile lor cu privire la epidemia de COVID-19. Același procent spun că se tem pentru viețile lor și ale familiilor lor.
Sentimentele de teamă și îngrijorare se manifestă în proporții mai mari în rândul femeilor, vârstnicilor și respondenților cu școlaritate scăzută.
Sistemul național de sănătate se bucură de încrederea a două treimi dintre români, de asemenea 84% dintre respondenți spun că au foarte multă și multă încredere în medicii români.
Un sfert dintre români spun că și-au consultat medicul de familie de la începutul epidemiei de COVID – 19.
Au făcut acest lucru în proporții mai ridicate românii din mediul rural, cei care locuiesc în județele din Transilvania și Banat, respondenții vârstnici și cei cu nivel scăzut de educație.
Românii se informează cu privire la evoluția COVID – 19 în țara noastră; 96% spun că fac acest lucru.
O cincime dintre participanții la studiu și-au anulat, de la apariția primelor cazuri de COVID – 19 în România, călătorii în țară; 16% au anulat călătorii în străinătate; 15% declară că au cumpărat alimente de strictă necesitate în cantități mai mari decât în mod obișnuit, iar 13% au cumpărat mai multe medicamente pentru prevenirea răcelilor.
Față de studiul similar realizat în perioada 10 – 11 martie, cele mai afectate de coronavirus sunt călătoriile, cu precădere cele în țară, dar și în afara țării.
COMPORTAMENTUL ROMÂNILOR ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENȚĂ
97% dintre români au auzit despre starea de urgență decretată de Președintele Klaus Iohannis, în România, pe fondul epidemiei de COVID – 19.
Peste trei sferturi dintre participanții la studiu (77%) spun că respectă în totalitate indicațiile transmise de Guvern și de Comitetul Național pentru Situații de Urgență cu privire la epidemia de COVID – 19.
Respondenții peste 51 de ani și cei cu școlaritate scăzută susțin, în proporții mai ridicate decât alte categorii, că respectă indicațiile în totalitate. 1 din 5 români spun că respectă, parțial, aceste indicații.
Jumătate dintre participanții la studiu spun că au respectat, în totalitate, indicația de a rămâne la domiciliu în acest zile, 43% au respectat-o parțial, iar 4% spun că nu au respectat-o deloc
Femeile, vârstnicii peste 65 de ani și respondenții cu educație scăzută sunt cei în rândul cărora proporția celor care au respectat în totalitate indicația de a rămâne la domiciliu este mai ridicată.
49% dintre participanții la studiu au declarat că au ieșit într-un loc public în ultimele trei zile (începând cu 13 martie), ca mai ridicată pondere regăsindu-se în rândul bărbaților. Cumpărăturile reprezintă activitatea cea mai frecventă pentru care au ieșit românii din casă, urmată de muncă.
Mai mult de o treime dintre români cred că majoritatea oamenilor din localitățile lor nu respectă recomandările autorităților privind conduita, în această perioadă.
1 din 5 români declară că în familiile lor există membri care se află în acest moment, în străinătate, în zone infectate cu coronavirus, în autoizolare sau carantină. Italia este țara unde se află cei mai mulți dintre aceștia.
7% dintre români cunosc persoane care s-au întors din străinătate și care nu respectă autoizolarea și/sau carantina impusă de autorități.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ECONOMIE
Proprietarul Napolact vrea să vândă afacerea din România. O firmă din Ungaria este interesată – surse

Proprietarul celui mai cunoscut brand de lapte, Napolact, compania olandeză FrieslandCampina, vrea să vândă afacerea din România, iar compania Sole Mizo din Ungaria, în spatele căreia se află Sandor Csanyi, ar fi cel mai interesat cumpărător, arată sursele ZF, citate de Mediafax.
Potrivit surselor din piaţă, dacă tranzacţia ar fi realizată, aceasta ar urma să se ridice la aproximativ 60-70 de milioane de euro.
FrieslandCampina are două unităţi de producţie, în Baciu (jud. Cluj) şi Târgu Mureş, dar de-a lungul timpului a renunţat la mai multe fabrici.
Potrivit surselor ZF, printre companiile interesate de achiziţia producătorului de lactate se numără Sole Mizo, parte a grupului ungar Bonafarm, dar şi grupul francez Danone. Dacă Danone are o unitate de producţie în Capitală, Sole Mizo are doar import şi distribuţie. În spatele Sole Mizo se află miliardarul maghiar Sandor Csanyi, care este preşedintele grupului bancar OTP.
Olandezii, locul 5 în România
În piaţa de procesare a laptelui, FrieslandCampina este al cincilea jucător ca afaceri, după Albalact, Danone, Olympus şi Hochland, toate făcând parte din grupuri străine.
În 2023 (ultimele date disponibile), FrieslandCampina a avut o cifră de afaceri de 564 milioane lei, în scădere cu 2% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. De asemenea, compania a raportat o pierdere de 200.000 de lei, faţă de un câştig de peste 200.000 de lei în 2022. În 2023, compania a avut un număr mediu de 491 de salariaţi.
Compania lucrează cu peste 1.000 de fermieri locali, conform celor mai recente date, şi colectează zilnic 300.000 de litri de lapte.
Napolact, cel mai vândut brand de lactate
FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze Royal FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume.
FrieslandCampina este prezentă pe piaţa românească cu mărcile Napolact, Campina şi Dots şi oferă o gamă largă de produse: lapte de consum, iaurt, brânză, unt şi gustări pe bază de lapte. De departe, Napolact este cel mai puternic brand din portofoliul grupului în România. În prezent, Napolact este unul dintre cele mai vândute branduri de lactate, care are în portofoliu lapte, iaurturi, brânzeturi, unt, dar şi alte produse.
EVENIMENT
FOTO. Prima stație seismică din Cluj, pusă în funcțiune în anul 1911. A funcționat până în 1940

Prima stație seismică din Cluj a fost pusă în funcțiune la 1 ianuarie 1911 la inițiativa lui Jenő Cholnoky, director al Institutului de Geografie de la Universitatea ”Francisc Iosif”.
”Începutul cercetării științifice a cutremurelor este legat de marele cutremur de la Lisabona, din 1755 (8,6 – 9 grade pe scara Richter). Ulterior, au fost dezvoltate și puse în funcțiune mai multe instrumente de monitorizare.
La Cluj, în 1 ianuarie 1911, la inițiativa lui Jenő Cholnoky (foto), director al Institutului de Geografie de la Universitatea Francisc Iosif, a fost înființată o stație seismică dotată cu două seismografe Mainka, care a fost instalată în subsolul clădirii vechiului teatru al orașului, de pe locul Colegiului Academic de azi”, arată Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj-Napoca.
Aparatura noii stații a fost asamblată în primăvara anului 1910, dar o serie de probleme tehnice au dus la întârzieri, astfel că doar din 1 ianuarie 1911 a început să înregistreze fără întrerupere.
”Stația a fost instalată în clădirea care a găzduit teatrul orășenesc între anii 1821-1906, care s-a aflat pe locul Colegiului Academic de azi. Cum instituția teatrală s-a mutat în noua clădire din Piața Avram Iancu de azi, vechiul sediu era gol la 1911, așa că Cholnoky și-a putut instala instrumentele aici.
Observatorul a fost locat în subsol, unde nu era afectat de trepidațiile provocate de mijloacele de transport de pe stradă. Stația era supravegheată de Kálmán Kenessey. Deja în prima lună de funcționare, seismograful a început să indice o serie de mișcări telurice.
Distrugeri suferite în timpul războiului
După izbucnirea primului Război Mondial, clădirea a fost ocupată de soldați, care au dezmembrat și au distrus instrumentele. Ce a rămas din echipament a fost apoi expus la umiditate și rugină, deteriorându-se și mai mult.
”Din 1921, profesorii Gh. Demetrescu și Gh. Bratu de la Observatorul Astronomic din Cluj au început demersuri pentru repararea acestor instrumente, fiind preocupați să le găsească și un spațiu adecvat de funcționare.
Astfel, în 1929, Universitatea de Științe din Cluj l-a contactat pe profesorul Carl Mainka pentru restaurarea aparaturii. Răspunsul acestuia a fost rapid și pozitiv, fără solicitarea de alte taxe, decât transportul și materialele necesare. Dar, Ministerul Instrucțiunilor nu a putut susține atunci aceste costuri.
Restaurarea seismografelor a fost posibilă abia în 1934. Însă, acestea au fost mutate la Observatorul Astronomic din București, condus la acea vreme de profesorul Gh. Demetrescu.
În ianuarie 1935, au fost repuse în funcțiune și abia în octombrie 1939, prin eforturile profesorului I. Curea, seismografele au fost relocate la Cluj și instalate în subsolul noii construcții a Colegiului Academic Regele Carol II.
Activitatea stației a încetat în 1940”, mai arată sursa citată.

ANAF vine cu clarificări despre situațiile în care se datorează impozit sau contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în legătură cu sumele din conturile bancare. Explicațiile vin în contextul în care noi informații au fost vehiculate în mediul online referitor la aceste situații, scrie Alba24.
”Reiterăm faptul că pentru sumele existente în conturile bancare nu se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate sau impozit pe venit.
ANAF: Când datorați impozit sau CASS în legătură cu sumele din conturile bancare
Potrivit Codului Fiscal, pentru veniturile din dobânzile generate de aceste sume se datorează impozit pe venit și, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate, având în vedere plafoanele stabilite de lege.
Regimul actual de plată a CASS pentru veniturile din investiții (inclusiv dobânzi) este instituit din anul 2018”, a anunțat ANAF.
Pentru informații fiscale cu caracter general contribuabilii pot apela Call Center la numărul 031.40.39.160.
Impozit/ CASS pe venituri din dobânzi
În decembrie 2024, ANAF a mai făcut precizări în legătură cu aceste situații:
”Conform legislației în vigoare, contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) se datorează pentru veniturile din investiții, cum ar fi dobânzile obținute din economiile bancare, dividendele, câștigurile de pe piața de capital, etc., dacă prin cumulare cu alte categorii de venituri (e.g. venituri din drepturi de proprietate intelectuală, agricultură, alte surse) se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe ţară.
Contribuția de 10% se datorează la o bază anuală de 6, 12 sau 24 salarii minime brute pe țară, în funcţie de nivelul cumulat al veniturilor, respectiv de încadrarea venitului cumulat în cele trei intervale.
De exemplu, dacă veniturile din dobânzi reprezintă singura sursă de venituri a contribuabilului în anul 2024, iar aceasta se ridică la 25.000 lei anual, CASS datorată este de 1.980 lei (3.300 lei x 6 x 10% = 19.800 lei x 10%) sau dacă veniturile din dobânzi se ridică la nivelul de 45.000 lei anual, CASS datorată este de 3.960 lei (3.300 lei x 12 x 10% = 39.600 lei x 10%).
Nu se percep contribuții pentru sumele existente în conturile bancare, ci doar pentru dobânzile generate de aceste sume, dacă veniturile totale din investiții depășesc plafonul legal”.
EVENIMENT
FOTO. Războiul divelor din Cluj: Vlăduța Lupău & Georgiana Lobonț. Prima bătălie, a biletelor vândute la concertele de Paști

Două dintre cele mai cunoscute artiste din Cluj, Vlăduța Lupău și Georgiana Lobonț, poartă o bătălie a orgoliilor pe seama biletelor vândute la concertele cu muzică religioasă programate în BT Arena în luna aprilie, înaintea sărbătorilor de Paști. Ambele au apelat la mici tertipuri pentru a-și convinge fanii să cumpere mai multe bilete.
Lumină din Lumină
Cu aproape 2 luni înainte de eveniment, Vlăduța Lupău a recurs la o lovitură de imagine, sperând să își impulsioneze fanii să cumpere cât mai multe bilete, asta după ce și-a asigurat chiar binecuvântarea mitropolitului Clujului, IPS Andrei Andreicuț.
”Ce bucurie, ce onoare!
Am primit binecuvântarea de la Înaltpreasfintitul Andrei Andreicuț pentru spectacolul <<Lumină din Lumină>> de la Cluj – BT Arena din 6 aprilie. Și totodată binecuvântarea pentru a putea avea alături de mine niște artiști speciali pe care o să îi aflați curând!
O să fie minunat, v-am promis!”, a spus Vlăduța care s-a și pozat cu mitropolitul Andrei.
Biletele la concertul său din 6 aprilie din BT Arena care va începe la ora 19, care va fi unul extraordinar de ”muzică autentică și regioasă”, se vând pe entertix.ro la prețuri cuprinse între 50 de lei, cele de categoria a IV-a, și 200 de lei la categoria VIP.
La ”Lumină din Lumină” vor participa Orchestra Simfonică a Operei Naționale București și invitați speciali ai artistei.
Roagă-te și Crede
De cealaltă parte, Georgiana Lobonț invită fanii tot la BT Arena în 11 aprilie, în Vinerea Floriilor, la concertul extraordinar de priceste ”Roagă-te și Crede” programat de la ora 19.
Artista a marcat puncte la capitolul altruism, anunțând că tot profitul spectacolului va fi donat către Centrul de Îngrijiri Paliative Pediatrice „Sfântul Hristofor” din Cluj-Napoca.
”Prin fiecare vers, ne vom apropia mai mult de Dumnezeu, găsind liniște, speranță și lumină. Haideți să trăim împreună o seară de reculegere, în care sufletele noastre să se umple de pace și bucurie și să fim părtași la o faptă bună!”, a spus Georgiana.
Biletele se vând, de asemenea, pe entertix.ro, cu prețuri cuprinse între 50 de lei, categoria 3 și 70 de lei pentru categoria 1.
Spectatorii au posibilitatea să achiziționeze un bilet plus donație de care pornește de la 150 de lei și poate ajunge la 570 de lei.