Doi bărbați din Dej, ambii de 34 de ani, au fost reținuți de polițiști pentru furt calificat. Aceștia au sustras dintr-o mașină scule electrice în valoare de 2.000 de euro.

„La data de 28 aprilie a.c., polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale al Poliției municipiului Dej au identificat doi bărbați, ambii în vârstă de 34 de ani, din municipiul Dej, bănuiți de comiterea infracțiunii de furt calificat.

Doi bărbați din Dej, reținuți pentru FURT calificat. Au sustras dintr-o mașină scule electrice de 2.000 de euro

Din cercetări a reieșit că, în noaptea de 23 aprilie a.c., aceștia ar fi sustras dintr-un autoturism parcat pe o stradă din municipiu suma de 2.000 de euro, mai multe scule electrice și alte bunuri.

În baza mandatului emis de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Dej, la data de 28 aprilie a.c., polițiștii au pus în aplicare un mandat de percheziție domiciliară la locuința unuia dintre bărbați, fiind identificate și ridicate o parte din bunurile sustrase, prejudiciul fiind recuperat în proporție de aproximativ 90%.

În aceeași zi, în baza probatoriului administrat, față de cei doi a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, iar în cursul zilei de 29 aprilie a.c. au fost prezentați magistraților din cadrul Judecătoriei Dej, care au dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

În cauză sunt continuate cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, în vederea documentării întregii activități infracționale”, a comunicat IPJ Cluj.

Un polițist de la Secția Exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, județul Cluj, a bătut orice record, acesta devenit pensionar de lux și ieșind la pensie la 42 de ani și 6 luni, cu o pensie uriașă.  

Secția Exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, unde se aflau incarcerate doar femei, s-a desființat, deoarece spațiile au fost incluse în proiectul de reabilitare/ modernizare a clădirii Palatului de Justiție Cluj-Napoca.

Astfel, efectivul de persoane private de libertate de la Sectia Exterioară Cluj-Napoca a fost relocat conform Deciziei Directorului General al ANP nr. 360 din 28.02.2020 privind profilarea locurilor de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, tinandu-se cont de locurile disponibile de la nivelul fiecarei unităţi penitenciare care custodiază persoane private de libertate de sex feminin.

66 de polițiști de penitenciare lucrau la Cluj-Napoca

”În cadrul Secției Exterioare Cluj-Napoca şi-au desfăşurat activitatea un număr 66 de poliţişti de penitenciare, dintre care un număr de 20 de polițiști de penitenciare au îndeplinit condițiile în vederea pensionării anticipate parţial, odată cu desfiinţarea Secției Exterioare Cluj-Napoca, 16 polițiști de penitenciare au fost mutați în cadrul altor unități penitenciare, 27 de polițiști de penitenciare au fost numiți în funcții în urma procedurii de schimbare din funcție și un număr de 3 polițiști de penitenciare au îndeplinit condițiile în vederea pensionării pentru limită de vârstă.

Aceştia au avut vârste cuprinse între 42 ani şi 6 luni şi 49 de ani şi 7 luni”, arată Penitenciarul Gherla într-un răspuns pentru Cluj24.

Pensie de 8400 de lei la 42 de ani

Din informațiile noastre, recordul la capitolul pensionat la vârste ridicole îi aparține polițistului D. P. de la Secția Exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, ieșit la pensie la 42 de ani și 6 luni cu o pensie de 8.400 de lei.

”Toate structurile de apărare se plâng, în continuare, de deficit de personal și noi pensionăm oameni la 42 de ani.

Știu că este deficit de personal și la Administrația Națională a Penitenciarelor, este deficit cronic la MAI, la IPJ Cluj, de exemplu. De ce Ministerul Justiției a ales varianta pensionării a 20 de polițiști de penintenciare, toți sub 50 de ani, în puterea vârstei și cu experiență acumulată după peste 20 de ani în serviciu? Nu se puteau reprofila acei polițiști și să treacă la MAI? IPJ Cluj avea mare nevoie de oameni cu experiență. Așa a ieșit o mare bătaie de joc”, a comentat un polițist clujean.

Primăria comunei Ciurila a transmis oficial că nu poate interveni legal pentru igienizarea și întreținerea bazinelor și izvoarelor din satul Pruniș.

Primăria comunei Ciurila a transmis oficial, într-un document semnat pe 29 aprilie de primarul Teodor-Cristinel Popa și de secretarul general, că nu poate interveni legal pentru igienizarea bazinelor și izvoarelor din satul Pruniș, folosite ca sursă principală de apă de către localnici.

Primăria: „Nu putem interveni legal asupra izvoarelor din Pruniș”

Autoritățile locale motivează că aceste bazine nu fac parte din domeniul public sau privat al comunei, nefiind înregistrate în patrimoniul administrativ și administrate de instituții publice.

„În urma analizei solicitării dumneavoastră înregistrate la Primăria Comunei Ciurila, prin care solicitați intervenția autorităților locale pentru lucrări de întreținere și igienizare a unor bazine și izvoare de apă utilizate în prezent ca sursă principală pentru alimentarea cu apă a gospodăriilor din satul Pruniș, vă aducem la cunoștință următoarele:

Bazinele și izvoarele menționate în cuprinsul cererii nu fac parte din domeniul public sau privat al Comunei Ciurila, nefiind înregistrate în patrimoniul unității administrativ-teritoriale și nefiind administrate de către autoritățile locale. Ca atare, Primăria și Consiliul Local Ciurila nu pot interveni legal asupra acestora, întrucât ar însemna utilizarea fondurilor publice pentru lucrări asupra unor bunuri care nu aparțin comunei și asupra cărora administrația locală nu are drept de administrare sau gestiune”, se arată în document.

Promisiuni acum, fapte mai târziu

Autoritățile locale și-au reiterat angajamentul de a finaliza și pune în funcțiune rețeaua centralizată de alimentare cu apă în satul Pruniș.​

„Înțelegem importanța și urgența asigurării accesului la o sursă minimă de apă potabilă și, în acest sens, reiterăm angajamentul autorității publice locale de a finaliza și pune în funcțiune rețeaua centralizată de alimentare cu apă în satul Pruniș, care va oferi o soluție sustenabilă, sigură și legală pe termen lung. Vă mulțumim pentru înțelegere și rămânem deschiși pentru a identifica, împreună, soluții legale și viabile care să răspundă nevoilor reale ale comunității”, se mai arată în scrisoare.

Comunitatea reclamă lipsa de interes a autorităților

Alina Chiriac, activistă civică și inițiatoare a petiției semnate de localnici, a reacționat vehement la răspunsul administrației, acuzând autoritățile de lipsă de voință și de dezinteres față de nevoile reale ale comunității: „Ne-a răspuns primărica la petiția prin care cerem sprijin pentru acces civilizat la apă în satul Pruniș. Și ce credeți că a răspuns? NU SE POATE.”

Ea critică autoritățile locale pentru lipsa unor estimări care ar fi putut fi făcute chiar și în condițiile actuale, adăugând: „Nu se poate să investească primăria 500 – 1000 de lei să trateze apa unui sat? Nici nu au încercat.”

Se cere modificarea rețelei de apă pentru a include și Pruniș

Chiriac cere autorităților să modifice proiectul de extindere a rețelei de apă din Sălicea, aflat în lucru, pentru a include satele Pruniș și Săliște, propunând o soluție considerată legală și eficientă din punct de vedere al costurilor.

Ea face apel la locuitorii din zonă să susțină petiția adresată autorităților, care cere extinderea rețelei de la CA Someș către aceste sate.

Pruniș, sat la 20 km de Cluj, dar fără apă

În ciuda proximității față de Cluj-Napoca, locuitorii din Pruniș trăiesc fără acces la o rețea publică de apă. Rețeaua improvizată din anii ’70, construită de comunitate, este astăzi în stare de degradare și are nevoie de intervenții pentru igienizare și curățare. Tensiunile s-au amplificat recent, în urma apariției unei canise ilegale racordate abuziv la rețea, consumul mare înregistrat de aeasta privând alți locatari de accesul la apă.

Deși în 2022 au fost introduse țevi printr-un proiect cu fonduri europene, alimentarea nu a fost pusă în funcțiune, iar în 2025, proiectul a fost lansat din nou în licitație, dar fără garanții clare privind finalizarea.

Centrul de Cultură Urbană Casino Cluj-Napoca s-a transformat, marți, într-o scenă a bucuriei și generozității. Cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului, spectacolul caritabil „Dansul care dăruiește” a adus împreună oameni de toate vârstele, cu scopul de a oferi un gând de speranță fetelor de la Casa de tip familial „Căsuța Bucuriei”.
Frizzante Dance Studio împreună cu Asociația „Armonie și Bucurie” au organizat un eveniment caritabil ce a unit comunitatea prin artă și mișcare.

O seară în care dansul a vorbit pentru suflet

Publicul prezent la Casino a fost martorul unui spectacol divers, în care pașii de dans s-au transformat în gesturi de solidaritate. Frizzantiștii au deschis seara cu o interpretare plină de energie a dansului popular „Ciuleandra”.

Seniorii de la Centrul de Zi nr. 2 și Clubul Pensionarilor Observator au demonstrat că bucuria dansului nu are vârstă, oferind momente de vals și dansuri de grup, primite cu aplauze de către public.

Elevii de la Liceul Teoretic „Virgil Madgearu” au adus pe scenă mult entuziasm, prin coregrafii contemporane, iar Lucian Ambrosie a emoționat publicul cu un dans alături de coordonatoarea Frizzante Dance Studio și organizatoarea evenimentului, Mihaela Răchită.

Ionuț Cioflica a destins atmosfera cu un moment de stand-up comedy apreciat de cei din sală.

Dincolo de dans – o lecție despre umanitate

La finalul evenimentului, președinta asociației ”Căsuța Bucuriei”, Adela Florean, a împărtășit pentru Cluj24 câteva gânduri despre importanța susținerii acestor evenimente. Ea le-a mulțumit tuturor celor care au venit să sprijine cauza, subliniind impactul pozitiv pe care astfel de evenimente îl au asupra fetelor.

„Aceste spectacole au un impact foarte bun asupra fetelor, care apreciază enorm acest tip de activități. Ele au nevoie de iubire, siguranță și un cămin, iar atunci nu le este greu să facă ceea ce le place, fie că vorbim despre dans, pictură sau cântat la un instrument,” a spus Adela Florean.

Întrebat ce l-a motivat să accepte invitația la acest eveniment, părintele Marius Ciprian Pop a menționat două motive esențiale. Primul a fost inițiativa organizatoarei, Mihaela Răchită, care a reușit să adune oamenii prin dans, oferind o oportunitate de comuniune într-o perioadă în care, deși există multă comunicare, nu prea mai există adevărată comuniune între oameni, iar astfel de momente sunt esențiale.

Al doilea motiv a fost legat de copiii de la „Căsuța Bucuriei”. Părintele a spus că atunci când suntem chemați să ajutăm un seamăn, facem un „împrumut lui Dumnezeu” și își dorește ca fetele să rămână cu un gând de bucurie în suflet, care să le însoțească mereu.

O comunitate care dansează pentru o lume mai bună

Spectacolul nu a fost doar o manifestare artistică, ci și o dovadă că implicarea comunității poate face o diferență reală. Evenimentul a arătat că dansul nu este doar mișcare, este comunicare, empatie și înțelegere.

Fiecare participant a plecat acasă cu inima mai plină, deoarece aici a fost mai mult decât o celebrare a Zilei Internaționale a Dansului, a fost o exprimare a speranței și generozității. Fetele de la „Căsuța Bucuriei” au primit nu doar sprijin material, ci și unul emoțional, și au rămas cu gândul că în jurul lor există o comunitate care le susține.

Timeea Morocoj