ACTUALITATE
Postul CRĂCIUNULUI 2023: Obiceiuri, tradiții și superstiții
Postul Crăciunului este unul dintre cele mai importante din an. Cunoscut și ca Postul Nașterii Domnului Iisus Hristos, acesta durează 40 de zile, scrie Alba24.ro.
Este similar cu postul de patruzeci de zile pe care îl săvârşeşte Mântuitorul în pustie, îndată după botezul său în Iordan și amintește de postul de 40 de zile al profetului Moise pe Muntele Sinai, înainte de primirea Tablelor Legii.
Potrivit Calendar Ortodox 2023, Postul Crăciunului 2023 va fi în perioada 14 noiembrie – 24 decembrie.
În 14 noiembrie este Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului- ultima zi în care se mai poate mânca de dulce înaintea Postului nașterii Domnului.
Pe vremuri, în această zi de lăsatul secului se făceau mari petreceri în familii, se serveau fripturi, ciorbe cu carne, prăjituri și vin.
Femeile își “dezinfectau” vasele de lut și lingurile de lemn cu cenușă, deoarece vreme de 40 de zile, în acele vase nu se mai gătea nimic cu carne sau lapte.
În Postul Crăciunului 2023 sunt 14 zile cu dezlegare la pește.
Postul Crăciunului 2023: rânduieli bisericești
Postul Crăciunului amintește de postul patriarhilor și drepților din Vechiul Testament și de postul lui Moise de pe Muntele Sinai.
Biserica a rânduit ca în fiecare sâmbătă si duminică, cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) şi 20 decembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul) să fie dezlegare la peşte.
Postul Crăciunului durează şase săptămâni şi îi pregăteşte pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. Semnificaţia postului are rădăcini în Vechiul Testament.
Postul Crăciunului este mai ușor decât Postul Paștelui
Personajele biblice apar postind în diverse ipostaze – patriarhii şi drepţii dinainte de Hristos, printre care Noe, Moise şi David petrec timp îndelungat în post şi rugăciune.
Ei aşteptau venirea lui Mesia, se rugau pentru iertarea păcatelor şi ajutor divin în misiunea lor de conducere a poporului ales.
Din punct de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor decât Postul Paștelui, deoarece se mănâncă peşte în toate zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi la sărbătorile religioase.
Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului
„Lăsatul secului” sau “alimentele de sec” se referă în mod direct la nevoinţa omului în aşteptarea unei mari sărbători. Sec înseamnă uscat, fără grăsime, de post.
“Lăsatul secului” este prima zi de pregătire pentru post şi ziua intermediară între mâncatul de dulce şi zilele de post.
Biserica a rânduit înaintea fiecărei mari sărbători să fie o perioadă specială de pregătire a creştinului, prin post şi rugăciune. În ziua de 15 noiembrie, în fiecare an, începe Postul Crăciunului.
Rostul fundamental al oricărui post este să ajute la dezintoxicare sufletului, nu cea a corpului, prin regim alimentar. Se spune că e mai important ce spunem și ce gândim decât ce anume mâncăm.
Un post nu trebuie să domolească doar poftele trupești, ci să înbuneze și sufletul.
Postul Crăciunului 2023: semnificații
Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aștepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.
Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia, Izbăvitorul.
După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, în Decalogul scris pe lespezi de piatră.
Postul Crăciunului 2023: cum se ține post
În timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează luni, miercuri şi vineri, până în ceasul al IX-lea, când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţi şi joi se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbătă şi duminică se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru).
Dacă luni, marţi sau joi cade prăznuirea unui sfânt important, se dă dezlegare la peşte, iar miercuri şi vineri, la vin şi untdelemn, dar acestea se consumă numai o dată pe zi.
Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.
În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, cinstind astfel marea sărbătoare care are să vină.
Postul Crăciunului 2023: tradiții și obiceiuri
De Lăsata Secului, femeile pun toate oalele din casă cu gura în jos, pentru ca oamenii să fie feriți de boli și de pagube.
Conform tradiției, în ziua de Ajun se ține post negru, adică se mănâncă doar seara, iar masa trebuie să fie compusă din grâu fiert îndulcit cu miere, covrig, turte din făină și poame.
Oamenii strâng, cu o zi înainte de postul Crăciunului, toate resturile de mâncare și oasele într-o față de masă, iar dimineața primei zile de post le aruncă spre răsărit și rostesc următoarele cuvinte:
“Păsările Cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea cu care să fiți îndestulate și de la holdele mele oprite”. Se face acest obicei în speranța că anul viitor păsările nu vor mai strica poamele din ogradă.
Postul Crăciunului: Superstiții
Se spune că fetele nemăritate, în postul Crăciunului, este bine să bată pernele pentru a-și găsi ursitul mai repede și pentru a-și îmblânzi soarta.
În postul Crăciunului este interzisă beția.
Conform tradiției din bătrâni, în funcție de vremea din postul Crăciunului, vom ști cum va fi primăvara. Astfel, dacă este vreme liniștită, se anunță o primăvară cu multe ploi.
De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine.
Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.
În Bucovina, se spune că dacă visezi grâu verde în postul Crăciunului e semn bun că anul care vine are să fie mănos în toate.
Postul Crăciunului: nu se fac nunți
În postul Nașterii Domnului (14 noiembrie – 24 decembrie), dar și în perioada de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie) nu se fac nunți.
Postul Crăciunului 2023: Zilele cu dezlegare la pește
În comparație cu Postul Paștelui, acesta nu este atât de strict, având mai multe dezlegări la pește, ulei și vin.
În fiecare zi de marți și de joi va fi dezlegare la ulei și la vin, iar sâmbăta și duminica va fi dezlegare la pește, dar dacă sunt zile de sâmbătă sau duminică în perioada 20-24 decembrie acestea nu au dezlegare la peste, ci doar la untdelemn si vin.
În plus, dacă în zilele de luni, miercuri sau vineri, este sărbătoare cu cruce neagră, atunci credincioșii pot consuma ulei și vin. Și în zilele de sărbătoare marcate în calendar cu cruce roșie va fi dezlegare la pește.
Zilele cu dezlegare la pește – Sărbători cu cruce roșie – Postul Crăciunului 2023
21 noiembrie: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (marți) – sărbătoare cu cruce roșie
25 noiembrie: Sf Ecaterina (sâmbătă)
26 noiembrie: Sfântul Stelian (duminică)
27 noiembrie: Sfântul Mucenic Iacob Persul (luni)
30 noiembrie: Sfântul Apostol Andrei (joi) – sărbătoare cu cruce roșie
3 decembrie: Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica (duminică)
4 decembrie: Sfânta Muceniță Varvara (luni)
5 decembrie: Sfântul Sava cel Sfințit (marți)
6 decembrie: Sfântul Ierarh Nicolae (miercuri) – sărbătoare cu cruce roșie
10 decembrie: Sfinții Mucenici Mina, Ermoghen și Eugraf (duminică)
11 decembrie: Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (luni)
12 decembrie: Sfântul Spiridon (marți)
13 decembrie: Sfântul Ierarh Dosoftei (miercuri)
17 decembrie: Sfântul Proroc Daniel (duminică)
18 decembrie: Sf Cuv. Daniil Sihastrul (luni)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
”România primește încă un „NU” sfidător din partea Austriei în privința aderării la spațiul Schengen, iar guvernanții Nicu și Marcel continuă să privească neputincioși această umilință, în vreme ce Iohannis deja a intrat în concediu”, susține liderul AUR, George Simion.
Gerhard Karner, ministrul de interne austriac, ne aruncă în față un mesaj batjocoritor: „Nu este încă momentul” pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen. „Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul lui.”
Pe bune?! Acest individ chiar ne ia de proști? România îndeplinește toate condițiile tehnice încă din 2011, dar obstacolul este, de fapt, bunul plac al Vienei. Cât timp va mai trebui să acceptăm această discriminare și aroganță?
Acest „NU” era previzibil pentru că nu s-a schimbat nimic, nu s-a întreprins nicio acțiune din partea puterii de la București, dar totuși rămâne la fel de frustrant. Ce este și mai deranjant este că PSD și PNL nu vor avea niciodată curajul să își asume răspunderea pentru acest nou eșec.
Austria ne sfidează cu o atitudine răuvoitoare, refuzând în mod repetat accesul nostru la Schengen, iar cei aflați la guvernare doar stau și se plâng, fără să miște un deget pentru a schimba această situație.
Piedicile Austriei
Deși problema este evidentă și trebuie tratată ferm, ce face guvernul Ciolacu? El spune de fiecare dată că suntem tot mai aproape, că anul acesta vom fi în Schengen, doar că realitatea îl contrazice mereu.
Austria continuă să pună piedici, iar autoritățile noastre se complac în promisiuni goale. Ciolacu chiar a declarat că este sigur că anul acesta intrăm în Schengen. Pe ce te bazezi, Marcele? După reacția Vienei, pare că accederea în Schengen se îndepărtează și mai mult.
Guvernul austriac ar trebui sancționat dur pentru atitudinea sa față de România. Până nu impunem restricții asupra firmelor austriece care operează în țara noastră și nu le facem să simtă în oglindă efectele economice ale politicilor discriminatorii ale guvernului lor, nu vom vedea nicio schimbare.
Este inacceptabil ca noi să fim tratați în continuare ca niște cetățeni de mâna a doua în UE, în timp ce Austria profită economic de pe urma relațiilor comerciale cu România.
Iohannis, absent și nepăsător
Este momentul ca guvernul să se trezească din această letargie și să acționeze. Este de neconceput ca după 17 ani de la aderarea la UE, să nu avem încă acces deplin la Schengen.
Această nouă decizie a Austriei vine să confirme un lucru: întreaga președinție a lui Klaus Iohannis a fost o catastrofă. Sub conducerea sa, România nu a intrat în Schengen, nu a obținut vizele pentru SUA, iar vocea României se aude tot mai slab în plan extern. Timp de 10 ani, Iohannis a fost absent și nepăsător, iar acum plătim cu toții pentru asta.
Cu alegerile care se apropie, vedem o mulțime de politicieni din PSD și PNL care se bat cu pumnul în piept că vom intra în Schengen, dar, întreb, unde sunt totuși rezultatele concrete? Deocamdată, vedem doar vorbe.
Avem trei runde de alegeri în acest final de an și trei șanse pentru a ne schimba destinul.
Este timpul să ne ridicăm și să cerem ceea ce este în mod legitim al nostru, ce ni se cuvine și merităm, fără jumătăți de măsură și fără a ne mai pleca slugarnic capul în fața celor care ne tratează mereu cu atâta dispreț.
POLITICA
Sorin Muncaciu, deputat AUR: Sinistrul pandemiei, Nelu Tătaru, a trecut de la sacii negri de plastic la mitele cu ouă și carne
După scandalul Nordis, care a lovit puternic în PSD, astăzi vedem că unul dintre liderii PNL este prins într-un scandal de corupție.
Sinistrul pandemiei Nelu Tătaru, cel care a condus ministerul sănătății și care a introdus alături de prietenul său Arafat sacii negri de plastic pentru români, care s-a opus protocoalelor ambulatorii de tratament în pandemie cu antivirale și care la comisia de anchetă pentru achizițiile din pandemie a tărăgănat timp de un an să numească membrii PNL, este acuzat de luare de mită.
Sorin Muncaciu, deputat AUR: Sinistrul pandemiei, Nelu Tătaru, a trecut de la sacii negri de plastic la mitele cu ouă și carne
Și nu orice mită: lua șpagă de la pacienți chiar și spăgi mici de 100 lei sau carne și ouă. Deși este fost ministru, deputat, era până azi și cap de listă la alegerile din acest an de la Vaslui, deși are peste 1 milion de lei în conturi, Nelu Tătaru lua șpagă tot de la oamenii care veneau la el să îi trateze.
Acest nou caz de corupție vine după ce același Tătaru a publicat pe contul de Facebook o postare în care vorbește despre faptul că el muncește doar pentru pacienți și nu pentru bani.
Ipocrizia este la ea acasă în cazul reprezentanților PNL. După Iulian Dumitrescu, baronul Lamborghini, iată că încă un reprezentant al coaliției penalilor este luat de procurori.
EVENIMENT
FOTO. Auchan România la aniversarea de 18 ani: peste 440 de magazine, prețuri mici și acțiuni pentru un comerț sustenabil (P)
La 18 ani de la deschiderea primului magazin– Auchan Titan, retailerul a dezvoltat o rețea multi-format având în prezent peste 440 de magazine la nivel național sub mărcile Auchan, ATAC, MyAuchan și Simply care servesc zilnic, în medie, peste 350.000 de clienți. Primul retailer care a lansat în România conceptul de discount generalizat, Auchan își menține neclintita promisiune de a oferi românilor prețuri mici zi de zi, cu un accent puternic pe produse și producători locali, alimentație sănătoasă și responsabilitate față de mediul înconjurător.
Dezvoltare multi-format
În primii 9 ani, Auchan s-a concentrat pe dezvoltarea formatului de hipermarket, ajungând la 33 de magazine în 18 orașe până în 2015. În următorii 3 ani, a lansat formatul de proximitate și magazinul online, iar în 2019 a deschis primul supermarket. În 2023, Auchan finalizează unul dintre cele mai ample proiecte din retail, integrarea a aproximativ 400 de magazine MyAuchan în stațiile Petrom. Tot în 2023, a introdus conceptul de hiper-discount, prezent astăzi în magazinele ATAC Hiper Discount. Anul acesta. Auchan a marcat o premieră pe plan local prin inaugurarea primului magazin 100% autonom, Auchan Go. De asemenea, a lansat franciza Simply by Auchan.
În prezent, Auchan este prezent în toate județele, având o rețea formată din 26 de hipermarketuri, 7 hipermarketuri discount ATAC, 8 supermarketuri, 395 de magazine MyAuchan, majoritatea în stațiile Petrom, 4 magazine Simply by Auchan și o strategie client omnicanal.
„Este un moment de bucurie și de recunoștință pentru toți cei care au contribuit la ceea ce este Auchan România astăzi: angajați, partenerii furnizori și producătorii români, parteneri de dezvoltare și servicii, clienți, comunitate, autorități, concurenți.La 18 ani putem fi mândri că suntem o companie care creează valoare în România pentru români, alături de producători români, implicată în activități de responsabilitate, la nivel local sau național, și că ne-am construit un ADN de comerț sustenabil, cu prețuri mici care susțin cu adevărat puterea de cumpărare, cu game largicare permit o viață mai sănătoasă.
Facem lucrurile din convingere, din suflet, cu multă seriozitate, iar inovația ne-a caracterizat permanent în acești 18 ani, pe toate planurile.Împreună cu toți cei 7000 de colegii și alături de toți partenerii noștri rămânem motivați de viziunea noastră de a permite tuturor românilor să mănânce mai bine, să trăiască mai bine și împreună să protejăm planeta. La mulți ani, tuturor!”a precizat Ionuț Ardeleanu, Director General Auchan Retail România.
Parteneriate puternice cu producători locali și un sprijin permanent pentru mărcile românești
Auchan sprijină economia locală și producătorii români, gama alimentară fiind formată în proporție de peste 90% din produse de la companii din România. Pe rafturile hipermarketurilor Auchan se regăsesc aprox. 50.000 de produse, din care circa 1.300 sunt produse alimentare marcă proprie. Din acestea, peste 1000 sunt produse în România, cu producători locali.
Mai mult, Auchan a dezvoltat până în prezent 85 de filiere de produse agro-alimentare românești, respectiv colaborări pe termen lung cu 50 de producători locali, prin care Auchan pune la dispoziția clienților produse cu calitate și trasabilitate controlate, cu gust local, autentic.
Peste 7.000 de locuri de muncă create și peste 50 de meserii
Cu peste 7.000 de angajați care activează în peste 50 de meserii în ecosistemul Auchan, retailerul este unul dintre cei mai mari angajatori din țară și oferă un mediu de lucru incluziv, cu numeroase oportunități de promovare și programe de dezvoltare, alături de pachete competitive de beneficii și compensații, cu scopul de a sprijini permanent starea de bine a angajaților.
Vechimea medie în companie este de 8 ani, în timp ce aproape o treime dintre angajați lucrează la Auchan de 10 ani. Mai mult, peste 340 dintre aceștia fac parte din echipa Auchan încă de la înființarea companiei.
Business sustenabil și impact în comunitățile locale
Integrând grija pentru mediu în valorile sale fundamentale, Auchan investește puternic în proiecte de sustenabilitate. Compania desfășoară constant campanii de conștientizare pentru un consum responsabil și a implementat numeroase proiecte axate pe reciclare, combaterea risipei alimentare, reducerea plasticului și promovarea economiei circulare de-a lungul întregului lanț valoric.
În egală măsură, compania își reconfirmă angajamentul față de comunitățile locale prin sprijinirea anuală a numeroase proiecte sociale și campanii de solidaritate.
Cifre cheie sustenabilitate:
- Peste 1,2 mil. de litri de ulei alimentar colectat și predat spre reciclare
- Peste 130 de milioane de ambalaje PET /Alu/Sticlă reciclate, dintre care 32 de milioane colectate cu 7 luni înainte de startul SGR
- Peste 20 de milioane de produse salvate prin programul Zero Risipă
- Peste 200 de tone de textile colectate pentru donații și reciclare
- 16 hipermarketuri dotate cu panouri fotovoltaice
Alte proiecte și inițiative marcante lansate de Auchan:
- (2011) Primele aparate de tip RVM pentru recuperarea PET-urilor
- (2018) Filmul documentar România neîmblânzită, vizionat de 80.000 spectatori, proiectat in peste 55 de tari din lume și premiat cu Delfinul de Aur la Cannes Corporate media & TV Awards
- (2019) Programul de colectare și reciclare a uleiului alimentar uzat, lansat în premieră la nivel de piață, ajuns în prezent la 1,2 mil. litri colectați și transformați în bicombustibil
- (2019) Semnarea parteneriatului pe termen lung cu Federația Română de Ciclism și susținerea Turului României
- (2020) Clubul Mărcilor Emblematice Românești, un amplu proiect de promovare a mărcilor cu tradiție, înființate pe plan local
- (2021) Programul de fidelitate MyCLUB Auchan, folosit în prezent de peste 1,8 mil. membri
- (2021) În premieră în retail, Auchan lansează shop-in-shop-urile O nouă viață, proiect de responsabilitate socială axat pe economia circulară a hainelor
- (2023) Crearea companiei Auchan Renewable Energy, având ca principal obiect de activitate producția, transportul și distribuția de energie electrică și o misiune-cheie în atingerea obiectivelor climatice ale Auchan România.
- (2024) Primul magazin 100% automatizat, Auchan GO
- (2024) Auchan Berceni, primul magazin aliniat standardelor internaționale privind accesul la cumpărături pentru persoanele cu dizabilități
Despre Auchan Romania
Auchan România are în portofoliu 440 de magazine, cuprinzând 26 de hipermarketuri clasice, 7 hipermarketuri ATAC Hiper Discount, 8 supermarketuri, magazinul inteligent Auchan Go, aproape 400 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care majoritatea în stațiile Petrom, 3 magazine în franciză Simply by Auchan, precum și magazinul online auchan.ro. Cu o cifră de afaceri cu taxe în 2023 de peste 1,6 miliarde de Euro, Auchan propune locuitorilor din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ omnicanal, modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, în fiecare zi.
De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe economie se va majora. Acesta ar putea ajunge la 4.100 de lei, adică un venit net de 2.450 de lei, față de 2.363 de lei cât este în prezent.
Senatul va adopta proiectul de lege privind stabilirea unui salariu minim adecvat, în conformitate cu standardele europene.
De la 1 ianuarie 2025 se MAJOREAZĂ salariul minim pe economie la 4.100 lei brut
Printre modificările aduse se numără și stabilirea anuală a salariului minim, care va fi actualizat periodic și aplicat de la 1 ianuarie, prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale. Acest proces are scopul de a asigura o predictibilitate mai mare în stabilirea salariilor.
Ca o noutate, angajații vor fi plătiți și pe perioada în care se află în grevă. Formula exactă de calcul pentru salariul minim va fi emisă până la data de 12 noiembrie prin Hotărâre de Guvern.