Recomandările psihologilor clujeni de Blue Monday. Cum scăpăm de depresie și anxietate

A treia azi de luni din luna ianuarie este considerată ziua cea mai depresivă din an, noțiunea fiind introdusă de psihologi în urmă cu 25 de ani. Două afecțiuni psihice sunt întâlnite cel mai des în practica medicală, este vorba despre depresie și anxietate.

Ramona Lupu este psiholog clinician și psihoterapeut din Cluj-Napoca, având o experiență vastă în acest domeniu. Aceasta spune că numărul celor care sunt depresivi ar putea să crească în această perioadă, pe de o parte pentru că au trecut sărbătorile, avem mai mult timp liber, stăm mai mult în case, zilele sunt mai scurte și nu beneficiem de multă lumină naturală.

Ce să facem să nu cădem pradă depresiei?

Depresia se referă la un fapt petrecut deja, la o amintire urâtă, care tot revine în mintea noastră și care nu ne lasă să fim pozitivi, să ne desfășurăm activitățile normal acasă sau la birou.

Dacă analizați de mai multe ori o situație care s-a petrecut deja, trebuie să fiți conștient că lucrurile nu mai pot fi reparate, ci doar lăsate acolo unde sunt, prin mutarea gândurilor la ceva care vă face plăcere.

Cereți ajutorul prietenilor, întrebați-i dacă au descoperit modificări în atitudinea sau comportamentul de zi cu zi, analizați-vă și din interior, apoi încercați să treceți singur mai departe, ori, dacă nu vă descurcați, cereți ajutor de la specialiști.

Anxietatea, în schimb, se referă la teama de ceea ce se va întâmpla în viitor.

De obicei, în ianuarie, oamenii fac planuri în minte, multe dintre acestea fiind legate de bani, printre acestea aflându-se ce se va întâmpla la serviciu, cum plătim datoriile pe care le avem, cum economisim pentru vacanțe, ce se va alege de copiii noștri, de guvern, de coalițiile politice și pot culmina cu faptul că cineva foarte drag din familie ar putea să moară.

Despre anxietate, cu celeritate

Psihologul clujean ne recomandă să ne rupem puțin din timpul nostru și să facem două liste, una cu ceea ce se întâmplă în prezent și una cu cele mai rele temeri ale noaste.

Cele două liste trebuie încadrate apoi într-o scală a catastrofelor, care are numere de la 1 la 100.

Dacă unul dintre punctele de pe listă este considerat extrem de negativ se trece mai sus pe listă, către 100, iar dacă este mai puțin negativ se trece în dreptul numerelor mici, între 1 și 10, de exemplu.

Exemple de lucruri care se pot pune între 90 și 100: va cădea o bombă atomică peste România, așa că ce sens mai are să ne continuăm viața, va începe războiul mondial, iar în partea de jos, mă înjură soțul/soția, acuzații casnice, cum ar fi neatenții mai mici sau mai mari, ori că gătim prost, ori că nu suntem atenți la șofat, am uitat să alimentăm mașina cu carburant altele.

O comparație necesară

Mutând evenimentele de la un punctaj la altul, cele de sus cu cele de jos, observăm că cel mai grav lucru din viața noastră nu este să vină războiul, ori să moară cineva drag, ci invers, să ne înjure vecinul sau soțul, să facem o treabă de mântuială. Astfel se ajunge la relativitatea întâmplării unui eveniment sau nu, la posibilitatea ca el să nu devină realitate niciodată. Să ne imaginăm, cu alte cuvinte, ce e mai rău, să greșim la slujbă sau să înceapă un război mondial? Prin comparație vom deveni mai puțin anxioși, susține psihoterapeutul clujean.

Pe de altă parte, Ramona Lupu spune că în Cluj numărul celor care pot suferi de afecțiuni psihice poate fi ușor mai crescut, acest lucru datorându-se și vremii, prognozelor meteo în general, mai ales că etimologia cuvântului Cluj arată că provine de la ”clusium”, care înseamnă închis, adică o zonă cu vreme închisă, fără soare și multă ceață.

Totuși, indiferent de timpul probabil, ea ne recomandă plimbări zilnice în aer liber, chiar și statul pe o bancă într-un parc, lucruri care ne ajută să devenim mai încrezători și plini de speranță că totul va fi bine până la urmă.

Cristina Pintilie – Șendrea