În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

”Nicolae Ciucă a intrat în multe fabrici în ultimii doi ani și, în orice caz, mulți membrii marcanți PNL au avut contacte cu fabricile din România. Cel puțin doctrinar principiile liberale ale economiei sunt favorabile mediului de afaceri. Sună grăitor conceptele generoase ”linia roșie a cotei unice”și ”fără taxe noi”, însă diavolul stă în detalii, pentru că în România avem un festival criptic de încălcare flagrantă tocmai a celor două concepte”, susține CEO Terapia, Dragoș Damian.

Potrivit acestuia, amnistia fiscală dată recent este o formă distorsionată de încălcarea conceptelor ”linia roșie a cotei unice” și ”fără taxe noi”.

”Menținerea cu proptele a zeci de companii de stat care înregistrează pierderi de ani de zile este alt exemplu de viciere a conceptelor ”linia roșie a cotei unice” și ”fără taxe noi”.

Și, nu în ultimul rând, criminalitatea fiscală de nestăvilit – ne lovim la tot pasul de evaziune fiscală și muncă la negru – râde în față conceptelor ”linia roșie a cotei unice” și ”fără taxe noi”.

Se prăbușește producția industrială

Nicolae Ciucă, să avem curaj să privim realitatea în față. Cade economia pentru că se prăbușește producția industrială, cheia dezvoltării unei economii sustenabile. Și nici măcar nu are legătură cu principiile ”linia roșie a cotei unice” și ”fără taxe noi”.

Scade cererea, în special pe piața internă, fabricile din țară sunt incapabile să facă față importurilor, produsele importate au prețuri mai mici pentru că sunt fabricate cu subvenții la ele în țară și sunt susținute de diplomație economică.

Nu se produce resursa umană calificată și specializată, sistemul de învățământ este total decuplat de piața muncii, copiii noștri nu termină scoală sau, după ce termină studiile obligatorii, uneori chiar cu burse, pleacă din țară.

Aprobările pentru finanțările investițiilor industriale noi se dau foarte încet și greoi, durează ani de zile până se pune în execuție un proiect.

Lanțurile de aprovizionare cu echipamente, materii prime și materiale sunt tot mai lungi și mai scumpe din cauza dependenței de Asia, conflictelor din Ucraina și Marea Roșie și complicațiilor incredibile din Schengen-ul terestru.

Colectarea creanțelor începe să devina o problemă gravă cu efect de domino când este vorba de proiecte finanțate din fonduri publice – întârzierile la plata de aproape un an sunt noua normalitate.

”Îi bai când n-ai lucrul tău”

Nicolae Ciucă, tot mai mult din ceea ce consumăm vine din import pentru ca noi nu mai avem fabrici și uzine. Toată tehnologia, echipamentele și materialele pentru marile proiecte din PNRR vin din import pentru că noi nu mai avem fabrici și uzine.

Toată tehnologia, echipamentele și materialele din Green Deal și Digital vin din import pentru că noi nu mai avem fabrici și uzine.Ce mai, toate lucrările de refacere după inundațiile de săptămâna trecută vor fi executate cu tehnologie, echipamente și materiale care vin import pentru că noi nu mai avem fabrici și uzine.

O spun cu regret, vin din import până și banalele batiste, accesorii vestimentare.

O să stăm cu mâna întinsă la străini să primim din import lucruri simple pe care am fi putut să le fabricăm în tară. Deja stăm cu mâna întinsă pentru mâncare, chimie, energie și apărare.

Nicolae Ciucă, vorba lui Ion și Gheorghe, doi ardeleni care pierd trenul ce trebuia să-i ducă la București să vândă telemea, ”îi bai când n-ai lucrul tău”.

Avem nevoie de fabrici și uzine la noi în țară, mâncare, chimie, energie, apărare. Avem nevoie de lucrul nostru”, a spus Dragoș Damian.

Antrenorul echipei CFR Cluj, Dan Petrescu, se declară nemulțumit de egalul cu FCSB de duminică seara, dar mulțumit de jucători și de felul cum au jucat.

Petrescu a declarat la finalul partidei din Gruia că dacă CFR ar fi câștigat ar fi trecut pe locul 2

”În primele 60 de minute nu îmi aduc aminte de nicio ocazie a lui FCSB, ceea ce era un lucru minunat pentru noi, mențineam ce am făcut înainte, la meciurile trecute, nu am primit gol și nici nu am dat prea multe ocazii la adversar.

Dar ăsta e fotbalul. (…) Sunt foarte mulțumit de jucători, cum au jucat, dar nu sunt mulțumit de rezultat. E păcat că nu am câștigat pentru că am fi trecut pe locul 2”, a spus Petrescu.

Lotul CFR, echilibrat

Acesta a explicat că la 2-0 pentru CFR, încrederea jucătorilor săi a fost maximă, dar după ce au primit primul gol de la FCSB, iar Simao a greșit, s-au speriat.

”Avem multe meciuri în față, trebuie să ne gândim la următorul meci”, a mai spus antrenorul feroviarilor.

Dan Petrescu a lăudat prestația lui Loius Munteanu, autorul celor două goluri ale clujenilor, și a spus că este important ca jucătorul să rămână concentrate.

”Avem un lot echilibrat, sper că nu mai plece nimeni. Încercăm să intrăm în play-off, că ăsta trebuie să fie obiectivul, după care amui mult”, a conchis Dan Petrescu.

Joi, prețul gramului de aur a urcat la un maxim 365,6995 lei, însă finalul săptămânii a adus un nou record de 370,5328 lei. Majorarea prețului s-a datorat creșterii cererii, iar uncia urcat vineri la 2.556,10 – 2.585,40 dolari.

Uncia s-a apreciat față de sfârșitul anului trecut cu circa 22%, împinsă înainte de intensificarea riscurilor geopolitice, achiziţiile făcute de băncile centrale, în special cele ale Indiei, Chinei sau Poloniei, dar și de deficitul fiscal al Statelor Unite.

Ziua și RECORDUL pentru aur. Până la final de 2025 s-ar putea atinge PRAGUL de de 3.000 dolari/ uncie

Investitorii și-au majorat în ultimele zile plasamentele în aur ca măsură de protecție înainte de ședința Rezervei Federale, care va desfășura marți și miercuri, unde s-ar putea decide tăierea dobânzii de referință cu un sfert sau o jumătate de punct procentual. În prezent, rata se află la un maxim al ultimilor 23 de ani de 5,25 – 5,50%.

Atingerea pragului de 2.600 dolari/uncie era anticipată pentru sfârșitul anului. În prezent, se estimează depășirea nivelului de 2.700 dolari la începutul anului viitor, pentru ca până la sfârșitul lui 2025 să fie atins pragul de de 3.000 dolari.

Tranzacțiile din piața valutară locală s-au efectuat pe parcursul întregii săptămâni în culoarul 4,973 – 4,975 lei/euro. Vineri, media monedei unice a fost stabilită la 4,9737 lei.

Evoluția leului nu a fost afectată de anunțul făcut de BNR, conform căreia datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în iulie cu 3,5 miliarde euro și s-a majorat în primele șapte luni ale acestui an cu 10,2 miliarde euro și se ridică la 180,33 miliarde euro. Datoria publică a crescut cu 13% în perioada amintită și a ajuns la 86 miliarde euro.

Piața monetară a fost calmă, în condițiile în care lichiditatea ridicată a coborât indicii ROBOR foarte aproape de valoarea dobânzii pentru facilitatea de depozit a BNR, care a devenit de mai bine de un an principala rată directoare pentru bănci.

„Perechea euro/dolar a avut o evoluție descendentă”

Indicii s-au menținut la valori comparabile cu cele de la jumătatea lui mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Perechea euro/dolar a avut o evoluție descendentă până joi seară, când unele informații din presă și comentariile unui fost oficial al Fed. Acestea admiteau necesitatea unei reduceri agresive a dobânzilor, pentru a stimula economia, ceea ce a schimbat așteptările pieței.

De la un minim de 1,1005 dolari, atins joi, când BCE a decis să reducă principala rată directoare, cea pentru facilitatea de depozit, de la 3,75 la 3,50%, euro a crescut la 1,1071 – 1,1102 dolari, chiar dacă indicele general al sentimentului consumatorilor americani, măsurat de Universitatea din Michigan, a crescut de la 67,9 în august la 69 lunea aceasta. În piața locală, cursul dolarului a scăzut la 4,2884 lei.

Volatilitatea monedei elvețiene față de cea europeană a fost modestă, iar cursul ei s-a mișcat între 5,2830 și 5,3246 lei, cel de vineri fiind stabilit la 5,2884 lei. Media lirei sterline a fost stabilă, cea de la sfârșitul săptămânii fiind de 5,8899 lei.

Bitcoin a coborât miercuri sub pragul de 56.000 dolari, dar a revenit la finalul săptămânii peste pragul de 60.000 dolari. După ce a alunecat la jumătatea săptămânii sub pragul de 2.300 dolari, ethereum a urcat la sfârșitul ei la 2.400 dolari.

Radu Georgescu

„România se confruntă, an de an, cu aceleași probleme: secetă care distruge culturile agricole și inundații care mătură gospodării întregi, lăsând în urmă vieți distruse și comunități devastate.

Totuși, tragediile care par să se repete ciclic nu sunt doar urmarea capriciilor naturii, ci și a indolenței și neglijenței guvernărilor care s-au succedat la putere după 1989, fie că vorbim de PNL, fie de PSD. În loc să investească în infrastructura hidrografică, să repare digurile și canalele de scurgere sau să finalizeze proiecte vitale pentru sistematizarea râurilor și pârâurilor, politicienii au preferat să își umple buzunarele și să direcționeze fondurile publice către propriile interese și cele ale grupurilor care i-au susținut.

Marius Lulea (AUR): România se confruntă, an de an, cu aceleași probleme: secetă și inundații

Totuși, tragediile care par să se repete ciclic nu sunt doar urmarea capriciilor naturii, ci și a indolenței și neglijenței guvernărilor care s-au succedat la putere după 1989, fie că vorbim de PNL, fie de PSD. În loc să investească în infrastructura hidrografică, să repare digurile și canalele de scurgere sau să finalizeze proiecte vitale pentru sistematizarea râurilor și pârâurilor, politicienii au preferat să își umple buzunarele și să direcționeze fondurile publice către propriile interese și cele ale grupurilor care i-au susținut.

Un exemplu concret al nepăsării și al incompetenței este șantierul Barajului Suhurlui, din județul Galați, un proiect ambițios care ar fi trebuit să asigure irigații pe 60.000 de hectare din Podisul Covurlui. Investiția, începută înainte de 1989, avea ca scop dezvoltarea unui sistem de irigații esențial pentru o zonă cu o agricultură vitală pentru România. Finalizarea lucrărilor era programată pentru 1992, însă, în mod șocant, guvernarea Petre Roman a decis abandonarea lucrărilor în 1990.

„Politicienii aflați la putere preferă să ignore aceste realități”

După 1989, toate guvernările ulterioare, fie de la PSD, fie de la PNL, au ignorat complet acest proiect. Nu doar că nu s-au continuat lucrările, dar locul a fost lăsat pradă hoților care au furat materialele, iar banii destinați investițiilor au fost, în mare parte, deturnați. Astăzi, barajul este o ruină, un peisaj sinistru care stă mărturie nepăsării celor care ar fi trebuit să se ocupe de dezvoltarea infrastructurii. Dacă Barajul Suhurlui ar fi fost finalizat, astăzi nu am mai vorbi despre culturi distruse de secetă sau despre inundațiile devastatoare care au afectat Galațiul.

Județul Galați dispune de o suprafață agricolă vastă. Și totuși, din cauza distrugerii sistemului de irigații, zeci de mii de hectare rămân necultivate în fiecare an, iar când sunt ploi torențiale, casele oamenilor sunt victime sigure în calea puhoaielor, așa cum s-a întâmplat și zilele acestea. Politicienii aflați la putere preferă să ignore aceste realități și să nu facă nimic concret pentru a rezolva problema. Iar când inundațiile vin, aceiași politicieni apar la fața locului, plâng pe umerii oamenilor afectați, fac poze și promisiuni, dar odată ce camerele de filmat se sting, problema rămâne nerezolvată.

Sistemele de irigații și infrastructura hidrografică sunt esențiale pentru a proteja atât terenurile agricole de secetă, cât și comunitățile de inundații. Însă guvernele care s-au perindat la putere după 1989 au preferat să folosească fondurile alocate pentru aceste proiecte vitale în interes personal sau pentru a asigura salarii mari și privilegii nemeritate celor din anturajul lor politic. În loc să finalizeze proiectele de infrastructură necesare, banii publici au fost deturnați sau folosiți pentru a satisface grupurile de interese care susțin partidele politice la putere.

„Românii sunt cei care plătesc prețul”

Seceta și inundațiile devastatoare nu sunt fenomene care nu pot fi gestionate. În alte țări, guvernele investesc constant în infrastructura de irigații și în sistematizarea cursurilor de apă, pentru a preveni astfel de dezastre. În România, însă, guvernările PSD și PNL au ales să ignore aceste necesități, concentrându-se în schimb pe menținerea propriilor privilegii.

Românii sunt cei care plătesc prețul acestor decizii politice greșite. Cei care au muncit o viață întreagă pentru a-și construi o gospodărie sau pentru a cultiva pământul se văd acum lipsiți de apărare în fața inundațiilor sau secetei, pentru că cei aflați la putere au refuzat să investească în proiectele care ar fi protejat aceste comunități.

Românii merită să trăiască într-o țară care îi protejează, nu într-o țară în care guvernele își amintesc de ei doar în momentele de criză”, a declarat prim-vicepreședintele AUR Marius Lulea, inginer și expert constructor.

„Locul a fost lăsat pradă hoților”

Un exemplu concret al nepăsării și al incompetenței este șantierul Barajului Suhurlui, din județul Galați, un proiect ambițios care ar fi trebuit să asigure irigații pe 60.000 de hectare din Podisul Covurlui. Investiția, începută înainte de 1989, avea ca scop dezvoltarea unui sistem de irigații esențial pentru o zonă cu o agricultură vitală pentru România. Finalizarea lucrărilor era programată pentru 1992, însă, în mod șocant, guvernarea Petre Roman a decis abandonarea lucrărilor în 1990.

După 1989, toate guvernările ulterioare, fie de la PSD, fie de la PNL, au ignorat complet acest proiect. Nu doar că nu s-au continuat lucrările, dar locul a fost lăsat pradă hoților care au furat materialele, iar banii destinați investițiilor au fost, în mare parte, deturnați. Astăzi, barajul este o ruină, un peisaj sinistru care stă mărturie nepăsării celor care ar fi trebuit să se ocupe de dezvoltarea infrastructurii. Dacă Barajul Suhurlui ar fi fost finalizat, astăzi nu am mai vorbi despre culturi distruse de secetă sau despre inundațiile devastatoare care au afectat Galațiul.

Județul Galați dispune de o suprafață agricolă vastă. Și totuși, din cauza distrugerii sistemului de irigații, zeci de mii de hectare rămân necultivate în fiecare an, iar când sunt ploi torențiale, casele oamenilor sunt victime sigure în calea puhoaielor, așa cum s-a întâmplat și zilele acestea. Politicienii aflați la putere preferă să ignore aceste realități și să nu facă nimic concret pentru a rezolva problema. Iar când inundațiile vin, aceiași politicieni apar la fața locului, plâng pe umerii oamenilor afectați, fac poze și promisiuni, dar odată ce camerele de filmat se sting, problema rămâne nerezolvată.

„Românii merită să trăiască într-o țară care îi protejează”

Sistemele de irigații și infrastructura hidrografică sunt esențiale pentru a proteja atât terenurile agricole de secetă, cât și comunitățile de inundații. Însă guvernele care s-au perindat la putere după 1989 au preferat să folosească fondurile alocate pentru aceste proiecte vitale în interes personal sau pentru a asigura salarii mari și privilegii nemeritate celor din anturajul lor politic. În loc să finalizeze proiectele de infrastructură necesare, banii publici au fost deturnați sau folosiți pentru a satisface grupurile de interese care susțin partidele politice la putere.

Seceta și inundațiile devastatoare nu sunt fenomene care nu pot fi gestionate. În alte țări, guvernele investesc constant în infrastructura de irigații și în sistematizarea cursurilor de apă, pentru a preveni astfel de dezastre. În România, însă, guvernările PSD și PNL au ales să ignore aceste necesități, concentrându-se în schimb pe menținerea propriilor privilegii.

Românii sunt cei care plătesc prețul acestor decizii politice greșite. Cei care au muncit o viață întreagă pentru a-și construi o gospodărie sau pentru a cultiva pământul se văd acum lipsiți de apărare în fața inundațiilor sau secetei, pentru că cei aflați la putere au refuzat să investească în proiectele care ar fi protejat aceste comunități.

Românii merită să trăiască într-o țară care îi protejează, nu într-o țară în care guvernele își amintesc de ei doar în momentele de criză”, a declarat prim-vicepreședintele AUR Marius Lulea, inginer și expert constructor.