Retrocedarea Școlii de fete Marianum, actuala Facultate de Litere Cluj-Napoca, RESPINSĂ de ÎCCJ

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României (ÎCCJ) a respins prin hotărâre definitivă retrocedarea clădirilor fostului institut de fete romano-catolic „Marianum” din Cluj-Napoca.

Minuta sentinţei pronunţate miercuri a fost publicat joi pe pagina internet a ÎCCJ. Curtea a apreciat ca nefondat şi a respins recursul înaintat de Parohia Romano-Catolică “Sfântul Mihail” din Cluj-Napoca împotriva hotărârii identice pronunţată în primă instanţă. ÎCCJ a respins de asemenea posibilitatea ca parohia să sesizeze Curtea Constituţională a României cu o excepţie de neconstiuţionalitate în cauza retrocedării.

Conform informaţiilor oferite de parohie după sentinţa de primă instanţă, clădirea centrală a institutului de fete din Cluj-Napoca, fondat de Biserica Romano-Catolică, a fost construită în anii 1910-11 şi a fost sfinţită la 10 decembrie 1911 de episcopul Gusztáv Károly Majláth.

Clădirile, ocupate de UBB

Biserica a continuat să extindă Marianumul în timpul primului război mondial şi după schimbarea imperiului, astfel institutul a devenit una din cele mai importante şcoli ale comunităţii maghiare din Transilvania. Înainte de naţionalizarea din 1948, complexul de clădiri găzduia şi o şcoală primară şi un gimnaziu de fete, o şcoală comercială, un liceu de fete, un institut de pregătire a învăţătorilor şi profesorilor şi o şcoală de muzică.

După naţionalizare, clădirile Marianum-ului au fost ocupate de Universitatea Bolyai (cu limba de predare maghiară), iar după contopirea acesteia cu Universitatea Babeş în 1959, ele au fost
folosite de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB).

În momentul actual, în complexul de clădiri funcţionează Facultatea de Litere a UBB.

După schimbarea regimului, România s-a angajat prin lege să restituie bunurile bisericeşti naţionalizate în timpul dictaturii comuniste. Cu toate acestea, în august 2017, Comisia de Retrocedare de la Bucureşti a respins cererea de retrocedare a Marianum-ului.
Biserica a contestat decizia în instanţă, însă contestaţia a fost respinsă în primă instanţă, în mai 2018, de Curtea de Apel Alba Iulia. ÎCCJ a respins miercuri recursul împotriva sentinţei din 2018.

Măsura contravine statului de drept

Potrivit unei declaraţii anterioare a parohiei, într-un adevărat stat de drept nu ar fi posibil ca justiţia să poată confirma şi menţine naţionalizările dictaturii comuniste.

“O astfel de măsură contravine atât principiilor statului de drept, cât şi libertăţii religioase, în acelaşi timp ea încalcă drepturile minorităţilor” – a comunicat Parohia Sf. Mihail din Cluj-Napoca despre hotărârea din 2018 care respingea cererea de retrocedare.

Sursa: MTI